Sarcina în România: Servicii medicale de care beneficiază refugiatele din Ucraina

Să fii gravidă în vreme de război nu e deloc simplu. Marina, Hanna, Svetlana sunt femei din Ucraina care au rămas însărcinate, într-o perioadă extrem de dificilă pentru țara lor. Bucuria de a deveni mame le-a fost umbrită de războiul care le-a răpit casele, membri ai familiei, joburile, prietenii, viața. Videomedicina.ro a lansat serialul ,,Sarcina și nașterea în România: experiențele refugiatelor din Ucraina” și în episodul doi prezintă poveștile unor gravide ucrainence refugiate în țara noastră, care vorbesc despre ce servicii medicale au beneficiat pe durata sarcinii. De asemenea, prezintă și perspectiva unor medici români care au tratat zeci, poate chiar sute de astfel de femei.

O estimare a Organizației Națiunilor Unite (ONU) arăta că, la începutul războiului, peste 80.000 de ucrainence urmau să devină mame în următoarele trei luni. Dr. Indiana Dincă, medic specialist obstetrică-ginecologie în București a ajutat și consultat peste o sută de refugiate ucrainence. Fiind vorbitoare de limba rusă, medicul este din Republica Moldova, dr. Dincă a fost asaltată de femeile din Ucraina.

,,Primul impact a fost cu un grup de mămici care s-au strâns din Odesa într-un sfert de oră în mașină și au fugit să-și salveze copiii. Și după care au început să vină graviduțe. Cred că în fiecare zi. Și-acum am aproape în fiecare zi. Au venit, le-am consultat, unele au plecat mai departe, altele au rămas. M-a impresionat o mămică însărcinată în 28 de săptămâni cu un uter cicatricial, care era cred că sfârșit de martie, au fost niște ninsori încă, încă la ei acolo era frig, adică ningea efectiv, să-mi povestească că a mers 8 ore pe jos ca să ajungă la graniță. Să-și salveze copilul, cel din burtică și cel de-alături”, a povestit dr. Indiana Dincă, în exclusivitate pentru Videomedicina.ro.

Dr. Ana Sirghi este medic rezident genetică medicală în Cluj. Și ea este vorbitoare de limba rusă, așa că s-a implicat cât de mult a putut în ajutorarea semenilor ucraineni, de la traducere până la îndrumarea prin spitale și încă o mai face.

,,Am fost de foarte multe ori la ecografie cât și la Regina Maria și la alte spitale cu femei însărcinate. Inițial Regina Maria era fără plată pentru însărcinate însă, sincer, foarte rapid s-au terminat resursele și evident deja a rămas doar la stat. Sincer mie îmi pare foarte greu, că e greu nefiind însărcinată să înceapă război, dar când ești însărcinată, fără soț, singură, nu am idee de unde au atâta curaj aceste femei”, a spus dr. Ana Sirghi.

Svetlana, refugiată din Odesa, era însărcinată cu gemeni când a venit în România.

,,Știam că sunt însărcinată, așa că a fost puțin înfricoșător să plec din țara noastră. Aveam cam o lună și jumătate și așteptam această sarcină de vreo 12 ani”, a spus Svetlana. La data la care a plecat din Odesa nu știa că e însărcinată cu gemeni. Vestea i-a dat-o dr. Indiana Dincă.

,,Doamna doctor m-a văzut prima. Dar a fost foarte neașteptat, pentru că mi-a spus „O, Doamne, iată o surpriză”. Și mă gândesc, Doamne, ce surpriză ar putea fi. Și spune „Doi”. Eu spun „Cum doi?”. Ea spune: „În plus, există cel mai probabil genuri diferite, un băiat și o fată”, a povestit Svetlana.

Ucraineanca a mărturisit că a făcut mai multe analize pe timpul sarcinii și că dintre toate cea mai complicată i s-a părut toleranța la glucoză.

