Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

În 2020, aproximativ 10 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de tuberculoză în întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. ,,Incidența tuberculozei în ultimii ani în România a fost în continuă scădere. Față de anul 2002, unde am avut cea mai mare incidență și-a fost undeva în jur de 142,9 la suta de mii de locuitori, adică aproape 31.000 de cazuri de tuberculoză, în 2020 am ajuns la 37,3 la suta de mii de locuitori, adică un număr de 7200 de pacienți. În 2021 această incidență este în ușoară creștere, având un 39,5 la suta de mii de locuitori, adică 7600 de cazuri noi și recidive de tuberculoză”, a declarat dr. Ioana Munteanu, medic pneumolog la Institutul ,,Marius Nasta” din Capitală și Coordonatorul Programului Național de Supraveghere și Control a Tuberculozei. În episodul Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni din cadrul serialului ,,Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni”, medicul atrage atenția că apar acum în spitale cazuri foarte severe de tuberculoză, iar Ștefan Răduț, Vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR) și fost pacient cu TBC descrie traseul românilor care suferă de această boală în sistemul sanitar, iar dr. Irina Saied, medic ucrainean refugiat vorbește despre ucrainenii cu tuberculoză și accesul lor la servicii medicale.

Serialul ,,Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni”, produs de europontis.com și susținut de SCIENCE+, a abordat în primele două episoade infecția cu virusurile hepatitice și cu HIV.

Tuberculoza este prezentă în toate țările și la toate grupele de vârstă. România este una dintre țările cu cea mai mare incidență a tuberculozei multidrog rezistente din Uniunea Europeană, iar Ucraina este prima din Europa la acest tip de tuberculoză.

Din regiunea Europa OMS, conform datelor statistice raportate comun de către ECDC și de către Organizația Mondială a Sănătății, incidența estimată la nivel de Ucraina este de 73 la suta de mii de locuitori, adică un număr de 32.000 de cazuri de TBC,

,,Tuberculoza în sine e o boală veche pe pământul ăsta. E poate mai veche decât omul. Tuberculoza e mai degrabă o afecțiune socială, cu implicații medicale. Se ia în aer, dacă nu interacționezi, dacă nu ai o viață socială, atunci ești mult mai  ferit de tuberculoză”, a mărturisit Ștefan Răduț, Vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR).

Incidența tuberculozei în România în 2021 a fost în ușoară creștere, având un 39,5 la suta de mii de locuitori, adică 7600 de cazuri noi și recidive de tuberculoză. ,,Ce pot să spun? Anul 2020, anul 2021 trebuie privite cu prudență privind incidența și scăderea numărului de cazuri de tuberculoză din motive pe care le cunoaștem: restricțiile impuse de autorități vizavi de prezentarea la medic și vizavi de deplasările pacienților și aceste restricții sunt însoțite și de faptul că serviciile de pneumologie au fost implicate în lupta cu infecția cu SARS CoV-2, pacienții asociindu-le cu zone de posibil risc de COVID, și-atunci nu s-au prezentat pentru diverse investigații. Aceasta ar explica ușoara creștere din anul 2021 și cazurile foarte severe de tuberculoză care apar acum în spitale și pe care le internăm”, a precizat dr. Ioana Munteanu, medic pneumolog la Institutul ,,Marius Nasta” din Capitală.

În ceea ce privește incidența tuberculozei multidrog rezistente în 2021 în țara noastră erau 289 de cazuri de tuberculoză rifampicin rezistentă, respectiv MDR.

,,Aceste cazuri au fost într-o continuă scădere pentru că în ultimii ani România a beneficiat de sprijin prin fonduri externe și interne care ne-au permis asigurarea de regimuri complete și corecte de tratament pentru toți acești pacienți cu tuberculoză multidrog rezistentă, și-atunci cum tratamentul reprezintă cea mai bună metodă de limitare a numărului de cazuri, atunci și numărul de cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă a scăzut în ultimii ani”, a mai spus pentru videomedicina.ro Coordonatorul Programului Național de Supraveghere și Control a Tuberculozei.

Accesul și la diagnostic, și la tratament, e unul foarte bun în România, e de părere Ștefan Răduț.

,,Dacă ne referim strict la diagnostic, e mai deficitar accesul la prediagnostic, adică până omul ajunge să fie diagnosticat acolo se mai întâmplă unele întârzieri sau spre exemplu dacă omul nu merge la medicul de familie, merge la altă specialitate, până ajunge la pneumolog pentru diagnostic mai trece o perioadă de timp. Accesul la tratament e unul foarte bun pentru tuberculoza sensibilă, apar probleme în general la pacienții cu forme rezistente de tuberculoză, și mai ales în teritoriu, în țară”.

