Distoniile sunt afecțiuni neurologice care creează tulburări în reglarea tonusului muscular. Distonia neuromusculară explicată pe înțelesul tuturor în exclusivitate pentru videomedicina.ro de academician prof. univ. dr. Ovidiu Alexandru Băjenaru, o somitate a neurologiei românești, care nu mai este printre noi, fiind răpus de COVID-19. Un serial în memoriam Ovidiu Băjenaru, părintele neurologiei moderne românești pe tema distoniei neuromusculare.
,,Distoniile primare de cauză genetică determină niște anomalii în anumite circuite de la nivel cerebral, care fac să apară contracții involuntare, lente, tonice, de tonus muscular, nedorite de pacient și care determină deplasarea unuia sau a mai multor segmente corporale în forme generalizate care nu pot fi controlate voluntar de către pacient sub nici o formă și care imprima posturi anormale uneori extrem de vicioase”, a explicat academician prof.univ. dr. Ovidiu Alexandru Băjenaru, medic neurolog.
Distoniile severe și foarte severe sunt niște boli dizabilitante ducând la invaliditate. Acestea creează posturi nefuncționale la nivelul membrelor, capului, mușchilor feței, limbii și musculaturii vorbirii sau la toate acestea la un loc.
,,Uneori din nefericire induc dizabilitate prin disfuncționalitate pentru că aceste segmente corporale nu pot fi folosite, alteori influențează postura și mersul în formele grave”, a precizat renumitul neurolog.
Nu rareori distoniile sunt însoțite de durere cronică care nu face altceva decât să altereze și mai mult calitatea vieții pacientului.
Distoniile sunt de două feluri: distonii primare în care aceste manifestări sunt unicele manifestări ale bolii plus alte semne senzitive asociate, ca de exemplu durerea, și distonii secundare în care aceste manifestări sunt consecința unor leziuni dobândite după traumatisme cranio-cerebrale, neuro-infecții, boli metabolice, accidente vasculare cerebrale.
,,Distoniile primare sunt de mai multe feluri în funcție de gradul de extensie a grupelor musculare afectate: distonii generalizate, cele mai severe în care pentru marea majoritate știm că există o bază genetică, pentru unele dintre ele și știm care sunt genele modificate patologic, nu pentru toate și distonii segmentale și focale în care mușchii care sunt afectați sunt mai limitați” a precizat prof. univ. dr. Băjenaru.
În funcție de localizare există distonii care afectează mușchii de la nivelul extremității cefalice, distonii ale mușchilor gâtului (cele mai frecvente) care dau posturi vicioase și mișcări involuntare ale capului, uneori extrem de dureroase și neplăcute; distonii ale membrelor, la nivelul membrelor superioare în special, și aici pot fi întâlnite unele cu caracter profesional (ex: crampa scriitorului, crampe ale instrumentiștilor).
Potrivit neurologului pe lângă mișcările involuntare și posturi le invalidante sunt asociate cel puțin alte două elemente care cresc suferința bolnavului: durerea și impactul psihologic pe care toate acestea îl au asupra calității vieții pacientului. ,,Suferința psihologică este mult mai mare decât își pot închipui cei din afară care doar văd aceste mișcări involuntare”, a subliniat academicianul Ovidiu Băjenaru.
Aflați cât de dificil este să stabilească medicii diagnosticul unei distonii neuromusculare.
___________________________
Realizator: Alexandra Mănăilă / videomedicina.ro
Filmare și montaj: Costin Bleotu