Cât de periculoasă este boala COVID-19 în prediabet și diabet zaharat

Cât de periculoasă este boala COVID-19 în prediabet și diabet zaharat

Diabetul zaharat, o boală care afectează o persoană din 11 la nivel global, face ravagii când se combină cu noul coronavirus. Bolnavii de diabet, indiferent că suferă de tipul 1 sau de tipul 2 sunt mult mai vulnerabili la infecţii de toate tipurile, înregistrând un risc de infecție de 2-3 ori mai mare comparativ cu populația generală. În contextul pandemiei declanșate de coronavirusul SARS-COV-2 devine îngrijorător faptul că 30% dintre decesele cauzate de COVID-19 în România sunt asociate cu diabetul zaharat, conform datelor raportate de Institutul Național de Sănătate Publică. Dr. Ruxandra Avramescu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice în cadrul Rețelei de sănătate Regina Maria a vorbit într-un interviu pentru videomedicna.ro despre riscul pacienților cu prediabet și a celor cu diabet zaharat de-a face infecție cu noul coronavirus, oferind și câteva sfaturi diabeticilor care deja au trecut prin COVID-19.

Se știe că persoanele cu diabet se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta complicații grave din cauza infecțiilor cu COVID-19. Cât de mare este acest risc în rândul diabeticilor comparativ cu cei sănătoși?

Diabetul zaharat este una din condițiile medicale care duce la creșterea severității infecției COVID-19, ceea ce presupune spitalizare, măsuri de ventilație invazivă și creșterea riscului de fatalitate (adică a riscului de deces al persoanelor infectate). CDC ( Centers for Disease Control din US) redefinește categoriile cu risc crescut pentru agravarea infecției cu Sars Cov-2 și include pe lângă grupa de vârstă > 60 ani și anumite comorbidități: hipertensiunea arterială, diabetul, bolile pulmonare, boli cardiovasculare, cancer, deficite imune. Deși OMS –ul (Organizația Mondială a Sănătății) precizează că marea majoritate a persoanelor va face forme asimptomatice sau ușoare, există persoane vulnerabile – cum sunt cele cu diabet, care vor face forme severe și pentru care trebuie dezvoltate strategii de protecție.

Exemplele prezente sunt încă destul de inconsistente și neconcludente din punct de vedere statistic pentru a cuantifica riscul cu care cei cu diabet zaharat vor face forme mai severe față de persoanele sănătoase. Pacienții cu diabet zaharat au în general un risc mai mare pentru forme severe de pneumonie  (de exemplu cea bacteriană sau cea din gripă). Modul în care acest coronavirus Sars Cov-2 afectează organele variază însă de la persoană la persoană, nu este doar diabetul, ci sunt și alți factori agravanți, care sunt încă în cercetare.

Într-un studiu de cohortă efectuat pe pacienți spitalizați în UK, rata de severitate a infecției Covid 19 a fost de 34,6% la cei diabetici, față de 14,2 % la non-diabetici. Prognosticul este cu atât mai sever cu cât se asociază mai mulți factori: vârstă, hipertensiunea, obezitatea, boli cardiovasculare.

Care sunt cele mai grave complicații care apar din cauza COVID în diabet?   

Cele mai grave complicații ale diabetului apărute la cei cu Covid-19 sunt cele metabolice: hiperglicemie, cetoacidoză metabolică și comă hiperosmolară (ultimele două fiind urgențe medicale, asociate cu tulburări mari hidro-electrolitice și deshidratare și care pot fi amenințătoare de viață). Aceste complicații necesită spitalizare și insulinoterapie (cu întreruperea medicației tip Metformin, Sulfoniluree, SLGT2, Agoniști GLP1- dar numai cu recomandarea medicului.) De aceea, pacienților cu diabet pre-existent și infectați Covid-19 li se recomandă următoarele:

– Hidratare

– Monitorizare glicemică la 4 ore

– Monitorizare corpi cetonici de 2 ori pe zi în cazul febrei

– Monitorizarea simptomelor: sete, oboseală, creșterea diurezei, scăderea în greutate (simptome relevante pentru decompensare metabolică)

Ce sfaturi aveți pentru diabeticii care se vindecă de COVID-19? 

