vineri , 5 august 2022
Prima pagină / Dictionar Medical / Hepatitele: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Hepatitele: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Peste 354 de milioane de oameni din lumea întreagă trăiesc cu hepatita B sau C, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). ,,Din păcate, peste jumătate de milion de români au un virus hepatitic C, mulți dintre ei nu știu. La hepatita B, de asemenea, probabil că e un număr mai mare, undeva spre un milion avem, e greu de făcut o apreciere exactă, când  nu ai un screening”, a declarat dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” București. În premieră în România, serialul ,,Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni”, produs de europontis.com și susținut de Science+ pentru videomedicina.ro vă prezintă situația românilor cu hepatite, dar și a refugiaților ucraineni și traseul acestora în sistemul sanitar românesc și accesul lor la diagnosticare și tratament.

Primul episod al serialului video ,,Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni”, este dedicat hepatitelor, boli cu prevalență ridicată și în România, dar și în Ucraina.

,,Din punctul meu de vedere hepatita e un dușman foarte parșiv. Și e foarte ciudat modul în care acționează. Pentru că mi-aduc aminte când am aflat eu că am hepatită B, primul lucru pe care mi s-a spus „Ei, cred că ești însărcinată. N-ai cum să ai hepatită B!”. Pentru că semnele erau de așa natură încât nu mă puteam gândi la hepatită B. Cine s-ar gândi că niște stări de greață, niște stări de oboseală, niște dureri musculare, o să fie de la o hepatită?”, a mărturisit pentru videomedicina.ro Marinela Debu, pacientă cu hepatită, președintele APAH-RO (Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România).

Numărul persoanelor diagnosticate cu hepatită B în România este 11,6 la 100.000 de locuitori, conform datelor ECDC din 2020.

,,În ceea ce privește bolile infecțioase – și vorbim aici de infecțiile cu virusurile hepatitice B, C și de infecția HIV -, a fost o problemă reală de subdiagnosticare pe de o parte.  Sunt trei elemente: subdiagnosticarea mai mult decât evidentă în timpul pandemiei, faptul că cei care aveau deja diagnosticul n-au putut să acceseze serviciile medicale așa cum se întâmpla înainte, au fost doar urgențele, și în al treilea rând practic toată strategia legată de aceste infecții cumva a rămas  într-un anumit punct. Și aici mă refer de exemplu la tratamentul pentru hepatita C, care a reînceput, de curând, au fost niște probleme de-a lungul pandemiei. Dar astea-s lucruri inerente și care au apărut într-o situație grea, o putem numi de război. Numai că nu era războiul real, ci era vorba de pandemie”, a explicat medicul infecționist Adrian Marinescu.

În Ucraina, prevalența hepatitei C este ridicată, potrivit unui raport al OMS din 2017, fiind de 55,9% în rândul persoanelor care folosesc droguri injectabile și de 11,2% în rândul femeilor care prestează servicii sexuale.

,,Au  multe cazuri în Ucraina. Și acolo e o problemă de subdiagnosticare. De fapt la ei nu-i vorba doar de virusul hepatitic, ci e vorba și de HIV, este o problemă reală la nivel național și de fapt e o problemă reală în tot ce înseamnă fostul bloc sovietic. Nu-i vorba doar de Ucraina. Acolo sunt niște probleme reale și e o problemă cu raportarea. Că se subraportează în mod clar. Dar au, fară discuție. De asemenea, cei care vin cu infecții cu virusuri hepatitice în România, sunt tratați. E adevărat că acolo discutăm de elementul de urgență, și de situația în care nu tranzitează. Că dacă pleacă după 2-3 zile n-au cum să-și facă tratamentul”, a spus dr. Adrian Marinescu.

În ceea ce privește diagnosticarea unui pacient cu hepatită sunt mai multe căi. O cale este aceea de a ajuta, atunci când persoana dorește să doneze sânge și află că are hepatită B sau C cu ocazia donării.

