Cancer la sân: mastectomie și reconstrucție de sân

9.000 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer la sân. Cele mai multe trec prin intervenția chirurgicală numită mastectomie (scoaterea sânului), dar puține fac și reconstrucția mamară. Statisticile arată că doar 2% dintre aceste femei ajung să își recapete feminitatea cu ajutorul reconstrucției mamare. Unele femei cu cancer mamar fac mastectomie și în cadrul aceleași operații și reconstrucția de sân, altele optează pentru reconstrucția mamară mai târziu, iar altele niciodată.

Vezi și: Glosar de melanom

Femeile care se confruntă cu cancer mamar și cărora medicii le recomandă mastctomie trebuie să știe că și în România o femeie poate beneficia de reconstrucție în același timp operator cu mastectomia. Cu alte cuvinte două operații într-una singură. În plus, astfel sa va elimina șocul lipsei sânului, o a doua anestezie general. Nu vor mai fi două perioade dificile de recuperare, una după mastectomie, alta după reconstrucție, de aceea e bine să întrebe medicul referitor la această opțiune de reconstrucție mamară odată cu mastectomia.

Lipsa informațiior mutilează femeile

,,Din păcate, multe femei se confruntă cu o multitudine de probleme în momentul diagnosticării cu un cancer la sân. Unora nu le sunt prezentate opțiunile după mastectomie, nu știu că pot face reconstrucția mamară și în ce condiții. Să nu mai vorbim de temerile pe care le au cu privire la recidivă, deși reconstrucția mamară nu are nicio influență asupra revenirii cancerului și prea puțini le oferă informațiile asupra acestui fapt”, a precizat dr. Ina Petrescu, medic primar Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, doctor în științe medicale, Coordonatorul Centrului Integrat pentru Reconstrucția Mamară SUUB.

Pentru multe femei scoaterea sânului este egală cu dispariția feminității. Un șoc puternic peste care nu e ușor să treci este acela al aflării diagnosticului. Când acestuia I se mai adaugă și vestea că trebuie extirpat sânul lucrurile se complică din punct de vedere psihologic. Dacă nu se livrează și informații pozitive, precum posibilitatea de-a înlocui zona bolnavă, de-a putea face o reconstrucție de sân, femeile cu cancer mamar pot suferi depresii îngrozitoare.

,,În momentul în care am aflat că am această boală și că va trebui să renunț la o parte din corpul meu, am decis să apelez la reconstrucția mamară. Chiar medicul oncolog m-a informat despre această opțiune, însă, din păcate, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. După ce am efectuat interevenția de reconstrucție mamară, am constatat că multe femei aflate în situația mea nu știu că acest lucru se poate face, ori unde se poate face, cât costă, care sunt etapele…”, a spus Mihaela, una dintre învingătoarele cancerului la sân.

Prima intervenție socială a unui caz de cancer mamar, mastectomie și reconstrucție de sân

Pentru unele femei diagnosticate cu cancer la sân rămâne un vis neîmplinit reconstrucția mamară. Eugenia, în vârsta de 42 de ani, a fost diagnosticată cu cancer la sânul drept în urmă cu o lună. Mai precis, cancer multicentric de glandă mamară dreaptă (mai multe tumori la nivel de sân drept). ,,Pornind de la acest rezultat, cea mai bună recomandare pentru pacientă, adaptată stadiului bolii, a fost intervenția chirurgicală de mastectomie și excizie bioptică de ganglion santinelă axilar, urmată imediat de reconstrucție mamară. Această decizie a fost luată în Tumor Board, unde o echipă multidisciplinară a analizat cazul în detaliu. Datorită situației financiare precare, pacienta a ales în primă fază să renunțe la intervenție spunând că nu poate trăi fără un sân, deoarece nu putea să susțină și intervenția de reconstrucție”, a precizat Dr. Gerald Filip, Medic Primar Chirurgie Generală, la Ponderas Academic Hospital. Visul însă I s-a împlinit chiar pe 16 octombrie 2019, când este marcată Ziua Mondială a Reconstrucției Mamare, și când Eugenia a făcut operația de mastectomie și reconstrucția sânului fără să fie necesar efortul financiar al acesteia, fiind astfel prima intervenție socială a unui caz de cancer mamar, realizată prin parteneriatul dintre Ponderas Academic Hospital parte a rețelei Regina Maria și asociaţia, NaviMED. Acestui proiect s-au alăturat firmele Mentor, ce a donat proteza mamară pentru reconstrucție și Framed ce a donat o matrice acelulară – ADM, ce este utilizată ca membrană chirurgicală în repararea țesuturilor moi și este folosită ca țesut de susținere, de acoperire sau de înlocuire. Membrana devine un continuum tisular împreună cu țesuturile înconjurătoare, asigurând stabilitatea rezultatului estetic în timp.