Pacienții cu diabet care se vindecă de Covid-19 pot avea o perioadă de recuperare mai lungă, din cauza fragilității bolii de fond. Impactul infecției Covid-19 asupra organismului este oricum pe termen mai lung și nu cunoaștem încă toate aspectele acestei perioade. Recomandările pentru această perioadă sunt:

–          Automonitorizare glicemică cu glucometru la domiciliu

–          Monitorizare metabolică prin policlinici de specialitate sau servicii de telemedicină, pentru a menține un control glicemic cât mai bun

–          Respectarea măsurilor de distanțare fizică, de evitare a aglomerațiilor, de igienă a mâinilor

–          Optimizarea stilului de viață – dietă sănătoasă, activitate fizică, respectarea orelor de somn.

S-a descoperit că noul coronavirus ar putea declanșa diabetul zaharat la persoanele care nu aveau de-a face cu această boală înainte. La cât timp ar putea să apară diabetul?

Se discută despre un posibil efect diabetogen în Covid-19, dincolo de stresul dat de o boală severă. Încă nu știm cât de frecvent este acest fenomen, ce tip de diabet generează – DZ tip1/ sau tip2 sau alt tip de DZ, cât timp persistă sau dacă se remite odată cu vindecarea Covid-19. Există un Proiect la nivel European, COVIDIAB, care va încerca să răspundă la aceste nelămuriri. Se cunoaște însă că și în infecția urliană (oreion), sau infecția cu enterovirusuri sau cu alte coronavirusuri, poate apărea diabetul zaharat care se remite în 3 luni sau care persistă la 10% dintre pacienți.

Mecanismul patologic care explică un posibil diabet după infecția Covid-19, se referă la efectul distructiv al virusului direct pe celulele beta pancreatice responsabile de secreția de Insulină.

La ce trebuie să fie atenți cei care sunt în monitorizarea postCOVID referitor la posibila apariție a diabetului?

Persoanele monitorizate post Covid, trebuie să-și evalueze periodic starea generală de sănătate conform vârstei și a factorilor de risc personali, dar și nivelul glicemiei, respectiv nivelul Hb A1c -ca medie a glicemiilor pe ultimele 3 luni. De asemenea, e recomandat să-și optimizeze stilul de viață și greutatea corporală, pentru a scădea orice risc suplimentar care ar putea afecta imunitatea organismului.

 Ce măsuri suplimentare de precauție ar trebui să-și ia diabeticii pentru a preveni infectarea cu SARS-COV2?

Măsurile suplimentare pentru reducerea riscului de severitate a infecției Covid-19 la pacienții diabetici se referă la un bun control glicemic, prin respectarea tratamentului cronic, dar și a unui stil de viață sănătos care înseamnă dietă, activitate  fizică și un somn de calitate. De asemenea, vaccinarea antipneumoocică și antigripală, vor reduce riscul de co-infecție cu alți germeni sensibili la pacienții cu diabet.

Prediabeticii în ce măsură au un risc mai mare de-a face COVID-19? Ce sfaturi aveti pentru aceștia? 

Prediabeticii au valori glicemice mai mari decât cele normale,  ceea ce îi supune la un risc suplimentar de agravare în cazul infecției cu Covid-19. În plus, cei mai mulți prediabetici au și exces ponderal, în special cu localizare abdominală, ceea ce se asociază cu un status pro-inflamator al organismului. Recomandările speciale în aceste cazuri se referă la monitorizare glicemică periodică și la controlul greutății, în special la reducerea grăsimii abdominale, prin intervenții nutriționale de specialitate și prin activitate fizică regulată.

Prediabeticii au de obicei un Sindrom metabolic, adică o asociere de factori de risc cardio-metabolici (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, glicemii ușor crescute, adipozitate abdominală) și  care dacă nu adopta măsuri de prevenție, vor dezvolta ulterior boli cardiovasculare, diabet.

E bine să știi: Eliminarea virusului SARS-CoV-2 poate lăsa urme în organism. Pot apărea complicații la nivelul funcției pulmonare, insuficiență renală, leziuni ale mușchiului inimii, insuficiență multiplă de organ sau alte probleme similare. Rețeaua de sănătate Regina Maria a inaugurat prima clinică de monitorizare post-COVID din mediul privat, program integrat destinat persoanelor care au nevoie de urmărire medicală, în urma infectării și vindecării de COVID-19. Acesta se desfășoară atât în policlinicile Regina Maria din București, cât și online, în Clinica Virtuală.

 

 

 

 

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Nutriția bazată pe știință. Dr. Anca Hâncu: ,,Să fim mai atenți la ce intră în corpul nostru!”

Metabolismul afectează fiecare celulă din organism, influențându-ne sănătatea, greutatea, procesul de îmbătrânire și consumul caloric. …

Lasă un răspuns