,,Aici lucrurile sunt oarecum simple pentru că pacientul este îndrumat și i se spune din start ce trebuie să facă și ajunge… dacă primește răspunsul rapid ajunge să-și continue investigațiile destul de repede. Am întâlnit și situații din păcate în care pacientul abia când s-a dus sau a doua donare a aflat că de fapt el fusese depistat cu hepatită B sau C, și aici cred că trebuie un pic lucrat. Să nu se mai ajungă la astfel de situații. A doua situație este când pacientului i se dă o trimitere de către medicul de familie  pentru a face markerii virali, în această situație pacientul poate afla că are hepatită B sau C, sau dacă participă la diverse campanii de testare și depistează, și află că are hepatită B sau C, sau întâmplător, cu ocazia unor intervenții chirurgicale, pentru că în ultimii ani am observat că se practică lucrul acesta. Medicii înainte de a face o intervenție chirurgicală solicită pacienților să-și facă markerii virali. Sau mai este o situație în care pacientul are alte probleme de sănătate și află că are și hepatită B și C. Din păcate întâlnim în ultimul timp situații în care oamenii sunt depistați cu boli autoimune sau cu cancere, cu diverse forme de cancer, și atunci află că au și hepatită B sau C”, a arătat președintele APAH-RO.

Vestea bună este că orice pacient asigurat are acces la tratament în România. Are acces la tratament compensat integral, 100%, sau parțial.

În hepatita C, după cum știți, prin contractul cost-volum-rezultat, în fiecare an se negociază câte un contract și se asigură tratamentul adecvat, pacientul este vindecat după 8 sau 12 săptămâni. În momentul când vorbim, pacienții cu hepatită B și C au acces la  terapia antivirală dacă sunt asigurați. Un pacient neasigurat, dacă are nevoie de terapie antivirală, indiferent că este vorba de un pacient cu hepatită B sau B plus Delta sau hepatită C, trebuie să găsească o cale de a se asigura”, a atras atenția Marinela Debu, care explică și ce analize și investigații pot fi făcute și decontate de către stat.

Între 24 februarie și 13 iunie 2022, aproximativ 642.159 de refugiați ucraineni au intrat în România, potrivit OMS.

Majoritatea sunt în tranzit către alte țări: respectiv către Ungaria 30% și Bulgaria 20%.

Dr. Irina Saied, medic ucrainean refugiat în România, a prezentat situația refugiaților din țara sa cu hepatite și a subliniat că aceste persoane nu reprezintă un pericol pentru comunitatea din România, dacă își urmează tratamentul.

,,Eu nu cred că refugiații ucraineni sunt un pericol pentru comunitate mai mare decât ar putea fi o persoană care nu știe că are hepatită. Oamenii ăștia n-au nicio vină. Cu siguranță ei își doresc, cei care știu s-ajungă și sunt ferm convinsă că fac eforturi să ajungă la un medic. Pentru că mulți dintre ei poate nu știu limba, poate se chinuie să se integreze în România. Eu cred că, din contră, e cumva invers. Noi trebuie să-i ajutăm și să-i sprijinim”, a declarat Marinela Debu.

Potrivit directorului medical al Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” București, există un risc de a transmite mai ales la hepatita B  partenerilor de viață, dar riscul există și în Ucraina și în România.

Vă invităm să urmăriți și celelalte episoade ale serialului :

HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Vaccinarea împotriva tuberculozei și hepatitei B: Accesul românilor și refugiaților ucraineni

Cele  4 episoade video ale documentarului au fost  realizate de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă pentru videomedicina.ro, un serial în exclusivitate în România, produs de europontis.com și susținut de SCIENCE+.

Soundtrack: Adi Goldstein – Inspiring Innovation Full Legnth-572

© europontis.com | videomedicina.ro | 2022

Despre Alexandra Manaila

Vezi și:

Mădălina Iliescu, secretarul Societății Române de Reabilitare Medicală: ,,Sindromul Long-COVID poate să fie tratat în secțiile de reabilitare”

Medicina fizică și de Reabilitare este o specialitate esențială pentru pacienții cu dizabilități, o specialitate …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*