miercuri , 28 septembrie 2022
Prima pagină / Dictionar Medical / HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

În 2020, potrivit OMS, erau aproximativ 37,7 milioane de persoane cu HIV, dintre care peste două treimi în Regiunea OMS Africa. ,,În momentul de față sunt peste 17.000 de pacienți aflați în viață. Din păcate, în perioada de pandemie trebuie să plecăm de la o realitate, am vorbit despre o subdiagnosticare pentru infecția HIV într-o măsură incomparabil mai mare față de ce-a fost înainte de pandemie”, a declarat dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balș, referindu-se la România.

,,Încă în zilele noastre când spui SIDA lumea se sperie, deși SIDA nu prea mai există în momentul de față. Vorbim de infecție cu HIV. Nu mai este o condamnare la moarte, e o boală care se tratează, o boală care nu te invalidează. Dacă ai tratament te menții aproape complet funcțional și e o boală mult mai ușoară decât alte infecții” a mărturisit Iulian Petre, directorul executiv UNOPA, în cel de-al doilea episod din serialul: ,,Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni.”

În episodul ,,HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni” dr. Irina Saied, medic refugiat ucrainean, dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și directorul medical al Institutului Matei Balș, Iulian Petre, directorul executiv UNOPA explică pe larg despre HIV-SIDA și problemele cu care se confruntă persoanele seropozitive din România și Ucraina.

Serialul produs de europontis.com și susținut de SCIENCE+  își propune să  aducă în premieră pentru România la videomedicina.ro informații legate de trei boli cu transmitere comunitară, respectiv: hepatite, HIV, tuberculoză, despre vaccinarea împotriva hepatitei B și a tuberculozei, despre traseul românilor cu aceste boli în sistemul medical românesc, dar și al refugiaților ucraineni.

Directorul medical al Institutului  de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” din Capitală a povestit că în pandemia de COVID-19 erau pacienți care n-aveau un diagnostic decât foarte târziu, dar această situație a fost una generală, nu doar în România. În opinia sa, cazurile noi din pandemie au fost mult mai multe decât figurează în statistici și ele se vor regăsi indiferent de vârstă în perioada care urmează.

,,Ne așteptăm să avem un număr mai mare prin faptul că vom veni cu un diagnostic la zi care se referă și la ultimi ani”,  a spus dr. Marinescu

,,În 2020 s-au diagnosticat în jur de 400 de cazuri, în 2021 în jur de 500. În condițiile în care înainte de 2020 se diagnosticau între 800 și 1000 de cazuri noi pe an. Deci, suntem undeva sub 50% din media obișnuită pentru România”, a precizat Iulian Petre, directorul executiv UNOPA, care a atras atenția că în momentul de față lucrurile sunt destul de dezorganizate. Acesta a explicat pas cu pas care este traseul unei persoane care se duce să se testeze pentru HIV în România.

,,Testarea a scăzut foarte mult. DSP-urile acum încep să-și revină din problema pe care au avut-o cu SARS CoV-2, cu COVID-ul. Spitalele de boli infecțioase, la fel, acum s-au redeschis și ele și încep să intre într-o oarecare normalitate.  Au scăzut foarte mult testarea, automat diagnosticarea, numărul de cazuri în ultimii doi ani a fost undeva la jumătate față de media de dinainte de 2020, ceea nu spune că nu sunt persoane infectate în populație, ci spune doar că oamenilor le-a fost frică să vină la spital să se testeze, să se caute și cazurile care vin acum sunt grave, vin cazuri care se testează fiind într-o situație limită, având deja boli asociate infecției cu HIV și ajung la spitalizare și medicii se gândesc să le facă și un test HIV”, a atras atenția Iulian Petre.

HIV, o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial

Înainte de război, în Ucraina trăiau peste 250.000 de persoane cu HIV, conform UNAIDS. Aproximativ 130.000 de ucraineni primeau terapie antiretrovirală, conform ECDC și OMS.

,,Din păcate, procentul pacienților cu infecție HIV în Ucraina este oricum mult mai mare față de media europeană. Fără discuție. De aici și pacienții cu HIV care de asemenea sunt în număr mare. Din fericire pentru România n-au venit mulți refugiați cu HIV. În general n-au venit mulți refugiați și nici pacienți seropozitivi. În momentul de față avem un pic peste 100 de pacienți seropozitivi din Ucraina”, a afirmat dr. Marinescu.

