Poluarea agravează COVID-19. Cum își protejează suedezii sănătatea reciclând plastice

Orașe mai puțin poluate, străzi fără gunoaie, aer curat și în definitiv oameni mai sănătoși, datorită reciclării sticlelor de plastic pentru uz alimentar. Nu este o utopie, suedezii au reușit pentru că ei au conștientizat că plasticul îi poate îmbolnăvi și chiar ucide. Se știe că expunerea la poluare îi face pe oameni mai vulnerabili, iar COVID- 19 este o boală respiratorie care în opinia suedezei Anna Larsson, Director Reloop Platform, va avea consecințe mai severe în rândul persoanelor care trăiesc în zonele cu aer poluat.

Suedezii au inițiat în urmă cu 39 de ani un sistem de garanție pentru colectarea deșeurilor din ambalaje de plastic și metal pentru băuturi. Legislația suedeză privind gestionarea deșeurilor din ambalaje prevede că orice persoană juridică care produce și ambalează băuturi în sticle de plastic sau cutii metalice, ori le importă, trebuie să se asigure că recipientele se integrează unui sistem autorizat de returnare.

Astfel, în Suedia, sistemul implementat asigură o rată de reciclare de 84,9%, în plus scandinavii se bucură de străzi fără gunoaie, aer curat și reciclarea sticlelor de plastic pentru uz alimentar. Acest model de succes din Scandinavia, cel mai vechi din Europa, a fost prezentat în cadrul unui webinar găzduit de către Reloop Platform, organizația europeană ce susține și dezvoltă implementări ale economiei circulare – „Economia circulară la nivel național prin implementarea sistemului de garanție”.

Ratele scăzute de colectare și reciclare au condus la necesitatea unui sistem de garanție complet pentru recipientele pentru băuturi. Legislația a fost adoptată în 2018 (OUG 74/2018 devenită Legea 31/2019) și se așteaptă să fie implementată înainte de 2022. Aflată în faza de finalizare a normelor de aplicare, România are nevoie de cele mai bune referințe pentru a crea un sistem național eficient la nivel de costuri, care să conducă la rate mari de colectare dar și să stimuleze creșterea economiei locale și de ce nu, să fie în definitiv o țară mai curată și mai sănătoasă.

Arderea plasticelor în gospodărie, riscuri majore pentru sănătate

Ce legătură au toate acestea cu sănătatea? Ei bine, proastele noastre obiceiuri ne pot îmbolnăvi. Anna Larsson, directorul Reloop Platform, a precizat pentru videomedicina.ro că europenii de est ard plastice în gospodărie, această practică foarte întâlnită presupune însă riscuri majore pentru sănătate.

Anna Larsson, Director Reloop Platform

,,Dacă plasticul nu este colectat separat și trimis mai departe pentru reciclare, de obicei este fie ars în gospodării (ceea ce este extrem de periculos pentru sănătate), fie aruncat în natură, fie trimis la depozitul, groapa de gunoi.  Separarea la sursă, urmată de reciclare, a deșeurilor contribuie la curățenia străzilor, a naturii, la puritatea aerului iar noi ne putem bucura de o calitate mai bună a vieții”,  a spus Anna Larsson.

Gropile de gunoi, focare de infecție pentru români

Comisia Europeană a avertizat autoritățile din România că gropile de gunoi din jurul marilor orașe sunt focare de infecție pentru cetățenii acestei țări. Aerul pe care bucureștenii îl respire a înregistrat depășiri de 700 de ori ale parametrilor referitori la poluarea cu praf.

România se află pe ultimul loc în Europa la reciclarea deşeurilor, peste 70% din deșeuri ajung să fie depozitate la gropile de gunoi, fiindcă acestea nu se colectează separat.

În majoritatea ţărilor din Europa, din cantităţile colectate de la utilizatorul final doar 10% ajung să fie depozitate în groapa de gunoi,

,,Sub 10% din gunoi este reciclat și cea mai mare parte se arde în fabrici de ciment fără dispozitive de filtrare, ceea ce înseamnă un risc de sănătate major pentru populație (de exemplu, 100.000 de tone de material PVC folosit sunt arse anual în România)”, a reliefat Raul Pop, activist de mediu într-un interviu acordat la RFI.

