Stresul, factor determinant al hipertensiunii arteriale

Multă vreme, hipertensiunea arterială a fost considerată o afecțiune a vârstnicului, fiind percepută de pacienți chiar drept un semn al îmbătrânirii, foarte greu de acceptat de mulți dintre aceștia. Cui ar trebuie să îi fie teamă de hipertensiunea arterială, în condițiile în care în fiecare an peste 30.000 de decese se înregistrează în România din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale? Sunt tinerii scutiți de această boală, ce rol joacă stresul în producerea hipertensiunii arteriale explică dr. Ana Maria Balahura, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență Floreasca, secretarul Grupului de Lucru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie.

Circulă un mit în popor conform căruia mai bine întârzii să începi să iei tratament antihipertensiv, căci, după ce începi, gata, trebuie să îl iei toată viața. ,,Nimic mai greșit! Tratamentul antihipertensiv, ca și alte descoperiri ale medicinei, este un ajutor, un instrument ce are ca obiectiv menținerea sub control a tensiunii arteriale în așa fel încât aceasta să nu conducă la îmbătrânirea vaselor de sânge și la suprasolicitarea inimii. Aceste efecte, la rândul lor, pot determina evenimente cardiovasculare severe precum infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, insuficiența renală”, atrage atenția dr. Ana Maria Balahura, medic primar cardiolog.

Aproape jumătate din adulții din România au hipertensiune, dar cel puțin 1 din 5 nici nu știe că are valori tensionale crescute. Evident că, având hipertensiune, acești pacienți pot deja să aibă complicații ale acesteia fără ca măcar să știe și să ia măsuri.

Ce este îngrijorător este că hipertensiunea arterială apare tot mai adesea la vârste tinere, iar cei care se așteaptă ca această afecțiune să apară, eventual, doar după 65, 75 de ani, pierd timp prețios și nu și-o depistează la timp.

Un român din 7  între 18 și 24 de ani și un român din 5 români cu vârste între 25 și 34 de ani au hipertensiune.

,,La vârste între 35 și 44 de ani sunt deja 1 din 3 persoane afectate, iar între 45 și 54 de ani practic aproape jumătate din populație suferă de hipertensiune arterială”, a spus secretarul Grupului de Lucru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie.

Dar de ce apare hipertensiunea mai devreme în viață? Stres-ul, un posibil vinovat

În 15% din cazuri, hipertensiunea arterială este produsă de cauze identi­ficabile și poartă denumirea de hipertensiune arte­rială secundară. Depistarea acestor forme de hiper­tensiune arterială este importantă, deoarece o parte dintre ele se pot vindeca cu tratament corespunză­tor. Pe de altă parte, hipertensiunea arterială primară, cea în care nu identificăm o cauză clara a declanșării valorilor tensionale mari, reprezintă cea mai frecventă formă întâlnită și apare printr-un cumul de factori de risc. ,,Între factorii modificabili regăsim stresul, atât de caracteristic stilului de viață modern.

Vezi și: Hipertensiunea arterială, din ce în ce mai frecventă la tineri

Stresul descrie orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului. Stresul este resimțit drept o amenințare. Când ne simțim amenințați, sistemul nostru nervos răspunde eliberând un val de hormoni, inclusiv adrenalină și cortizol, care „trezesc” organismul pentru acțiuni de urgență. Inima bate mai repede, mușchii se contractă, tensiunea arterială crește, respirația se accelerează și simțurile devin mai ascuțite. Este perfect normal și folositor acest instinct de supraviețuire. Când însă organismul nostru este supus la un stres continuu, acest răspuns intens pe care organismul este capabil să îl dea devine însuși o amenințare”, a subliniat medicul cardiolog.

Stresul cronic, sau un stres trăit constant pe o perioadă prelungită de timp, poate contribui la probleme pe termen lung pentru inimă și vasele de sânge. Creșterea constantă și continuă a ritmului cardiac și nivelurile crescute ale hormonilor de stres și ale tensiunii arteriale pot afecta organismul.

Obiectivul principal: tensiunea sub control!

Așadar, amintindu-ne că hipertensiunea arterială apare din ce în ce mai frecvent la vârste tot mai tinere și că ritmul actual al vieții noastre este din ce în ce mai accelerat, este foarte important să nu ignorăm cel mai simplu gest de prevenție: măsurarea tensiunii arteriale. Având în vedere frecvența mare a hipertensiunii arteriale în rândul adulților, medicii recomandă ca și aceia care nu se cunosc cu hipertensiune arterială, mai ales dacă au peste 40 ani, să își măsoare cel puțin anual tensiunea arterială. Dacă tensiunea arterială măsurată este peste 130/80 mmHg, ar trebui să se adreseze medicului de familie pentru sfat calificat cu privire la intensificarea măsurilor de stil de viață și, dacă este cazul, tratament medicamentos.

Vezi și: Sfaturi pentru pacienții cu hipertensiune arterială în pandemie

Odată inițiat de către medicul cardiolog, tratamentul antihipertensiv trebuie respectat întocmai cum a fost prescris. Altfel, riscăm să pierdem controlul valorilor tensionale, iar pacientul este expus urmărilor hipertensiunii arteriale.

Și totuși, ce facem cu stresul?

Evident, cel mai bun lucru ar fi să nu fim deloc stresați, dar aceasta este aproape imposibil în zilele noastre. De aceea trebuie să căutăm metode potrivite fiecăruia dintre noi prin care să putem combate tensiunea generată de diverșii stimuli stresanți din jurul nostru. Fie că este vorba despre o activitate fizică regulată, ceea ce ar fi o dată în plus benefic pentru sănătatea noastră cardio-vasculară, fie că optăm pentru pauze de aer curat și verde, un hobby, yoga, meditație… aceste măsuri pot avea un impact pozitiv vizibil chiar și pe termen scurt.

Impunerea unui stil de viață echilibrat este parte integrantă a tratamentului antihipertensiv, alături de cel medicamentos, pentru un bun control al valorilor tensionale. De aceea, este important să ne îndreptăm către activități din sfera de interes a fiecăruia și să nu percem sportul, de exemplu, drept o corvoadă. Poate ne place să călătorim, să vedem locuri noi și atunci putem mai ușor să introducem mersul pe jos sau urcatul pe munte în viața noastră.

Fotografie de  Elisa Ventur / Unsplash

Urmărește și Cum să măsori corect tensiunea arterială. Mic ghid explicativ

 

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Serialul despre virusul West Nile realizat de Videomedicina.ro, inclus între cele mai bune articole științifice din Europa Centrală și de Est

Serialul multimedia intitulat „West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva …

Lasă un răspuns