Care sunt simptomele dermatitei atopice

Dermatita atopică se manifestă într-un mod impredictibil și disturbator pentru viața pacientului. Pe de o parte sunt simptomele de la nivelul pielii: mâncărime, durere, disconfort, leziuni, toate acestea fiind persistente și supărătoare. Pe de altă parte, sunt manifestările psihice: anxietatea, depresia, tulburările de somn apărute pe fondul exacerbării simptomelor. Dermatita atopică nu este ,,doar o eczemă” sau doar o boală a pielii, ci este o afecțiune cronică a sistemului imunitar. Din acest motiv, în serialul ,,Dermatita atopică, dincolo de aparențe”, demarat pe Videomedicina.ro vă prezentăm această boală cu toate implicațiile sale. În acest episod dr. Adina Alexandru, medic primar dermatovenerologie, Entourage Clinic, descrie simptomele dermatitei atopice, iar Cristina Ștefania Vancsa, mamă a doi copii cu dermatită atopică arată cu ce manifestări ale bolii s-au confruntat băieții ei. Bogdana Bursuc, psiholog clinician, Mind Institute vorbește despre manifestările psihologice cu care se confruntă acești pacienți.

Pruritul sau mâncărimea este de departe cel mai deranjant simptom prezent în dermatita atopică.

,,Există o constelație de manifestări clinice care definesc această boală. Există niște criterii de diagnostic pe care noi le folosim pentru a stabili cu certitudine acest diagnostic, criteriul major este chiar pruritul (mâncărimea), care este obligatoriu. Pe lângă acesta și istoricul familial sau personal de atopie sau reacții alergice este foarte important și intră în criteriile de diagnostic, iar un alt criteriu este debutul bolii sub vârsta de doi ani”, a declarat dr. Adina Alexandru, medic primar dermatovenerologie, Entourage Clinic.

Cristina Ștefania Vancsa are doi copii David și Matei, în cazul amândurora a avut de-a face cu dermatita atopică și deși alte mainfestări ale bolii erau diferite la cei doi băieți, senzația de mâncărime a fost prezentă la ambii.

,,Pentru David cel mai supărător simptom era mâncărimea, faptul că ar fi vrut să se scarpine tot timpul. Zicea la un moment dat să luăm o perie și să-l scărpinăm pe spate. Își dorea foarte mult să scape de această senzație care îl deranja foarte tare. Mie îmi era teamă să nu se infecteze leziunile pentru că a fost o perioadă în care avea mici sângerări și ziceam că exista riscul acesta ca acea zonă să se infecteze și atunci aceasta era provocarea cea mai mare să nu i se infecteze leziunile  și să nu facă prea mult timp un tratament care era agresiv pentru el și care putea avea efecte adverse pe termen lung. Matei, în schimb, făcea niște leziuni urâte care îi sângerau. Toată zona scutecului o avea sângerândă aproape o perioadă foarte mare de timp. Am colaborat și cu alergologul și cu dermatologul, a avut tratamente diferite, care au fost schimbate, a reușit să scape de acea perioadă, însă atunci chiar a reprezentat un stres. Leziunile au fost complet diferite decât cele pe care le avusesem la David. Se făceau mari, zone mari de piele se înroșeau, leziunile erau destul de groase, sângerau și se infectau ușor”, a povestit mama.

Senzația de mâncărime ține și de aspect că apare nevoia de-a te scărpina în locuri vizibile, pe față, pe gât, la încheieturi, dar este în sine deranjantă și chiar epuizantă.

,,Pruritul foarte mare e un distres deosebit de important pentru copii. Cei mici știu că atunci când au o problemă intervine mama sau adultul care îi ajută și problema dispare. Imaginați-vă cum este pentru un copil să aibă o problemă, să ceară ajutorul, să intervină adultul și problema să nu-i dispară! E o reacție foarte puternică de neajutorare. Copilul se simte singur. Dacă nici adultul nu reușește să-i rezolve problema, el se simte neputinicios”, a subliniat Bogdana Bursuc, psiholog clinician, Mind Institute.

În opinia dr. Alexandru, debutul dermatitei atopice este chiar în primele săptămâni de viață, dar copiii nu știu să spună, iar părinții nu realizează că acești copii se scarpină și au mâncărime, sunt agitați, își freacă piciorușele.

,,Deja după vârsta de 3 luni încep să se vadă și leziuni la nivel cutanat, cel mai frecvent la bebeluși leziunile sunt la nivelul feței. Au obrajii roșii ușor iritați, ulterior încep să dezvolte leziuni și pe zone de extensie ale membrelor”, descrie medicul dermatolog.

Când copiii încep să mai crească apar alte zone de elecție pentru aceste manifestări de dermatită atopică, respectiv în zonele de pliuri, adică fac plăci eritematoase în plica cotului sau în spatele genunchiului.

,,Uneori dermatita atopică se poate prelungi până la vârsta adultă și acolo, din păcate, apare aspectul acela de piele îngroșată, de lichenificare tot în zonele pliurilor. În cazul tuturor pielea este foarte uscată”, a precizat dr. Adina Alexandru.

Disconfortul fizic pe care îl are în permanență un copil cu dermatită îl impactează în viața de zi cu zi, chiar dacă este mic, fiindcă nu se poate juca, nu poate face diverse activități pe care alți copii le fac.

,,Nu pot înțelege la orice vârstă că nu e bine să te scarpini și ajung să se rănească și rănile să se suprainfecteze și pur și simplu e posibil ca acești copii să înceapă să înțeleagă că e ceva în neregulă cu ei“.

Complicațiile dermatitei atopice

Pacienții cu dermatita atopică încep să prezinte remisiunea bolii de piele și pot trece în alte formă de boli alergice cum ar fi să dezvolte alergii alimentare sau chiar respiratori: rinită alergică sau chiar astm. Acesta este așa numitul Marș atopic, fiindcă boala evoluează în trepte.

,,O treime dintre copiii cu dermatită atopică pot dezvolta rinită alergică și o altă treime pot face chiar astm”, a spus dr. Alexandru.

În ceea ce privește complicațiile cele oculare sunt cele mai frecvente, persoanele cu dermatită atopică pot să dezvolte blefarite sau iritații ale pleoapelor sau modificări ale globului ocular, keratoconus, keratoconjunctivite.

De asemenea, pacienții cu dermatită atopică au mai mare risc de infecții la nivelul pielii. Pot să facă mai ușor infecții bacteriene, virale, pot face forme de herpes simplex foarte extins, chiar și infecții cu ciuperci. O altă complicație a dermatitei atopice este evoluția spre o formă severă a bolii, foarte rară eritrodermie, în care pielea este complet afectată și este considerat o urgență.

Mai puteți urmări

Care sunt cauzele dermatitei atopice

Ce este dermatita atopică și pe cine afectează

Realizator: Alexandra Mănăilă / videomedicina.ro

Filmare și montaj: Costin Bleotu

Ce este dermatita atopică și pe cine afectează

 

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

EXCLUSIV: Larisa Dovgopola, medic de familie și neurolog din Ucraina, refugiat în Polonia: ,,Oportunitatea de a lucra în profesia ta, chestiune de noroc și fericire”

Împreună cu soțul și cei doi copii, ucraineanca Larisa Dovgopola de profesie neurolog și medic …

Lasă un răspuns