Vaccinarea împotriva tuberculozei și hepatitei B: Accesul românilor și refugiaților ucraineni

Peste 154 de țări de pe mapamond au o politică de vaccinare BCG pentru întreaga populație, potrivit datelor OMS. În alte 32 de state, vaccinarea BCG (împotriva tuberculozei) este rezervată unor grupuri specifice de populație. Atât în România, cât și în Ucraina, acest vaccin este printre primele vaccinuri pe care le primesc nou-născuții. Referindu-se la vaccinarea bebelușilor ucraineni cu BCG, dr. Irina Saied, medic refugiat ucrainean în România a atras atenția că ,,din păcate Ucraina obișnuia să-l cumpere din Rusia. Acum, desigur livrările sunt complet oprite. Prin urmare, țările UE ar trebui să acorde atenție acestui lucru și să ajute Ucraina în această problemă foarte gravă. Este vorba despre primele zile de viață ale bebelușilor și răspândirea ulterioară a tuberculozei nu numai în Ucraina, ci și în alte țări europene”. În acest episod ,,Vaccinarea împotriva tuberculozei și hepatitei B: Accesul românilor și refugiaților ucraineni din serialul ,,Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni”, produs de europontis.com și susținut de SCIENCE+, medici și pacienți vorbesc despre vaccinarea împotriva tuberculozei, dar și a hepatitei B și despre accesul românilor și ucrainenilor la imunizare.

 

,,Situația vaccinării BCG cred că este un pic mai bună decât situația vaccinării în general în România. Din câte știu sunt foarte puțini copii la naștere ai căror părinți refuză vaccinarea BCG. Vaccinarea BCG se face de obicei în primele zile de viață, adică a doua zi. Soția mea a născut acum un an. Nicio mămică n-a refuzat vaccinul BCG în perioada în care ea a stat în maternitate”, a  povestit în premieră pentru videomedicina.ro Ștefan Răduț, vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR) și fost pacient cu TBC.

Vaccinarea cu BCG în România este obligatorie la naștere

,,Și-a rămas obligatorie în țara noastră, cu condițiile acelea de greutate pe care trebuie să le îndeplinească nou-născutul: să fie peste 2500 de grame ca să poată fi vaccinat BCG. Dar vaccinarea BCG asigură o protecție a copilului față de formele severe. Protecție în primii 2-3 ani de viață. Nu asigură o protecție mai îndelungată de să zicem până la 20 de ani. De aceea este bine ca adulții simptomatici din jurul unui copil să se prezinte de urgență la dispensar pentru investigații”, e de părere dr. Ioana Munteanu, medic pneumolog la Institutul ,,Marius Nasta” din Capitală și Coordonatorul Programului Național de Supraveghere și Control a Tuberculozei.

,,Cred că e oportun ca România să vaccineze copii ucraineni care n-au făcut vaccinul în Ucraina”, a spus vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR).

Traseul vaccinării pentru micuții ucraineni e descris de dr. Munteanu: ,,Copiii care nu sunt vaccinați și care provin din străinătate și vin aici, sunt testați la dispensar, IDR, cei recuperați în primii doi ani de viață. Adică se face vaccin în primii doi ani de la prezentare. Ulterior, depinde de medicul pneumolog, de colaborarea cu pediatrul, de colaborarea cu medicul de familie, vizavi de vaccinarea BCG”.

Vaccinul BCG a împlinit 100 de ani, este vechi și protejează împotriva formelor severe, dar .sunt mai multe vaccinuri noi în lucru în diverse centre de cercetare și se speră că în viitorul apropiat să apară vaccinuri cu o eficiență mai mare decât acest vechi BCG.

Vaccinarea împotriva hepatitei B

Mai multe țări din lume au programe de vaccinare împotriva hepatitei B pentru nou-născuți și sugari. 47 de state membre din Regiunea Europeană a OMS au inclus vaccinarea împotriva hepatitei B în programele lor de imunizare. Unele țări combină imunizarea nou-născuților cu imunizarea copiilor mai mari și chiar a adolescenților.

În România, vaccinarea împotriva hepatitei B se face la toți nou născuții după 1996.

,,E adevărat că cei care s-au născut înainte ar trebui să-și facă analizele, să se vaccineze. Eu cred că este de neconceput în 2022, când există vaccin, să nu te protejezi, să ajungi să te infectezi prin căile bineștiute. Pentru că e clar, dacă faci prevenția lucrurile sunt în regulă. Dacă nu, știm că e un procent, nu mare, dar e un procent dintre cei care vin în contact cu virusul hepatitic B care din păcate ajung să ajung la o formă cronică. Și de aici, în timp, dacă nu sunt tratați, la complicații: pot face ciroză hepatică, un neoplasm hepatic”, spune dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, director medical Institutul Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” București.

Mărturisirea Marinelei Debu, pacientă cu hepatită, președinte APAH-RO, despre fiul ei îndeamnă la reflecție și mai ales la vaccinare.

,,Din păcate băiatul meu nu a răspuns la vaccinare. Face parte din acei puțini copii de care vaccinul împotriva virusului hepatitic B nu se lipește. Adică chiar dacă s-a vaccinat și a făcut 5 doze de vaccin până acum, nu are anticorpii necesari pentru a se proteja. Să știți că aș da orice să fiu printre mamele care nu sunt în situația asta, pentru că în fiecare zi eu trebuie să-i explic copilului meu, care se apropie de acum de vârsta la care va avea o prietenă, o soție și își va începe activitatea sexuală la un moment dat, să știe că trebuie să se protejeze. Eu ca persoană dacă aș fi avut acest vaccin, l-aș fi făcut fără nicio îndoială, pentru că n-am de ce să mă tem”.

Până la eradicarea hepatitelor și a TBC vor mai trece câțiva ani, prin urmare este extrem de important ca accesul la diagnosticare, tratament și imunizare, la servicii medicale să fie facil.

Acest episod face parte din Serialul ,,Bolile cu transmitere comunitară și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni”, serial produs de europontis.com și susținut de SCIENCE+.

Vă invităm să urmăriți și:

Hepatitele: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni

Cele  4 episoade video ale documentarului au fost realizate de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă pentru videomedicina.ro, un serial video în premieră în România.

Soundtrack: Adi Goldstein – Inspiring Innovation Full Legnth-572
© europontis.com | videomedicina.ro | 2022

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Aurelian Pintiliescu, biolog

Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”

În lume trăiesc peste 3.500 de specii de țânțari, iar unele dintre ele răspândesc virusul …

Lasă un răspuns