În fiecare an, 30.000 de români mor din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale, în condițiile în care auto-măsurarea tensiunii arteriale și respectarea tratamentului antihipertensiv prescris, pot prelungi durata de viață a celor care suferă de hipertensiune arterială. Mai sunt în joc și factorii de risc pentru hipertensiune, unii dintre ei modificabili. ,,Sunt foarte mulți pacienți care nu mai au un somn odihnitor, care au coșmaruri, sunt pacienți care au devenit anxioși, iar starea de anxietate întreține creșterea valorilor tensionale”, a declarat prof.dr. Elisabeta Bădilă, medic cardiolog și Secretarul Societății Române de Cardiologie (SRC).
Bolile cardiovasculare provoacă cele mai multe decese din țara noastră (57%), iar hipertensiunea arterială este principalul contribuitor (62%) la mortalitatea prin boli cardiovasculare din România. Ce putem face să avem tensiunea arterială în limite normale într-o societate cu mult stres și agitație ne spune prof.dr. Elisabeta Bădilă, medic cardiolog și Secretarul Societății Române de Cardiologie (SRC):
,,Sunt pacienți care în contextul anxietății își dereglează regimul alimentar, pentru că stresul te poate îndemna uneori să mănânci mai mult decât ar trebui. Aceasta duce evident la variații ale greutății care în conjunctură cu hipertensiunea, dacă ajungem să avem o asociere între obezitate și hipertensiune, iarăși, sistemul simpatic, acel sistem care descarcă adrenalină, este mai activat decât în mod obișnuit, iar efectele sunt nefavorabile asupra tensiunii arteriale și asupra organelor pe care le iubește, între ghilimele, hipertensiunea arterială, care reamintesc sunt inima, capul, rinichii și vasele. Iar la nivelul capului intră și partea de ochi, de retină, care poate suferi la cel cu valori tensionale mult crescute. Deci tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru ca element de stres, pandemie, război, nu poate să treacă fără un impact asupra celor care înregistrează un nivel mai crescut de stres. De aceea trebuie să controlăm din ce în ce mai des valorile tensionale”.
Valorile tensiunii arteriale pentru persoanele fără diagnostic hipertensiv:
Valorile generale țintă ale tensiunii arterială pentru pacienții diagnosticați cu hipertensiune arterială, aflați sub tratament antihipertensiv:
Majoritatea pacienților sub 65 de ani au ținta tensională pentru TA sistolică între 120 și 130 mmHg, în timp ce pacientul peste 65 de ani are o țintă tensională între 130 și 140 mmHg. În ceea ce privește tensiunea diastolică, aceasta ar trebui să se situeze undeva între 70 și 80 mmHg, indiferent de vârsta pacientului.
,,Poate că recomandările internaționale sunt destul de largi atunci când vorbim de indivizi care nu au hipertensiune arterială și dacă de exemplu eu nu mă știu cu hipertensiune arterială, pot să-mi controlez și o dată la 3 ani valorile tensionale. Asta se întâmplă într-o lume ideală, într-o lume liniștită. În contextul general actual, cred că această marjă de control este foarte mare și recomandările sunt să se controleze din ce în ce mai des valorile tensionale. Este un gest care nu costă mai nimic. Dacă nu avem un tensiometru la domiciliu, în orice farmacie sau în centrele mari, în supermarketuri sunt puncte unde se pot controla valorile tensionale”, a sfătuit medicul cardiolog.
În opinia Secretarului Societății Române de Cardiologie (SRC) acest context general, național și internațional generator de stres poate induce hipertensiune mai ales după vârsta de 40 de ani, când începe și un grad de rigiditate a arterelor.
Vârsta cronologică începe să-și pună accentul și asupra vârstei vasculare, și se știe de mai multă vreme că vârsta arterelor este de fapt vârsta reală a individului.
,,Sunt persoane care sunt supuse a ceea ce se numește îmbătrânire vasculară precoce, iar stresul și disfuncția acelui endoteliu sunt foarte mult implicate în această îmbătrânire vasculară precoce. Revin la mesajul de a merge și de a ne măsura tensiunea arterială pentru că prin acest gest simplu putem preveni consecințe nefaste ulterioare”, a subliniat prof. Bădilă.
De obicei hipertensiunea arterială induce accident vascular cerebral hemoragic, în care se rupe o arteră în interiorul creierului. ,,Este una dintre consecințele cele mai dezastruoase în viața unui pacient hipertensiv accidentul vascular cerebral și consecințele lui cu paralizia pe termen lung”, e de părere prof.dr. Elisabeta Bădilă.
Mai puteți vedea și