Nașterea în România: Cum și unde nasc gravidele ucrainence refugiate

De la invazia armatei ruse în Ucraina aproape 3 milioane de ucraineni au tranzitat România. Potrivit bilanțului Ministerului Afacerilor Externe, peste 86.500 de refugiați ucraineni au rămas în țara noastră. Dintre ei, peste 7.000 și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare, în construcții, hoteluri și restaurante, reparații autovehicule sau în marile magazine. Au ajuns și femei gravide în România, dar și proaspete mămici refugiate din Ucraina. În cel de-al treilea episod al serialului ,,Sarcina și nașterea în România: experiențele refugiatelor din Ucraina” vă prezentăm poveștile unor femei gravide care au ajuns în România, spuse de ele, dar și de medicii care le-au ajutat.

Marina, refugiată din Lugansk, de profesie economist, a fugit după ce casa i-a fost bombardată. A ajuns în Slatina, Olt și urmează să nască. Este la prima sarcină, de care a aflat după ce a venit în România și are ceva probleme de sănătate. Patricia Bădoi este medic voluntar la Crucea Roșie Română și a devenit ca o soră mai mare pentru Marina, fiindcă o ajută să ducă sarcina până la capăt cu bine.

,,Marina a plâns foarte mult la început, nu a știut ce să facă cu copilul, cum va reuși să nască în România sau dacă trebuie să se întoarcă în Ucraina”, a povestit dr. Patricia Bădoi, medic voluntar la Crucea Roșie Română despre Marina care este gravidă în luna a noua.

„Eu am născut aici, o să mergem pe același drum cu tine și o să reușesc, așa că stai liniștită, n-ai unde să te duci”, a încurajat-o Patricia Bădoi pe ucraineanca rămasă fără casă.

Dr. Ana Sirghi, medic rezident genetică medicală la Cluj a povestit pentru videomedicina.ro un caz care i-a rămas în minte. ,,Prima femeie ucraineancă refugiată care a născut, eu nu o s-o uit niciodată. Ea a născut a doua zi de război în Sighetul Marmației, pe 25 februarie și povestea cum a trecut vama și i s-au rupt apele și a fost dusă imediat la spital și a fost strașnic că, nimeni nu știa limba rusă sau ucraineană”, a povestit Ana Sirghi.

Bariera lingvistică rezolvată cu ajutorul medicilor din Republica Moldova

Medicul stomatolog Patricia Bădoi, rezidenta în genetică medicală Ana Sirghi și medicul ginecolog Indiana Dincă sunt vorbitoare de limba rusă, fiindcă au stat în Republica Moldova înainte de-a se stabili în România. Medicul rezident care a ajutat mulți ucraineni refugiați, în special când au avut nevoie de traducere termenilor medicali, a atras atenția că Google Translate nu traduce bine uneori și din cauza barierei lingvistice se creează probleme.

,,Majoritatea refugiaților care au venit vorbesc limba rusă. Pentru că ei sunt din estul Ucrainei, unde se vorbea limba rusă. De aceea, medicii și cetățenii Republicii Moldova care sunt aici, cred că au fost cel mai mult exploatați ca traducători. Noroc că avem în spitale medici rezidenți din Republica Moldova și în unele spitale nici nu m-au sunat, fiindcă aveau medici rezidenți care îi ajutau, și a fost foarte util ajutorul acesta”, a spus dr. Ana Sirghi, medic rezident genetică medicală.

Ucrainencele vor să nască natural

Nașterea în România este gratuită în sistemul de sănătate public, atât cea naturală, cât și cezariana. Urmărirea lăuzei, chiar dacă nu plătește asigurări de sănătate, se face printr-o consultație la domiciliu la externarea din maternitate, și o altă  consultaţie la domiciliu la patru săptămâni de la naştere. Acest lucru este valabil pentru românce, iar femeile refugiate din Ucraina beneficiază de aceleași servicii medicale.

Svetlana, în vârstă de 36 ani este refugiată din Odesa, împreună cu soțul ei Serioja. A rămas însărcinată spontan după mulți ani de încercări, dar de-abia în România a aflat că poartă o sarcină gemelară de la dr. Indiana Dincă, medic specialist obstetrică-ginecologie în București, care a supravegheat-o până la naștere.

,,Sunt mămici care își doresc nașteri naturale, rareori se ajunge la o cezariană cu o mămică din Ucraina. Rar, foarte rar. Adică e o mare problemă Cum să nu nască natural? Nu există așa ceva! Și se descurcă foarte bine”, a afirmat dr. Dincă, precizând însă că sunt și familii de ucraineni care își permit serviciile de la spitale private și aleg nașterea în sistem privat.

