Nașterea în România: Cum se adaptează mamele refugiate din Ucraina și nou-născuții lor

Trei milioane de refugiați din Ucraina au trecut granițele României în 2022, însă doar 3% au ales să se stabilească temporar în țara noastră. Printre ele și femei ucrainene care urmau să nască în câteva luni. O femeie a născut pur și simplu fără nicio asistență medicală, pur și simplu a trecut vama cu nou-născutul cu buricul netăiat. ,,A născut în câmp și a venit cu copilul la care cordonul ombilical nu era tăiat. Eram șocați. Am tăiat cordonul ombilical. Așa istorie n-am văzut în viața mea”, a mărturisit în exclusivitate pentru videomedicina.ro Dr. Ana Sirghi, medic rezident genetică medicală în Cluj Napoca. În ultimul episod al serialului video ,,Sarcina și Nașterea în România: Experiențele refugiatelor din Ucraina” gravide ucrainence refugiate la noi povestesc cum și-au adus pe lume copiii și cum s-au adaptat în România.

Ana Sirghi este medic rezident de genetică medicală în Cluj Napoca și a ajutat mulți ucraineni care s-au refugiat în România, fiindcă vorbește atât limba rusă, cât și ucraineană. Nașterea mamei ucrainence care a trecut vama cu cordonul ombilical netăiat i-a rămas în minte și a uimit-o faptul că mama era liniștită. ,,Era calmă, nu era stresată, ea pur și simplu a spus că «Eu am născut, dar n-am tăiat cordonul ombilical», și noi am făcut-o. Ea era total liniștită.  Vremurile grele creează oameni puternici”, a povestit medicul.

Dr. Indiana Dincă, medic specialist obstetrică-ginecologie în București, care zilnic are femei ucrainence la cabinet spune despre gravide că sunt credincioase și spun rugăciuni.

,,Ucrainencele se bazează pe ele, fiindcă știu că nu au ajutor după naștere și că trebuie să se descurce. Ele ne roagă, dar și noi vrem să le oferim copilașul imediat după naștere și încercăm, dacă totul e bine, să le punem nou-născutul pe burtică. E acea minune, acea alipire de mamă și acea mobilizare. Nașterea, acest eveniment extraordinar, este unic de fiecare dată pentru o familie, trebuie să fim deschiși, înțelegători și să-i avem aproape și pe mami, și pe tati, fiindcă e copilașul lor. Și trebuie să trăim bucuria cu ei împreună”, a explicat dr. Indiana Dincă.

Majoritatea gravidelor ucrainence vor să nască natural. Așa sunt educate, învățate, așa vor. Și de cele mai multe ori, au alături de ele la naștere și partenerii, fiindcă maternitățile din Ucraina permit ca la naștere să asiste și bărbații. Refugiatele ucrainence însărcinate care au venit în România se confruntă cu mai multe probleme privind nașterea: cezariana este o practică extrem de frecventă în maternități, iar la naștere nu i se permite partenerului să asiste.

Înregistrarea pentru cetățenie a nou-născuților ucraineni cu certificat de naștere românesc, dificilă

Serioja și Svetlana refugiați din Odesa, părinți de gemeni s-au lovit de aceste aspecte, iar după venirea pe lume a gemenilor de birocrația privind emiterea certificatelor de naștere a nou-născuților.

,,Mi-am dorit să fiu prezent la naștere, dar aici nu mi-au permis și am stat de dimineața până seara, așteptând afară”, a povestit Serioja, soțul Svetlanei, care a avut de alergat și pentru certificatele copiilor care pentru cetățenie trebuie duse la ambasadă în Ucraina.

,,Îi sunt foarte recunoscător consulului nostru. Băteam la toate ușile, veneam și încercam. Mi s-a spus direct să merg în Ucraina și să fac acte pentru copii, dar din cauza faptului că nu aveam pașaport cu numele soțului meu, avem certificat de căsătorie, a fost mai complicat”, a povestit Svetlana.

,,Ambasadă este doar în București și să înregistrezi copilul e foarte greu. Birocrația e foarte dificilă și majoritatea sunt familii multiple, minim doi copii”, a explicat și dr. Ana Sirghi, care a arătat și ce greșeli se fac de către români la înregistrarea prenumelor bebelușilor ucraineni.

Părinții care înregistrează copiii în Ucraina primesc anumite indemnizații. ,,Însă indemnizațiile din Ucraina sunt foarte mici pentru România. Și eu nu știu cum ei fac față situației. În Cluj avem centre de unde pot lua haine pentru copii sau mâncare, lapte praf, depinde de situație”, a spus dr. Ana Sirghi.

Serviciile medicale din România, apreciate de ucrainencele refugiate

Hanna a fugit din Odesa, când era însărcinată în 5 luni. A fost nevoită să meargă cu trenul, cu bacul și cu autocarul pentru a ajunge în România. A cărat singură bagaje, a urcat  scări multe și obositoare, fără s-o ajute nimeni fiindcă ceilalți refugiați erau mai neputincioși ca ea, a făcut totul ca să-și ducă sarcina până la capăt. A ajuns în România, unde o aștepta soțul ei Sașa, de origine africană și a născut prin cezariană într-un spital de stat din București o fetiță.

,,Mi-au pus copilul imediat ce am născut și l-am sărutat, mi l-au arătat și l-au luat până a doua zi. A fost greu pentru că nu îmi răspundea nimeni: unde? ce? cum?”, a afirmat Hanna, mama unei fetițe acum în vârstă de 4 luni. În opinia ucrainencei, medicina din România e mult mai bună decât în Ucraina.

,,Am fost într-un spital de stat în România, și noi avem spitale și private și de stat. Nu sunt ca cele de stat de aici. Totul a fost foarte bine, cu excepția că nu înțeleg limba română”, a spus Hanna.

Sophia, Ana, Svetlana, Natașa, Liudmila Aliona, Pavlo, Constantin, Ruslan sau orice alt prenume decid părinții să le dea micuților ucraineni concepuți în vreme de război și care vin pe lume în România, au nevoie de cazare, hrană, îmbrăcăminte, de dragostea și grija părinților lor și mai ales de siguranță, liniște și pace.

Toți copiii din Ucraina aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție potrivit Legii azilului, au acces la servicii de sănătate și educație în unitățile de învățământ din România. Iar nou născuții  pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății din România.

Acest episod face parte din serialul video Sarcina și Nașterea în România: Experiențele refugiatelor din Ucraina. Vă invităm să urmăriți și celelalte episoade ale serialului:

Sarcina în România: Analize de care beneficiază femeile însărcinate

Sarcina în România: Servicii medicale de care beneficiază refugiatele din Ucraina

Nașterea în România: Cum și unde nasc gravidele ucrainence refugiate

Nașterea în România: Cum se adaptează mamele refugiate din Ucraina și nou-născuții lor

Serialul ,,Sarcina și nașterea în România: experiențele refugiatelor din Ucraina” este  realizat de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă pentru Videomedicina.ro și susținut de SCIENCE+, o platformă dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

© europontis.com | videomedicina.ro

 

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Dr. Victoria Hălmagi

Dr. Victoria Hălmagi: ,,Fără a avea o școală de transfuzie în pas cu dezvoltarea științifică, actul transfuzional este cu riscuri”

Cu o experiență vastă de peste trei decenii ca medic de laborator clinic la Centrul …

Lasă un răspuns