Cât de dificil este de stabilit diagnosticul de distonie neuromusculară? – dr. Ovidiu Băjenaru

Diagnosticul de distonie neuromusculară nu este usor de pus pentru că sunt multe mișcări involuntare în boli neurologice care creează confuzii unui necunoscător.  Unul dintre cei mai mari neurologi diagnosticieni pe care i-a avut România, prof. univ. dr. Ovidiu Alexandru Băjenaru, a explicat în exclulsivitate pentru videomedicina.ro ce presupune diagnosticarea unei persoane cu distonie neuromusculară.

 

,,Diagnosticul de distonie presupune competența exclusivă a unui neurolog și chiar nu toți neurologii au cunoștințele necesare pentru a pune un diagnostic mai rafinat de distonie (formă, localizare etc.). Sunt printre noi neurologi care au un interes deosebit, în alte țări sunt supraspecializări pentru tulburările motorii, în care învață să diagnosticheze și să trateze distoniile”, a precizat academicianul Ovidiu Băjenaru.

În România, diagnosticarea se face de către un medic neurolog specialist sau primar, dar potrivit prof. Băjenaru este necesară pregătirea unui medic neurolog într-un centru universitar specializat, care nu presupune doar pregătire teoretică prin participarea la cursuri, ci și stagii îndelungate pe lângă un specialist care are deja experiență în acest domeniu.

,,Situațiile clinice sunt foarte variate și sunt multe detalii care presupun cunoștințe profunde și elaborate privitoare la mecanismele de control ale tonusului muscular, la anatomia grupelor musculare. Sunt investigații paraclinice ca de exemplu electromiografia, ecografia de mușchi, care ne ajută să identificăm grupele musculare cu mare rigoare, pentru că acesta este un element cheie în diagnostic și tratament”, a spus neurologul.

Un diagnostic complet este posibil și în România, dar numai în laboratoare private din păcate, nu în sistemul de stat și cel finanțat de sistemul de asigurări. Există și posibilitatea unui diagnostic genetic, având în vedere că sunt aproximativ 20-24 de gene cunoscute astăzi care sunt implicate în geneza acestor distonii.

Aflați ce înseamnă distonia neuromusculară.

___________________________
Realizator: Alexandra Mănăilă / videomedicina.ro

Filmare și montaj: Costin Bleotu

 

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Aurelian Pintiliescu, biolog

Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”

În lume trăiesc peste 3.500 de specii de țânțari, iar unele dintre ele răspândesc virusul …

Lasă un răspuns