Dinții permanenți versus dinții de lapte – care sunt problemele ce pot apărea

Dinții de lapte sunt mai mici decât cei permanenți, au rădăcini scurte și firave, iar stratul de smalț este mai subțire. Când vine vremea schimbării dentiției, atât cei mici cât și cei mari îți fac o serie de probleme. Când erup dinții permanenți, când trebuie îndepărtați cei de lapte explică pentru videomedicina.ro dr. Anca Oltean, medic primar ortodont, specializarea estetică dento-facială, cu experiență în domeniu de peste 20 ani și peste 4,000 de cazuri tratate.

Primii dinți care erup în cavitatea orală a copiilor noștri, începând cu vârsta de 6 luni, se numesc dinți temporari, pentru că vor fi înlocuiți, în perioada copilăriei și pubertății, de cei permanenți. Dinții temporari sau de lapte, cum sunt ei cunoscuți în limbajul comun, sunt în număr de 20, iar cei permanenți în număr de 32.

Trecerea de la dinții temporari, de lapte, la cei permanenți se face pe parcursul unei perioade de câțiva ani, în medie 6, și constă în înlocuirea naturală a danturii, concomitent cu dezvoltarea maxilarelor. În această perioadă, cuprinsă între vârsta de 6, respectiv 12 ani, pe maxilare sunt prezenți concomitent, atât dinți temporari, cât și permanenți. Din punct de vedere anatomic, dinții de lapte sunt mai mici decât cei permanenți, au rădăcini scurte și firave, iar stratul de smalț este mai subțire. De asemenea, aceștia au o nuanță de alb mai pronunțată decât cei permanenți. Ordinea apariției lor poate să nu fie aceeași la fiecare persoană, dar un lucru important este apariția simetrică a dinților permanenți (adică aceeași dinți să erupă de fiecare parte a maxilarului sau a mandibulei).

Pierderea dinților temporari se face în urma resorbției rădăcinilor acestora, fenomen care determină mișcarea lor și desprinderea de pe maxilar. Ulterior, dinții permanenți se dezvoltă în locul lăsat liber de cei temporari. Concomitent se dezvoltă și maxilarele, astfel încât să acomodeze noua dantură.

Vezi și: Mituri despre îndreptarea dinților

Dr. Anca Oltean
Dr. Anca Oltean

Problemele care pot apărea în această perioadă de tranziție sunt în principal în strânsă conexiune cu desprinderea dinților de lapte și dezvoltarea maxilarelor. În principal, întârzierea căderii dinților de lapte conduce la ectopia celor permanenți, iar căderea lor prematură și/sau dezvoltarea insuficientă a maxilarului produce aglomerare dentară. Apariția problemelor de dezvoltare dentară este cauzată de diverși factori, cum sunt: moștenirea genetică, starea de sănătate a organismului, dereglările hormonale, mediul etc.

Părinții trebuie să fie atenți la o serie de indicii ale unor posibile probleme în dezvoltarea dentară. În primul rând, să rețină faptul că acest proces de înlocuire naturală a danturii durează câțiva ani, și să nu se alarmeze dacă timpul de pierdere/apariție nu se încadrează strict în perioada menționată, pentru că fiecare copil este diferit. De asemenea, nu trebuie să se alarmeze dacă dinții permanenți au o culoare gălbuie, este normal (smalțul translucid face culoarea gălbuie a dentinei vizibilă). Un prim aspect de care părinții trebuie să țină cont este faptul că succesiunea apariției dinților permanenți este, de obicei, aceeași la fiecare persoană: incisivii centrali, cei laterali, caninii și molarii. Aceștia apar simetric (adică aceeași dinți erup de fiecare parte a maxilarului sau a mandibulei). Totodată, există variabile în funcție de sex (eruperea este mai precoce la fete), dinții de pe mandibulă apar înaintea celor de pe maxilar, ultimii molari și cei numiți de minte pot apărea mai târziu (fără nicio cauză evidentă), apariția dinților temporari este mai rapidă decât a celor permanenți, dentiția permanentă se dezvoltă mai rapid în cazul copiilor afectați de obezitate și a celor mai înalți decât media, respectiv mai încet în cazul celor slabi și cu o înălțime sub medie etc. Supraaglomerarea dentară este o altă problemă, care, deși rară, poate apărea în perioada dezvoltării danturii. Aceasta constă în eruperea unor dinți în plus, fapt care conduce la aglomerarea celorlalți.

Așadar, orice întârziere a apariției dinților permanenți sau lipsa simetriei acestora pot constitui motive de îngrijorare, întrucât aceste anomalii pot avea cauze diverse: lipsa de spațiu pe maxilar, ectopia unuia dintre dinții apropiați, dintele temporar încă prezent sau prezența unui chist. În cazul în care dintele temporar întârzie să cadă, acesta poate afecta negativ eruperea dintelui permanent, în principal în ceea ce privește poziția acestuia, care, de cele mai multe ori, se corectează natural după înlăturarea dintelui de lapte.

De obicei vizita la cabinetul medicului specialist ortodont și efectuarea unui control imagistic sunt suficiente pentru determinarea cauzei eventualelor probleme constatate în dezvoltarea dentiției. Medicul specialist ortodont este calificat să trateze problemele de ectopie și aliniere dentară. Corecția este efectuată cu ajutorul diverselor aparate dentare și dispozitive medicale menite să miște dinții în poziția normală sau să determine dezvoltarea maxilarelor.

Dr. Oltean este primul medic român și singurul de până acum admis ca membru titular în cadrul WSLO (World Society of Lingual Orthodontics) si ESLO (European Society of Lingual Orthodontics), 2 dintre cele mai prestigioase societăți de ortodonție linguală din lume. Pentru mai multe informații despre noua ortodonție intrați aici.

Vezi și: Îndreptarea dinților la orice vârstă!

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Prof. dr. Codruț Sarafoleanu: Virozele și răceala comună nu se tratează cu antibiotice!

Antibioticele sunt ineficiente în 9 din 10 episoade de răceală și gripă. Dar 52% dintre …

Lasă un răspuns