Homeopatie – glosar de termeni

Homeopatie – O metodă terapeutică care se bazează pe capacitatea organismului de a reacţiona specific la acţiunea unor medicamente (homeopatice) determinând astfel vindecarea sau reechilibrarea.

Medicamentul homeopatic – Orice medicament obținut din substanțe numite sușe homeopate în acord cu un procedeu de fabricație homeopat descris de Farmacopeea Europeană sau, în absența acesteia, de farmacopeele utilizate în prezent în România și în statele membre ale UE; un medicament homeopatic poate conține mai multe principii active ( Legea 95/2006 );

Medicamentul homeopatic este un medicament. Fabricarea sa trebuie sa respecte regulile generale de fabricare a medicamentelor şi mai ales să fie conforme cu specificaţiile tehnice şi ştiinţifice ale oricărui alt medicament.

Originalitatea medicamentului homeopatic constă în faptul că este un medicament preparat printr-o tehnică specială plecând de la o substanţă de bază a cărei origine este vegetală, animală, minerală sau, în ultimii ani, în cazuri atent selecţionate şi specifice, chimică. Există mai mult de 3000 de substanţe de bază numite suşe de la care se pleacă în fabricarea medicamentului homeopatic, suşe care sunt controlate foarte riguros (antipoluare, antiradiaţii etc.).

 

Medicamentele homeopatice – se prezintă cel mai adesea sub formă de tuburi cu granule sau tuburi-doză, dar mai pot exista şi sub formă de picături, comprimate, unguente, geluri.

 

Medic homeopat – În ţara noastră, termenul corect este medic cu competenţă in homeopatie. Medicul homeopat este un medic care după finalizarea studiilor universitare şi a studiilor pentru specializare urmează cursurile pentru însuşirea competenţei în homeopatie.

În România, competenţa în homeopatie se poate obţine doar de către profesioniştii din domeniul sănătăţii prin urmarea unuia dintre cursurile acreditate de către Ministerul Sănătăţii :

–        Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

–        Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa” Iaşi organizează Curs Postuniversitar de Homeopatie Clinică şi Etică Medicală pentru obţinerea competenţei în homeopatie.

În Europa, învăţământul homeopatic este urmărit, evaluat şi reglementat de către comisii acreditate ale EU şi este standardizat conform Standardului European EN 16872:2016.

 

CH – este abrevierea de la Centezimală Hahnemanniană şi indică faptul că medicamentul a fost preparat după un procedeu de diluare succesivă inventat de Dr. Samuel Hahnemann. Numărul care precedează CH-ul indică numărul de diluţii la care a fost supusă substanţa respectivă. Este fundamental să fie respectat de către pacient numărul diluţiei prescris de către medic.

 

Dr. Samuel Hahnemann (n.1755) – fondatorul homeopatiei, este cel care a inventat termenul de „alopatie“, pentru a se opune conceptului de homeopatie. El a vorbit chiar despre o a treia metodă terapeutică, pe care o numea antipathie sau œnanthiopathie. După Hahnemann, drept urmare, boala putea fi învinsă prin recurgerea la „similitudini“ (homeopatia), la „contrarii“(antipathie) sau la alte mijloace derivative (alopatia). Cuvântul de „alopatie“ a rămas singurul care să rezume toate celelalte mijloace terapeutice din afara metodei homeopatice.