Orice pacient care tușește pe o perioadă mai lungă de 3 săptămâni, are o scădere ponderală pe care nu o poate explica sau are diverse alte comorbidități cum ar fi diabetul zaharat, infecția HIV, ar trebui să se prezinte pentru consult de pneumologie într-unul dintre dispensarele TB.

,,La dispensar va face un consult de specialitate, medicul pneumolog îl va evalua, va face o investigație radiologică, și dacă există leziuni sugestive de tuberculoză va face și investigație bacteriologică,  adică se va recolta sputa BK. Ceea ce vreau să precizez este că în ultimi ani Programul Național de Tuberculoză s-a preocupat de creșterea capacității de diagnostic a tuberculozei și s-au dotat laboratoarele cu metode moderne de depistare, genetice și fenotipice, astfel în fiecare județ avem această posibilitate de a depista genetic. Pot să facă rapid diferența dacă e prezent sau nu bacilul cât și dacă este tuberculoză sensibilă sau tuberculoză MDR, ceea ce limitează transmiterea tuberculozei multidrog rezistentă în comunitate foarte mult”, a explicat medicul pneumolog.

Ce servicii medicale sunt gratuite pentru persoanele cu tuberculoză

Diagnosticul, tratamentul, monitorizarea pacientului cu tuberculoză sunt gratuite în România indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat. Referitor la refugiații ucraineni cu tuberculoză, în momentul în care intră în țară, dacă declară că sunt în tratament de tuberculoză, sunt direcționați către dispensarul din județul pe unde au intrat. ,,În general județele de pe granița de nord s-au pregătit în sensul ăsta. Din câte știu inclusiv cu translatori. Acolo e mult mai facil, sunt mult mai mulți vorbitori de limbă ucraineană sau rusă, și-atunci pot comunica și pacientul încă din graniță, de când intră și declară, merge, este orientat către dispensar sau cineva de la dispensar vine în centrul unde el și i se pune la dispoziție tratament sau investigații, după caz. Cred că e o problemă dacă pacientul nu declară. Dar în general cred că oamenii sunt – mai ales cei care se refugiază – sunt destul de conștiincioși, dacă putem spune așa, sau destul de dornici să se trateze, și-atunci probabil majoritatea declară că au tuberculoză”, a spus vicepreședintele ASPTMR.

Practic, pacienții ucraineni pot beneficia de aceleași servicii ca și pacienții români, iar în ceea ce privește suspiciunea de tuberculoză, va fi același traseu de adresabilitate.

Armata rusă bate la ușă cu tancul și ucrainenii scriu proiecte pentru pacienții cu tuberculoză

,,În principal pericolele pentru comunitate nu sunt mai mari în cazul ucrainenilor decât în cazul românilor. Asta e foarte bine de spus, adică oameni ăștia săracii pleacă dintr-o zonă de conflict, ferească Dumnezeu să fim în pielea lor, deci nu trebuie să-i privim ca pe niște bombe, ca niște oameni care vin să ne îmbolnăvească, dimpotrivă, trebuie să le asigurăm tot suportul necesar pentru a se trata dacă au vreo boală, mai ales infecțioasă sau de altă natură”, a atras atenția Ștefan Răduț, iar

Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă nu discriminează oamenii pe criteriul de naționalitate, așa că tot ce poate face pentru români poate face și pentru ucraineni, și pentru turci, și pentru tătari, și pentru bulgari și pentru toată lumea.

,,Noi avem contacte în Ucraina, facem parte dintr-o coaliție europeană, și în Ucraina avem biroul coaliției europene. Colegii mei de acolo nu s-au refugiat, au rămas la Kiev să lucreze. În perioada asta de război au și câștigat niște proiecte. Adică armata bate la ușă cu tancul și ei scriu proiecte pentru pacienții cu tuberculoză”, a povestit vicepreședintele ASPTMR.

Irina Saied, medic specializat în ecografie din Odesa care s-a refugiat în România, a precizat pentru videomedicina.ro că ,,multe din medicamentele pentru tuberculoză sunt depășite. Au fost dezvoltate acum mai bine de 50 de ani și mi-ar plăcea să avem medicamente mai noi”.

Acest episod face parte din Serialul ,,Bolile cu transmitere comunitară și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni”, serial produs de europontis.com și susținut de SCIENCE+

Cele  4 episoade video ale documentarului au fost realizate de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă pentru videomedicina.ro, un serial video în premieră în România.

Vă invităm să urmăriți și:

Hepatitele: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Vaccinarea împotriva tuberculozei și hepatitei B: Accesul românilor și refugiaților ucraineni

© europontis.com | videomedicina.ro | 2022