Directorul Reloop Platform a precizat pentru videomedicina.ro că reciclarea contribuie întotdeauna la reducerea poluării și a gunoaielor împrăștiate pe străzi sau prin natură deoarece derivăm resurse secundare din eliminare, cum ar fi incinerarea sau depozitarea deșeurilor. În timp ce românii luptă cu gropile de gunoi, suedezii au trecut la alt nivel, fiindcă gunoaiele pentru ei sunt deja o problemă minoră.

,,În Suedia am atins nivelul de aproape 100% colectare standard – gunoaiele sunt la noi o problemă minoră în comparație cu alte țări. De asemenea, toate deșeurile colectate sunt procesate în mod controlat. Încă avem o provocare – separarea la sursă a ambalajelor din plastic nu este la un nivel suficient. 60% din dintre aceste ambalaje încă sunt eliminate prin incinerare. Deși suedezii nu ard plastice în gospodării, stațiile de incinerare asigură un proces controlat, totuși nu este cea mai bună opțiune căci se generează poluare. Mi-aș dori să putem reduce încă și mai mult incinerarea plasticelor”, a afirmat directorul Reloop Platform.

Citește și: Măsuri de igienă individuală în cazul persoanelor autoizolate din pricina COVID-19

Formele de COVID-19 agravate de poluare

Pacienții care trăiesc în zonele poluate au mai multe riscuri să sufere de forme severe de COVID-19 și chiar să moară, a reliefat recent un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Harvard.
Oamenii de știință americani sunt de părere că nivelurile ridicate de particule de PM 2.5 în aer au fost asociate cu rate de deces mai mari din cauza bolii.

„Am constatat că o creștere de doar 1 gram cu particule fine pe metru cub de aer a fost asociată cu o creștere de 15% a ratei de deces din cauza Covid-19″, a declarat pentru CNN autorul principal al studiului, Francesca Dominici, director al Harvard Data Science Initiative.

Cercetătorii de la Harvard arată că există ,,o mare suprapunere” între decesele COVID-19 și alte boli asociate expunerii pe termen lung la poluare

Bengt Lagerman, Director Returpack

,,Rezultatele studiului sugerează că expunerea pe termen lung la poluarea aerului crește vulnerabilitatea la simptome severe de COVID-19”, au menționat autorii studiului.

O persoană care trăiește câteva decenii într-o localitate poluată, cu niveluri mari de particule în suspensie are un risc cu 15% mai mare de deces din cauza noului coronavirusului decât cineva care locuiește într-o regiune curată.

,,Este cunoscut faptul că expunerea la poluare îi face pe oameni mai vulnerabili. Covid 19 este o boală respiratorie și va avea, din păcate, consecințe mai severe în rândul persoanelor care trăiesc în zonele cu are poluat. Prin urmare, este extrem de important să creștem nivelul de conștientizare și să creăm o infrastructură de colectare prietenoasă, care să le permită cetățenilor să returneze resursele secundare, în special plastic, pentru a susține procesele de reciclare”, a precizat Anna Larsson.

,,Cu toții avem un singur obiectiv: un mediu curat prin bucla închisă a resurselor. Mă bucur că am contribuit deja la aceasta datorită modelului de economie circulară implementat local în Suedia, modelul în care sticlele PET folosite devin sticle noi, generează locuri de muncă ecologice, iar noi menținem economia în mișcare și protejăm aerul curat”, spune Bengt Lagerman, Director Returpack,cel care coordonează sistemul suedez de garanție centralizat.

Suedia are în momentul de față aproape 20000 de îmbolnăviri de COVID-19, în timp numărul deceselor din cauza coronavirusului SARS-COV-2 a trecut puțin peste 2300.

Citește și: Stiai ca si tu poti raporta reacțiile adverse la medicamente?

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Cum reglementează 4 țări din UE dreptul de-a profesa al refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali. Ce soluții are europarlamentarul Dragoș Pîslaru pentru România

În România sunt peste 78.000 de refugiați ucraineni în momentul de față, potrivit datelor UNHCR …

Lasă un răspuns