,,Drepturile unei femei în timpul nașterii sunt drepturile acordate pentru un serviciu de urgență, indiferent de unde vine femeia, adică din Ucraina sau din altă țară, dacă îi vine momentul nașterii și ea este pe teritoriul României, merge frumos la o maternitate de stat și primește toate serviciile și chiar au fost foarte mulțumite toate refugiatele ucrainence care au născut, fiindcă am ținut legătura că vroiam să văd un feedback”, a declarat dr. Indiana Dincă, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Experiența nașterii fără partener alături

Svetlana este mama unor gemeni în vârstă de 2 luni. Și-a dorit să nască împreună cu soțul ei, adică Serioja să fie în sală lângă ea, însă la spitalul de stat nu i s-a permis acest lucru.

,,A fost foarte greu, la început, când am ajuns la 7 dimineața și soțul meu nici măcar nu avea voie să intre în camera de înregistrare, a fost deja un șoc pentru mine, după care am fost dusă să fac analize pentru Covid și asistenta mi-a spus atunci că nu există posibilitatea să naștem “împreună”. Apoi m-a apucat isteria și a continuat până la ora 4, nu m-am mai liniștit, mi-a fost foarte greu. Ei bine, poate era doar imaginația mea”, a povestit Svetlana.

Serioja, soțul Svetlanei și tatăl gemenilor a mărturisit că ,,În general, iau foarte in serios aceste lucruri si mi-am dorit sa fiu prezent la naștere, dar aici nu mi-au permis și am stat de dimineața până seara, așteptând”

Hanna, însărcinată în luna a cincea, cu primul copil, a fugit din Odesa cu trenul, cu bacul și cu autocarul pentru a se întâlni cu soțul ei Sașa, de origine africană în România. A fost urmărită pe durata sarcinii tot de dr. Indiana Dincă. A născut tot într-o maternitate de stat, unde i s-a spus că va fi prin cezariană.

,,La început, eram tristă, pentru că m-am gândit cum naște toată lumea și mă voi duce doar să stau culcată. Dar apoi, cu cât se apropia, cu atât eram mai liniștită, deoarece am deja o dată stabilită, mi-au spus unde să merg, cine va face operația, eu sunt deja așa, ei bine. Nu va fi nevoie să mă încordez, să aștept contracțiile, voi sta întinsă pentru operație și acolo timp de 5 minute. Am ajuns acolo, am pregătit geanta, am ajuns la timp, nu l-au lăsat pe Sașa să se apropie, nici nu a trecut pe uşă. Am început imediat să intru în panică, pentru că nu înțeleg nimic și doar îmi spun: „Tu – nu, tu – da”. Au pus geanta lângă Sașa si m-au lăsat cu telefonul si un pachet de acte și eu nu știam ce să fac. M-au dus în încăpere, fac repede un fel de test, ei bine, pentru covid. Sașa îmi scrie: „Și ce? Ușa este închisă, ce să fac? Să intru, să nu intru?”. Eu zic: „Du-te acasă, că nici măcar geanta nu pot lua”. Nici măcar apa nu am luat cu mine. Apoi am fost schimbată într-o cameră. Totul era cumva așa. Pentru că nu știi limba, totul este foarte înfricoșător. Pur și simplu te duc și îți spun: „tu aici, tu acolo”, a povestit Hanna, mama unei fetițe de 4 luni.

Dr. Indiana Dincă crede că șocul războiului le-a întărit pe aceste femei și le-a mobilizat să treacă cu bine prin experiența nașterii.

Ana Sirghi are și ea un caz elocvent în acest sens, o ucraineancă refugiată, pe care a cunoscut-o când era gravidă în a cincea lună.

,,Toate patru luni ea spunea că o să se întoarcă în Kiev să nască. Ea vroia să facă aici doar controlul. Ea deja era pe ducă în Kiev să nască. Evident a născut în Cluj și acum este în Cluj și tot spune că pleacă. Cred că asta a ajutat-o foarte mult, că era singură, fără soț, fără nimeni aici. Și mă gândesc totuși că speranța te duce foarte mult înainte. Ea s-a descurcat foarte bine. Și mi-a plăcut că ea într-adevăr singură se programa. Pur și simplu mergeam cu ea să traduc termeni medicali la ecografie, toate analizele, cumva așa era foarte independentă. Mulți sunt pierduți la început, dar ea știa exact ce trebuie să facă”, a spus Ana Sirghi.

Acest episod face parte din serialul video Sarcina și Nașterea în România: Experiențele refugiatelor din Ucraina. Vă invităm să urmăriți și celelalte episoade ale serialului:

Sarcina în România: Analize de care beneficiază femeile însărcinate

Sarcina în România: Servicii medicale de care beneficiază refugiatele din Ucraina

Nașterea în România: Cum și unde nasc gravidele ucrainence refugiate

Nașterea în România: Cum se adaptează mamele refugiate din Ucraina și nou-născuții lor

Serialul ,,Sarcina și nașterea în România: experiențele refugiatelor din Ucraina” este  realizat de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă pentru Videomedicina.ro și susținut de SCIENCE+, o platformă dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

• Website: https://videomedicina.ro/
• Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
• YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro/videos
• Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
• Twitter: https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro