Trecerea la ora de vară. Efectele nefaste asupra sănătății

Europenii și nord americanii au ales să treacă la ora de vară. Printre ei și noi românii, care în fiecare an, primăvara dăm ceasul înainte cu o oră pentru a trece de la ora de iarnă la cea de vară. Pierderea unei ore de somn are însă efecte nefaste asupra sănătății. În plus, organismul uman nu se adaptează foarte ușor la această trecere, potrivit medicilor.

Vezi și: Creierul îmbătrânește diferit. Cine câștigă în bătălia sexelor?

30 de minute de somn pierdute pentru adolescenți înseamnă o scădere a vitezei de reacție. Dr. Oana Deleanu, medic pneumolog la Institutul Marius Nasta din Capitală este de părere că elevii, care sunt de fel mai nocturni, se adaptează la noua schimbare în vreo 3 săptămâni.

,, Ce câștigăm noi? Ceva mai multe accidente vasculare, ceva mai multe infarcte. Suntem afectați nu o zi, cum am crede pentru o oră, ci o săptămâna întreagă. Schimbarea această face rău somnului, inimii, înseamnă mai mult cancer, mai mult consum de alcool și țigări. Dacă rămânem pe ora de iarnă oamenii vor rămâne mai sănătoși din punct de vedere psihologic, mai eficienți la școală și la muncă”, e de părere medicul pneumolog.

Ora de vară, o oră de infarct… 

Trecerea de la ora de iarnă la cea de vară crește riscul de infarct cu 5-10% la persoanele tinere, active profesional. Conf. univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgență susține că timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special în cazul depresivilor și a celor cu vulnerabilități psihoemoționale riscul suicidar este crescut.  ,,Scurtarea duratei somnului cu o oră precum și trezirea cu ora mai devreme duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociază expunerii prelungite la lumină și modificări în secreția melatoninei cu efect asupra reglării ritmului circadian (somn-veghe) determinând modificări cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac și neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidară”, a precizat medicul urgentist.

De asemenea, s-a observat că apar mai multe avorturi spontane după inseminarea efectuată în acea perioadă.

,,În Parlamentul european s-a votat să nu mai schimbăm ceasul, dar nu s-a stabilit pe ce oră rămâne. La nivel de societăți, cercetători și medici se militează pentru ora de iarnă”, a precizat dr. Oana Deleanu. Potrivit acesteia, schimbarea orei s-a făcut din considerentul de-a nu irosi energia, însă nu s-a întâmplat acest lucru.

,,Studiile au demnostrat că nu se face nicio economisire de energie mai ales că acum vara folosim și aerul condiționat. În schimb cine câștigă? Fiind mai multă lumina, oamenii fac mai multe cumpărături, se duc și joacă golf. Cine pierde? Cei care lucrează în televiziuni și cei care lucrează la teatru”, a precizat pneumologul.

Invocând faptul că se perturbă nejustificat populația și că pierderile din diverse domenii socio-economice depășesc câștigurile unele țări au renunțat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată.

,,Pentru a evita sau diminua simptomatologia neplăcută recomandăm planificarea corespunzătoare a activităților și evitarea suprasolicitării datorate stimulentelor nervoase, substanțelor psihoactive sau situațiilor conflictuale. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber cu efectuarea unor activități fizice (chiar sub formă unor simple plimbări) precum și o alimentație bogată în fructe și legume proaspete”, ne sfătuiește dr. Ciuhodaru.

Vezi și: Stiai ca si tu poti raporta reacțiile adverse la medicamente?

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Prof. dr. Urban Alehagen, om de știință și cardiolog interesat de coenzima Q10 și seleniu, revine în România. Află ce noutăți prezintă

Prof. dr. Urban Alehagen, renumit cardiolog în Suedia și în Norvegia, om de știință implicat …

Lasă un răspuns