“În acest moment simt că Dumnezeu mă iubește, că am primit a doua șansă. Un diagnostic de cancer nu este ușor de acceptat, însă, cu ajutorul celor de la NaviMED și a medicilor de la Ponderas Academic Hospital, am aflat că un diagnostic de cancer nu înseamnă o condamnare la moarte”, a declarat Eugenia.

Reconstrucţie mamară minim – invazivă prin tehnica pre-pectorală, în premieră în România

O echipă chirurgicală de la Institutul Sânului a realizat prima reconstrucție mamară din România prin tehnica pre-pectorală, o alternativă inovatoare, minim – invazivă a reconstrucției de sân cu implant. Noua metodă oferă pacientelor rezultate superioare, precum dureri diminuate, perioadă redusă de recuperare, mobilitate crescută și rezultate estetice mai naturale. Procedura a fost efectuată unei paciente în vârstă de 51 ani, după operația de mastectomie.

În reconstrucția mamară clasică, implantul siliconic este plasat sub mușchiul pectoral, tehnică asociată în general cu dureri postoperatorii, edem pe perioadă îndelungată și un aspect mai artificial al sânului. Reconstrucția de sân pre-pectorală este o alternativă minim – invazivă care presupune inserarea deasupra mușchiului pectoral (pre-pectoral) a unei membrane biologice (derm artificial) ce învelește implantul de silicon, pentru a fi plasat subcutanat. Membrana este prinsă de chirurg de peretele toracic, după ce țesutul mamar afectat de cancer a fost îndepărtat, și are rolul de a preveni complicațiile tardive, precum contractura capsulară (deformare, durere locală și consistență dură a sânilor), deplasarea implantului sau asimetrii. Dermul artificial nu determină reacții imunologice, în timp fiind populat de celulele corpului și asimilat de organism.

„Domeniul chirurgiei reconstructive mamare a înregistrat progrese importante în ultimii ani, prin introducerea unor tehnici chirurgicale mai puțin invazive și a unor dispozitive medicale inovatoare. Utilizarea membranelor biologice este, în prezent, vârful tehnologiei medicale în ceea ce privește reconstrucția sânului după cancerul mamar, oferind rezultate vizibil îmbunătățite – durerile postoperatorii sunt mult reduse, recuperarea mai ușoară, iar sânul are un aspect mult mai natural”, a declarat dr. Andreea Meruță – medic specialist chirurgie plastică și reconstructivă, membru al Boardului European de Chirurgie Plastică.

Intervenția făcută în premieră la Institutul Sânului a fost realizată într-un singur timp operator, a durat 1 oră  și 30 de minute și a fost încheiată cu succes, pacienta având o evoluție postoperatorie favorabilă, fără dureri sau complicații ulterioare. Ca soluție de derm artificial, chirurgii au folosit o matrice dermică acelulară (ADM) din colagen porcin, o membrană performantă patentată, cu peste 20 de studii științifice deja publicate și peste 4000 de intervenții chirurgicale în întreaga Europă.

„Suntem mândri că am adus această procedură în România, la Institutul Sânului. Sperăm ca pacientele care au trecut prin operația de mastectomie să vină la centrul nostru pentru a se informa despre avantajele refacerii sânului prin tehnica pre-pectorală și să o vadă ca o investiție în calitatea vieții pe termen lung”, a declarat Dr. Cristian Viișoreanu, fondatorul Institutului Sânului.

Vezi și: Tehnică şi implant revoluţionare în protezarea şoldului

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Dr. Victoria Hălmagi

Dr. Victoria Hălmagi: ,,Fără a avea o școală de transfuzie în pas cu dezvoltarea științifică, actul transfuzional este cu riscuri”

Cu o experiență vastă de peste trei decenii ca medic de laborator clinic la Centrul …

Lasă un răspuns