Medicul a subliniat că pacientul din Ucraina beneficiază de aceleași servicii medicale ca și cetățeanul român, el este automat asigurat pe perioada de ședere în România, chiar dacă înseamnă că e o perioadă de tranzit, el oricum este evaluat.

,,Orice pacient care are o patologie, poate accesa sectorul medical indiferent că rămâne sau nu pentru o perioadă mai lungă. Se întâmplă și la infecția HIV. Trebuie să fim pregătiți și pentru varianta în care vom avea mai mulți pacienți seropozitivi din Ucraina. Pentru că nu știm cât va dura războiul. Uitați-vă la ce se întâmplă în Polonia, de exemplu, da? Și-atunci trebuie să fim pregătiți și ce putem să-i asiguram pe cetățenii din Ucraina este că primesc aceleași servicii medicale cum se întâmplă și cu cetățenii români, indiferent că vorbim de infecția HIV sau nu”, a semnalat medicul infecționist.

Ucraina are peste 200.000 de persoane care trăiesc cu HIV în populație și mare parte dintre ele erau tratate și acolo, în Ucraina.

Nu sunt un pericol pentru comunitatea din România, susține dr. Irina Saied, medic ucrainean care s-a refugiat în țara noastră din cauza războiului.

,,Eu nu cred că există un asemenea risc pentru că pacienții primesc tratamentul pe care-l primeau și acasă, au o atitudine serioasă față de sănătatea lor. Este tratament gratuit, de aceea ei îl primesc cu siguranță controlat, dar aș vrea să cred că această compatibilitate între acest sistem medical românesc să nu fie încălcată, atunci va fi un circuit complet, în primul rând pentru cei care suferă de aceste boli.”

Dr. Saied a spus cu ce medicamente se tratează seropozitivii din Ucraina și a subliniat că aceste medicamente necesită o utilizare constantă, așa că refugiații ucraineni nu ar trebui să întrerupă tratamentul, ci să-l primească și în România.

Iulian Petre a povestit despre provocarea medicilor din România legată de schemele de tratament.

,,Majoritatea ucrainenilor sunt tratați pe o finanțare primită din partea Fondului Global de Combatere HIV/SIDA, TBC și malarie. Ei aveau cumpărate – și acest mecanism de finanțare le-a permis – să se trateze cu niște medicamente generice produse în India sau ceva de genul, cu niște costuri foarte mici pentru ei. Aceste medicamente nu sunt înregistrate în UE, pe piața românească nu au acces, a trebuit să adapteze medicii schemele de tratament astfel încât să fie păstrate substanțele active chiar dacă erau alte denumiri de medicamente, să li se păstreze cât se poate de mult aceeași schemă de tratament prin substanțele active din ea, astfel încât în momentul în care se reîntorc în Ucraina să nu fie pusă Ucraina într-o situație dificilă, în a-i trata cu ce au ei disponibil acolo. Asta sper că s-a reușit în mare parte în România și că medicii au făcut eforturi în sensul acesta”, a spus directorul executiv UNOPA.

Și directorul medical al Institutului ,,Matei Balș” spune că este o presiune pentru Programul național, e o realitate, dar tratamentul pentru seropozitivi este gratuit.

,,Din fericire, a apărut tratamentul care vindecă în mare parte hepatita C. A rămas hepatita B care și ea, e la fel de devastatoare. O boală greu de tratat și greu de suportat de către organism. Infecția cu HIV este mult mai ușoară în momentul de față. Tratamentul a ajuns la o pastilă pe zi. Cine își ia tratamentul și este monitorizat bine de sistemele de sănătate, se spune că speranța lui de viață este aceeași ca a persoanei neinfectate cu HIV”, a declarat Iulian Petre.

Acest episod face parte din Serialul ,,Bolile cu transmitere comunitară și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni”, serial produs de europontis.com și susținut de SCIENCE+.

Cele  4 episoade video ale documentarului au fost realizate de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă pentru videomedicina.ro, un serial video în premieră în România.

Vă invităm să urmăriți și celelalte episoade ale serialului:

Hepatitele: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Vaccinarea împotriva tuberculozei și hepatitei B: Accesul românilor și refugiaților ucraineni.

Soundtrack: Adi Goldstein – Inspiring Innovation Full Legnth-572

© europontis.com | videomedicina.ro | 2022

Despre Alexandra Manaila

Vezi și:

Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Peste 354 de milioane de oameni din lumea întreagă trăiesc cu hepatita B sau cu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*