,,Trebuia să beau glucoză și apoi să nu beau sau să mănânc timp de 3 ore. A fost foarte dificil. Iar restul analizelor au fost ușoare. Au fost chiar mai multe decât mă așteptam. Când eram deja pe cale să nasc, eram liniștită, nu aveam nicio anxietate”, a mărturisit Svetlana, în vârstă de 36 de ani.

Medici care fac dincolo de meserie, voluntariat și fapte de bine

Dr. Indiana Dincă nu doar că are grijă din punct de vedere medical de ucrainencele refugiate, dar le și ajută financiar. În cazul Svetlanei, ,,investigațiile generale le-am luat, le-am asumat eu, aici în cabinet, adică i-am dat o recomandare, am vorbit cu laboratorul cu care lucram, le-am spus că noi o să suportăm costurile, și când i-am povestit de acel test non-invaziv, NIPT Panorama… l-a plătit. Am încercat să vorbesc cu clinica, să fie, așa, o mică reducere cel puțin, dar să știți că l-a achitat”, a spus medicul.

Tot Indiana Dincă a vorbit cu colegii ei de la spitalele private și spitalele de stat pentru a redirecționa gravidele care urmau să nască.

,,Eu am o colaborare strânsă, și sufletească, dragă, cu Spitalul Giulești, fiindcă acolo am făcut secundariatul și una-alta, una-două, puneam mâna pe telefon: „Oameni buni, am o graviduță, trebuie să nască”. „Nicio problemă, o trimiți, găsim translatori, ne descurcăm”. Și mămicile care au ajuns la spital au născut. Spitalul Filantropia, Spitalul Polizu, Spitalul Medlife-ul, Regina Maria, Sanador, peste tot au fost. Și sunt în continuare”, a spus medicul.

Marina provine din regiunea Lugansk. Orașul ei a fost distrus, la fel și casa. A fugit din Ucraina, fiind însărcinată, dar nu știa acest lucru la acel moment. A aflat în România că este gravidă, cu primul copil, mult dorit și așteptat, iar acum urmează să nască luna aceasta.

,,Am venit cu soțul. Pentru că România este aproape de Ucraina și am decis să încercăm aici. Sunt înscrisă la medicul de familie. Analizele care sunt acoperite de asigurarea mea, le fac gratuit și care trebuie deja făcute suplimentar, le achit. Îmi place că au o atitudine prietenoasă în spital. Sunt foarte satisfăcută”, a spus Marina, care în toate drumurile ei către medici a fost îndrumată de dr. Patricia Bădoi, medic stomatolog, voluntar la Crucea Roșie Română.

,,Am reușit eu după două luni cu Crucea Roșie, căutând, sunând. Vreo 4 medici de familie m-au refuzat, al cincilea a fost de acord, am căutat legi, ordonanțe împreună, am căutat telefoane să-i ajutăm să poată să se înscrie Marina. Se pare că nu e simplu deloc pe platformă. Am sunat la Casa de Asigurări, a durat ceva, dar am insistat, cum nu m-am lăsat, și s-a  găsit, și s-a aflat portița pentru ele. Destul de dificil se pare că… medicii nu neapărat că nu vroiau să ne ajute, numai că nu reușeau. Și abandonau pentru că este complicat. Dar am reușit. După mult timp și la fel la spital, la ginecolog greu am reușit să ne înscriem, greu. Cu mult ajutor, cu multă răbdare, să găsească în platformă unde se poate introduce o persoană din Ucraina. De aceea suntem norocoși că nu ne-am lăsat bătuți și am continuat să căutăm soluții pentru că trebuia. Era neapărat nevoie”, a spus dr. Patricia Bădoi.

Marina crede că are nevoie de un hematolog, fiindcă nivelul de trombocite i-a scăzut, dar este încrezătoare că se va găsi o soluție.

,,Bineînțeles că ne ajută Crucea Roșie, aici poți vorbi cu ucraineni și, în general, organizația ne ajută foarte mult din punct de vedere moral”, a mărturisit Marina, refugiată din Lugansk, gravidă în luna a noua.

