videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
– Articol de Catinca Bejenaru –
Variola maimuței este o infecție virală, provocată de un virus ce aparține familiei ortopoxvirusului. Principalul mod în care poate fi răspândită boala este în timpul contactului fizic apropiat prelungit cu o persoană care are variola maimuței sau printr-un contact prelungit cu obiecte contaminate. ,,Monkeypox (variola maimuței) ne-a dat de furcă și într-adevăr, deși nu sunt cazuri de ordinul sutelor sau miilor, ele pot constitui un pericol mai departe, pentru că, în ceea ce privește vaccinarea, toți cei care au mai puțin de 50 de ani, ca vârstă, nu au mai fost vaccinați pentru variolă, pentru că era o boală eradicată, și în mod teoretic și practic, sunt expuși la riscul de a face această boală pentru că nu mai sunt vaccinați”, a atras atenția conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale “Victor Babeș” din București.
Primul caz uman de variola maimuței a apărut în 1970 în Republica Democrată Congo. Alte cazuri au fost raportate la oameni din Africa Centrală și de Vest, dar și în alte țări precum Israel, Singapore, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit. Există două tipuri de virus, cel din Africa de Vest și cel bazinul Congo. Virusul din regiunea europeană este varianta vest-africană, iar în medie, 1% dintre cei infectați cu varianta vest-africană și până la 10% dintre cei infectați cu virusul din bazinul Congo au decedat.
Potrivit OMS (Organizația Mondială a Sănătății), cazurile actuale de variola maimuței au fost depistate prin intermediul serviciilor de supraveghere a bolilor cu transmitere sexuală.
Cu toate că variola maimuței nu a fost documentată anterior ca o infecție cu transmitere sexuală, transmiterea în timpul contactului sexual este în concordanță cu modul în care acum virusul poate fi transmis de la o persoană la alta. De altfel, aproximativ 99% dintre cazurile din SUA au fost până acum în rândul bărbaților care fac sex cu bărbați.
,,Deocamdată, transmiterea se face în anumite grupuri de risc, dar nimeni nu știe ce ne rezervă viitorul în această direcție. Lucrurile, în ceea ce privește bolile infecțioase, sunt într-o continuă dinamică, niciodată nu pot să spui că ai terminat cu boala”, a declarat conf. dr. Simin Aysel Florescu, în cadrul conferinței de presă ,,Atlasul virusurilor”, organizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” și MSD România, pe 1 noiembrie 2022 la Palatul Dacia.
Ministerul Sănătății din România a făcut câteva precizări cu privire la modul de transmitere a variolei maimuței, specificând că nu se răspândește în mod normal cu ușurință între persoane și necesită un contact apropiat. Virusul intră în organism prin piele lezată, tract respirator, ochi, nas sau gură; și prin fluide corporale.
Boala poate fi transmisă prin contact direct și prin expunerea la picături mari eliminate prin expirație. Perioada de incubație a variolei maimuței este, de obicei, de la 6 la 13 zile, dar poate varia de la 5 la 21 de zile. Variola maimuței necesită, de obicei, un contact personal strâns cu o persoană simptomatică infectată. Boala este adesea auto-limitantă, cu simptome ce dispar spontan în 14 la 21 de zile.
Simptomele pot varia de la erupții cutanate, care pot provoca mâncărimi sau leziuni aflate pe suprafața corpului (inclusiv în jurul organelor genitale și anusului), febră, durere în gât, dureri de spate, dureri musculare, leziuni la nivelul gurii și ochilor. În cazul în care o persoană suspectează infecția cu virusul variolei maimuței, este recomandat să se adreseze medicului, să ofere detalii despre simptomele pe care le are și informații în legătură cu călătoriile recent efectuate.
Orice virus poate deveni rezistent la orice substanță
În momentul de față medicii au la dispoziție un tratament antiviral, care există și în România, dar și un vaccin.
,,Tecovirimat este utilizat pentru tratamentul acestor cazuri și noi l-am administrat în spital de ieri ( nota red.30 octombrie) la unul dintre pacienți. Fiind vorba de microorganisme vii, acestea oricând își pot dezvolta rezistență la substanțele cu care tu începi să le distrugi. Deci este un lucru, din nefericire, posibil oricând. Totul depinde de o intensitate a administrării, de mulți factori”, a spus medicul infecționist, subliniind că orice virus poate deveni rezistent la orice substanță. Deocamdată, există o singură alternativă în privința terapiei.
România are la dispoziție 150 de cure de tratament tecovirimat destinate tratării pacienților cu forme grave, în condițiile în care până în prezent au fost diagnosticați cu variola maimuței 43 de pacienți, după cum a informat Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă emis pe 1 noiembrie 2022.
Nu există recomandarea pentru vaccinarea persoanelor sub 50 ani împotriva monkeypox
Directorul Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” a spus că există și varianta protecției prin vaccinare, dar numai pentru categoriile la risc.
,,Deocamdată, ținând sub supraveghere și văzând că focarele sunt reprezentate de aceste cazuri, se recomandă profilaxia, pentru că există și vaccin pentru aceste cazuri. Dacă lucrurile vor depăși limitele acestor grupuri, atunci se va lua în discuție și vaccinarea altora, celor sub 50 de ani în principiu. Dar deocamdată, nu există recomandare de vaccinare în afara acelor grupuri”, a mai afirmat conf. dr. Simin Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale “Victor Babeș”, în cadrul conferinței de presă despre importanța testării pentru depistarea bolilor infecțioase.
Un vaccin pentru variola maimuței a fost deja aprobat, însă a fost demonstrat că și vaccinul împotriva variolei tradiționale oferă protecție.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în total 13 persoane au fost vaccinate împotriva variolei maimuței în România.
Vezi și: Un român din patru nu s-a testat niciodată de COVID-19
