miercuri , 30 noiembrie 2022
Prima pagină / Sfaturi Utile / Iarna poate fi la fel de periculoasă ca vara pentru hipertensivi

Iarna poate fi la fel de periculoasă ca vara pentru hipertensivi

Majoritatea persoanelor care au probleme cu tensiunea arterială, respectiv au valori peste cele normale, știu că vara este un sezon critic, din cauza temperaturilor ridicate de afară. Iar Europa, inclusiv România a avut parte de valuri de căldură demne de Cartea recordurilor. Ce trebuie să știe însă hipertensivii este că nici extrema cealaltă cu temperaturi foarte scăzute nu le face bine. Șef de Lucrări Dr. Ana-Maria Vintilă, Președintele Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie a explicat pentru videomedicina.ro că și iarna poate fi periculoasă, motiv pentru care tensiunea arterială trebuie măsurată permanent, indiferent de anotimp.

Este adevărat că temperaturile au crescut în întreaga lume într-un ritm rapid, iar schimbările climatice au efecte nefaste asupra sănătății oamenilor. Conform raportului Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) publicat în luna august 2022, în următorii douăzeci de ani, este posibil ca temperaturile să crească cu peste 1,5 grade Celsius, să fie mai multe valuri de căldură, sezoane calde să fie mai lungi și sezoanele reci mai scurte. Deja vedem că această toamnă a fost mult mai caldă în România comparativ cu alți ani, temperaturile fiind mai ridicate cu cinci până la 10 grade decât ar trebui să fie în mod normal la această dată.

Cum tendința este de încălzire globală, aș vrea să vă întreb de ce credeți că vara este mai complicată pentru cei care au hipertensiune arterială?

De fapt pacienții hipertensivi trebuie să țină cont de orice modificare majoră de temperatură. Iarna poate fi la fel de periculoasă pentru hipertensivi ca și vara. Temperaturile foarte scăzute fac vasele de sânge să se îngusteze, să se contracte, și astfel tensiunea arterială crește. Vara se manifestă un alt fenomen, dacă nu ne hidratăm suficient. Căldura mai degrabă scade tensiunea arterială și mai ales persoanele în vârstă trebuie să aibă grijă și să evite aceste temperaturi și deshidratarea. Scăderile bruște de tensiune pot duce la amețeli și căderi, ceea ce poate fi dramatic pentru un vârstnic.

Vezi și: Hipertensiunea arterială, din ce în ce mai frecventă la tineri

Ce temperaturi sau condiții atmosferice aduc un risc suplimentar pentru tensiunea arterială?

Pericolul cel mai mare vara este umiditatea crescută, peste 70%. Aceasta încurcă practic capacitatea organismului de a transpira, de a se răcori prin eliminarea apei.

Dr. Ana-Maria Vintilă

Temperaturile ridicate și umiditatea excesivă determină un flux mai mare de sânge către piele, ceea ce poate necesita ca inima să bată mai repede și mai greu. De fapt, se poate ca organismul să transporte de două ori mai mult sânge pe minut, comparativ cu o zi răcoroasă.

De asemenea, căldura și transpirația pot scădea cantitatea de lichid din organism, ceea ce poate reduce volumul sângelui și poate duce la deshidratare. Acest lucru poate crea presiune asupra inimii întrucât sângele deshidratat este mai  vâscos dar în același timp cu volum mai mic, pe care inima trebuie sa îl compenseze prin bătăi mai rapide.

Limita de suportabilitate în ceea ce privește temperaturile variază de la om la om, depinde de cum se protejează, dacă stau la umbră, și mai ales de cât de corect se hidratează. Este relevant, dacă suntem hipertensivi, să urmărim buletinele de știri și sfaturile autorităților sanitare.

 

Ce simte o persoană atunci când îi crește tensiunea?

În cazurile fericite, dacă putem spune așa, o persoană poate avea simptome ale creșterii tensiunii arteriale precum: respirație anormală la efort obișnuit altădată, dureri de cap mai ales în zona cefei, amețeli, concentrare dificilă, tulburări de vedere, zgomot în urechi, palpitații (își simte bătăile inimii într-un mod deranjant), uneori chiar dureri în piept.

Se poate însă, chiar în cele mai multe cazuri, ca persoana respectivă să nu simtă absolut nimic atunci când îi crește tensiunea. Așa cum și noi reușim să ne adaptăm unor situații neplăcute, cu alte cuvinte ne învățăm cu răul, la fel și creierul nostru se obișnuiește cu o tensiune crescută. Din acest motiv, atunci când este hipertensiunea depistată și este inițiat tratamentul, se poate chiar să ne simțim rău câteva zile, până când creierul se adaptează noii situații. Acesta este însă un preț mic pe care trebuie sa îl plătim pentru ca ulterior sa fim feriți de complicații severe precum accidentul vascular cerebral, infarctul acut de miocard, ruptura de aorta, insuficienta cardiaca sau boala cronica a rinichilor.

 

Ce trebuie să facă o persoană dacă i-a crescut tensiunea?

În orice anotimp este indicat să ne măsurăm tensiunea arterială – dacă suntem pacient, cât de des ne-a recomandat medicul, iar dacă nu, măcar o dată pe an, chiar și la 30-45 de ani. Hipertensiunea arterială nu mai este o afecțiune a vârstnicului, parțial din cauza ritmului stresant al vieții, parțial din cauza unui stil de viață dezechilibrat. La vârste între 35 si 44 de ani sunt deja 1 din 3 persoane afectate, iar între 45 și 54 de ani practic jumătate din populație suferă de hipertensiune arterială. Măsurarea corectă a tensiunii arteriale, la medic dar și acasă cu un dispozitiv de braț, este cea mai simplă și sigură metodă de a depista din timp modificări ale tensiunii arteriale. Dacă un individ constată că are tensiunea mărită nu numai vara, ci în orice anotimp, trebuie să ia legătura cu medicul. Tensiune mărită înseamnă peste 140/90 mmHg. Dar și atunci când apar valori peste 130/85 mmHg este recomandată o vizită la medic pentru a vedea din timp ce măsuri de stil de viață sunt necesare pentru a preîntâmpina instalarea acestei afecțiuni.

Dacă este vorba despre un pacient care se știe cu hipertensiune, aflat sau nu sub tratament și care constată că valorile măsurate depășesc țintele terapeutice, trebuie să ia legătura cu medicul curant. În niciun caz nu este voie să întrerupă tratamentul pentru că astfel va pierde controlul valorilor tensionale si se va expune riscului de complicații. Înainte de întâlnirea cu medicul este bine să se măsoare tensiunea timp de 7-8 zile (prima zi fiind de acomodare) dimineața și seara, iar valorile să fie notate într-un jurnal. Astfel, medicul va avea mai multe informații care să îl ajute să înțeleagă tipul de hipertensiune pe care pacientul îl are si unde este nevoie de intervenții suplimentare în tratament.

Vezi și: Stresul, factor determinant al hipertensiunii arteriale

Photo by CDC on Unsplash

Despre Alexandra Manaila

Vezi și:

Dr. Michael Matzner, chirurg ortoped WPK: ,,Osteopenia și osteoporoza sunt reversibile într-o măsură limitată”

La fiecare 22 de secunde la nivel mondial cineva suferă o nouă fractură vertebrală. Potrivit …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*