Ana Sirghi a interacționat cu mai multe categorii de ucraineni refugiați. ,,Prima categorie care au bani spune că nu au stres. Pentru că ei merg la privat, fac analize, ecografie, au născut, atitudinea este foarte pozitivă față de ei. Sunt soluții și pentru cei care nu au bani. Totuși unii medici de familie nu îi iau în evidență însă pot să-i ajute cu o consultație sau ceva. Însă totuși sunt biserici sau organizații care dau bani pentru analize. Multe ucrainence nici nu fac analize sau nu sunt în evidență. Însă în spitalul de urgență, unde este ginecologie la noi în Cluj, medicii sunt foarte binevoitori”, a declarat medicul rezident în genetică medicală.

Dr. Ana Sirghi atrage atenția că sunt foarte multe gravide nesupravegheate. ,,Foarte multe. Și sunt foarte multe în sate, în pensiuni, în suburbii care… Și copii care nu merg cred că nici la școală, nici la grădiniță. În orașe mari este mai ușor totuși să ai ceva ajutor. Cu părere de rău asta este situația femeilor însărcinate”, a precizat medicul.

Probe de foc pentru gravidele care au ales să fugă din calea războiului

Hanna era însărcinată în luna a cincea, cu primul copil, când a plecat din Odesa. A fugit cu trenul, cu bacul și cu autocarul. Destinația finală era România, unde o aștepta soțul ei, de origine africană, care ajunsese aici cu serviciul.

,,Aveam o valiză și am plecat fără Oleksandr, iar în Izmail, când am ajuns la gară, a trebuit să stăm acolo câteva ore și a trebuit să car această valiză pe scări. Majoritatea erau femei, și eu cu valiza asta pe scări, am avut un sentiment prost”, a povestit Hanna, pentru care urcatul scărilor cu burta la gură și valiza în spinare a fost un coșmar.

Gravida refugiată din Odesa nu a apucat să-și facă prea multe investigații medicale înainte de-a veni în România.

,,La început, am fost doar la un control, nu am făcut ecografie, doar au verificat așa și au spus: „Da, sarcină”. Apoi am reușit să fac 2 ecografii și m-am pus la evidență. Când veneam încoace, era înfricoșător pentru că era un drum lung și nu știam la ce să mă aștept. Nu simțeam nicio mișcare în burtă în acel moment. Am fost foarte îngrijorată”, a povestit Hanna, care s-a îmbolnăvit și de COVID în Ucraina chiar la începutul războiului și sarcinii.

Și pentru Svetlana, care purta în pântece doi copii a fost foarte greu drumul.

,,Eu am condus timp de 12-14 ore. Nu am ajuns imediat în România, am plecat mai întâi în Bulgaria, și de acolo în România și chiar îmi era frică să nu-mi pierd copilul”, a spus Svetlana, care atunci nu știa că sunt doi.

Marina a decis să plece din Ucraina, după ce timp de două săptămâni trăise în subsolul unei clădiri și când a ieșit la suprafață să hrănească animalele de companie, casa i s-a dărâmat sub ochii ei, a rămas un singur perete. A realizat cât de nesigur și periculos e să rămână și a plecat.

Acest episod face parte din serialul video Sarcina și Nașterea în România: Experiențele refugiatelor din Ucraina. Vă invităm să urmăriți și celelalte episoade ale serialului:

Sarcina în România: Analize de care beneficiază femeile însărcinate

Sarcina în România: Servicii medicale de care beneficiază refugiatele din Ucraina

Nașterea în România: Cum și unde nasc gravidele ucrainence refugiate

Nașterea în România: Cum se adaptează mamele refugiate din Ucraina și nou-născuții lor

Serialul ,,Sarcina și nașterea în România: experiențele refugiatelor din Ucraina” este  realizat de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă pentru Videomedicina.ro și susținut de SCIENCE+, o platformă dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

© europontis.com | videomedicina.ro

 

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Bolile care afectează mai mult bărbații decât femeile

Bolile care afectează mai mult bărbații decât femeile

Reprezentanții sexului tare stau mai prost cu sănătatea decât reprezentantele sexului frumos. Bărbații sunt predispuși …

Lasă un răspuns