videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Sindromul post-Covid sau Long COVID, cum mai este denumit, îi însoțește pe mulți din cei care fac infecția cu SARS-COV-2, indiferent de gradul de severitate al bolii. Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” din Capitală atrage atenția că trebuie făcută diferența între Long-COVID care înseamnă să ai simptome care durează luni de zile după COVID-19 acut și sechelele post COVID, acele modificări care sunt ireversibile sau parțial reversibile.
Medicul infecționist Adrian Marinescu a prezentat, în cadrul unui eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) la Predeal, ce simptome au raportat persoanele care au dezvoltat Sindromul Long-Covid la 61 zile după boală. 27 la sută din cei 178.971 pacienţi dintr-un studiu (UC CORDS, University of California Covid Research Data Set. Huang Y, et al. medRxiv. Preprint. 2021 Mar 5. din baza de date UC CORDS) au raportat: dureri musculare, tahicardie, greaţă, cefalee (dureri de cap), dureri articulare, diaree, insomnia, oboseală, dureri lombare, tuse, dureri abdominale, anxietate, dispnee și dureri în piept.
Simptome frecvente post COVID-19
Cele mai frecvente simptome raportate în majoritatea studiilor sunt oboseala și dispneea, care durează luni de zile după COVID-19 acut.
,,Dacă ați făcut o formă ușoară de COVID și ați rămas cu oboseală, asta nu înseamnă că sunt sechele. Puteți să aveți oboseală timp de 3-6 luni, după care lucrurile să revină treptat. Dar de aici până la discuția că cei care au forme ușoare rămân cu sechele este o distanță mare. În general, cei care au forme severe și mai ales critice, mai ales cei care nu au fost tratați corect sunt candidați către aceste sechele”, a precizat dr. Adrian Marinescu.
Alte simptome persistente pot include tuse, dureri în piept şi articulaţii, palpitaţii, tahicardia ortostatică excesivă, leziuni vasculare şi tromboze, disfuncţii ale mirosului şi gustului, cefalee, mialgii, tulburari cognitive, probleme de concentrare, tulburări ale somnului, tulburare de stres post-traumatic, tulburări gastro-intestinale.
Sindromul Long COVID
,,Long COVID înseamnă și dacă ați avut tuse după 3-4 luni și dacă mirosul sau gustul n-au revenit complet”, a mai spus medicul infecționist.
Din sfera neurologică, pierderile de memorie sunt destul de frecvente post COVID, iar în cazul pacienților care au ieșit din terapie au fost chiar o regulă.
Long COVID poate implica mai multe organe și poate afecta multiple sisteme cum ar fi sistemele respirator, cardiovascular, neurologic, gastrointestinal și musculo-scheletal. De altfel, manifestările extrapulmonare la pacienţii COVID-19 sunt diverse de la accident vascular cerebral, la cele renale, gastrointestinale, până la tromboembolism, cardiomiopatie, aritmii, șoc cardiogenic, ischemie miocardică sau cetoacidoză diabetică.
Sechelele post COVID
În ceea ce privește sechelele după Omicron, varianta mai puțin agresivă a infecției cu SARS-COV-2, dr. Marinescu este de părere că acestea sunt mai puține sau chiar nu sunt. ,,Se întâmplă mai greu să facă diverse modificări pulmonare și ele să se transforme în sechele. Concret, dacă la nivelul plămânilor ai fibroză și din cauza Omicron fibroza se accentuează, aceasta nu se schimbă și rămâi cu sechele, dar greu de zis pentru cât timp”, a mărturisit medicul infecționist.
,,Timpul o să ne arate. Părerea mea este că oamenii care au avut forme severe și care au fost în stare critică în terapie vor rămâne în continuare probabil toată viața cu anumite probleme de tip insuficiență respiratorie cronică, cu o situație care nu va mai arăta ca la momentul inițial”, a subliniat dr. Marinescu, la evenimentul COPAC, desfășurat în mai 2022.
Deși nu este un virus ucigaș 80% dintre pacienți au forme asimptomatice, ușoare sau medii, 20% din formele de infecție cu SARS-COV-2 sunt severe, rata deceselor la nivel mondial fiind de 3-13%
,,Este însă foarte contagios, mai ales noile tulpini și are o evoluție imprevizibilă. Nu este din păcate o simplă gripă” sau un guturai”, a mai spus directorul medical de la Institutul ,,Matei Balș”, arătând că gripa provoacă 650.000 decese anual, adică 20% din cele provocate de Sars Cov-2.
,,Nu sunt puțini cei care au trecut cu bine de terapie intensivă, teoretic au trecut de faza acută și s-au prăpădit în următoarele 2-3 luni. Au fost astfel de cazuri. În momentul în care au trecut printr-o infecție cu SARS-COV-2, o formă severă, sechelele care au apărut și au rămas ulterior, din păcate au dus către deces”, a povestit medicul.
