Dr. Vlad Budu: Antibioticele se prescriu când există microbi, nu ca să prevenim o suprainfecție

Infecțiile rezistente la antibiotice au ucis peste 1,2 milioane de oameni în 2019 și au devenit una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Folosirea necorespunzătoare a antibioticelor este vinovată de rezistența la antibiotice, iar România se se află la coada clasamentelor privind consumul responsabil de antibiotice. ,,La noi, primul lucru se dă antibiotic. În străinătate există o civilizație medicală a doctorului, care nu se aruncă imediat la antibiotice, acestea fiind ultimul lucru în terapia obișnuită”, a precizat pentru videomedicina.ro dr. Vlad Budu, președintele Societății Române de Rinologie, în cadrul întâlnirii privind Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) organizate la București.

România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului și pe ultimul loc în ceea ce privește cunoștințele generale ale populației despre utilizarea antibioticelor, conform datelor Eurostat. Deși în momentul de față în țara noastră antibioticele nu se eliberează de către farmacii fără prescripție medicală, abuzul de antibiotice rămâne totuși o problemă. ,,Supraprescripția antibiotică ține nu neapărat de pacient. Este adevărat, pacientul cere. Cine prescrie? Medicul prescrie”, a spus dr. Vlad Budu, medic primar ORL, care a subliniat că ,,antibioticele se prescriu atunci când există microbi și nu când se suspicionează. Se dau pe cazuri concrete”.

Președintele Societății Române de Rinologie susține că tratamentul alternativ este prima linie și că se recoltează o secreție din faringe, din amigdală, din nas, se vede dacă există există microb, și dacă da, atunci se dă antibiotic.

Vezi și: Dr. Adrian Marinescu, infecționist explică diferența dintre Long-Covid și sechelele post Covid-19

Într-o infecție virală este complet anapoda să dai antibiotice

,,Dacă nu există microbi, nu avem de ce să dăm un tratament antibiotic. Ideea pe care o spun foarte mulți doctori și cu care eu nu sunt de acord să dăm antibiotice ca să prevenim o suprainfecție nu stă în picioare”, a atras atenția dr. Vlad Budu, medic ORL.

Datele comparate despre consumul de antibiotice (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, relevă că o treime dintre români folosesc în continuare antibiotice în mod necorespunzător pentru simple răceli sau durere în gât. Infecțiile cu germeni multirezistenți reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate și specific pentru sistemul de sănătate și spitalele din România, iar rezistența la antibiotice poate ucide. În Uniunea Europeană este responsabilă pentru aproximativ 33.000 de decese pe an, iar estimările la nivel mondial arată că până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an.

Virozele tratate cu antibiotice pe motiv că se suprainfectează, în opinia președintelui Societății Române de Rinologie ar trebui verificate. ,,Suprainfecția se poate vedea în 24-48 de ore. Dacă evoluează și există risc de complicații, fără discuție da și dacă apar semnele infecției bacteriene. Însă într-o infecție virală este complet anapoda să dai antibiotice. Vine cineva cu febră și imediat se dă antibiotic. Nu. Nu rezolvă febra. O viroză întotdeauna este cu febră, dar pentru asta nu trebuie să-i dăm antibiotice imediat”, a semnalat dr. Vlad Budu.

Vezi și: Sfaturi de vacanță: Trusa de urgență homeopată și remedii homeopate pentru afecțiuni sezoniere ale copiilor

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Prof. dr. Urban Alehagen, om de știință și cardiolog interesat de coenzima Q10 și seleniu, revine în România. Află ce noutăți prezintă

Prof. dr. Urban Alehagen, renumit cardiolog în Suedia și în Norvegia, om de știință implicat …

Lasă un răspuns