Dr. Wolfgang Loidl, expert austriac în chirurgie robotică: ,,În cancerul de prostată nu există o metodă care să garanteze o rată de vindecare de 100%”

Dr. Wolfgang Loidl
Dr. Wolfgang Loidl

Peste 8000 de bărbați din România au fost depistați cu cancer de prostată în 2020, potrivit datelor Globocan. În Austria sunt depistate în jur de 6.200 cazuri pe an, dar numărul pacienților cu cancer de prostată este în continuă creștere, după cum a declarat pentru videomedicina.ro renumitul medic austriac Wolfgang Loidl, specialist în urologie la Wiener Privatklinik. Urologul are la activ peste 2.000 de proceduri de prostatectomie, dintre care 1.600 robotizate din 2008.

Cancerul de prostată în România este în top 3 cancere, după cel de plămâni și cel mamar. În 2020, au fost înregistrate 2435 de decese asociate cancerului de prostată, în țara noastră și nu sunt puțini români cei care se prezintă la medic de-abia în faze avansate de cancer. Am vrut să aflăm care este situația în Austria, acolo unde merg din ce în ce mai mulți români, dar și cât de frecvent sunt operați bărbații de cancer de prostată cu ajutorul robotului.

Câți pacienți cu cancer de prostată sunt depistați anual în Austria?

În Austria sunt depistate în jur de 6.200 cazuri pe an, dintre care în 2.300 au fost recomandate prostatectomii radicale. 410 intervenții de acest tip au fost efectuate în spitalul în care lucrez.

Numărul pacienților cu cancer de prostată a crescut sau a scăzut în ultimii ani în Austria?

Deoarece vârsta este factorul de risc dominant, există o creștere continuă a numărului de cazuri în ultimii ani.

Ce este prostatectomia și în ce constă?

Prostatectomia este un termen foarte comun, de aceea trebuie să facem distincția între „prostatectomia simplă” pentru hiperplazia benignă de prostată și „prostatectomia radicală” pentru cancerul de prostată. În cele ce urmează ne vom referi la prostatectomia radicală pentru adenocarcinomul glandei prostatei.

Poate fi utilizată prostatectomia atât pentru afecțiuni maligne, cât și benigne? Și în ce stadii de cancer?

Tratamentul standard pentru hiperplazia benignă de prostată este o procedură transuretrală (TURP, HOLEP, Evaporare cu laser Greenlight sau Aquablation etc.).

Acest tratament ar trebui să minimizeze simptomele. Scopul prostatectomiei radicale pentru cancerele de prostată localizate este de a eradica malignitatea printr-o singură procedură. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul chirurgiei robotice. În cazul în care cancerul este local avansat sau există ganglioni limfatici implicați, se pot recomanda combinații de terapie sistemică și intervenție chirurgicală. Și aceasta poate fi efectuată tot cu ajutorul robotului.

Dacă există metastaze la distanță (mai puțin de 5), putem face îndepărtarea chirurgicală, de asemenea, cu ajutorul robotului, într-un așa-numit cadru citoreductiv. Tratamentul sistemic trebuie administrat peri și postoperator la acești pacienți.

Cum este realizată prostatectomia de chirurgia robotică și care sunt pașii acestei proceduri?

Prin 4 orificii (incizii de 8 mm), plasate în jurul ombilicului, se introduc instrumentele robotului. Alte 2 orificii sunt necesare pentru asistentul medical. Etapele chirurgicale sunt efectuate prin abdomen, care este umflat continuu cu CO2 la un nivel de presiune foarte scăzut (<10 mm HG). Împrejurimile prostatei urmează să fie identificate și glanda va fi îndepărtată. Gâtul vezicii urinare și uretra vor fi conectate prin suturi și rănile mici vor fi închise cu pense. Pe toată durata operației, pacienții vor fi poziționați cu capul în jos la 30 de grade.

Care sunt diferențele între prostatectomia asistată de chirurgia robotică, cea realizată laparoscopic și prostatectomia clasică?

Principalele avantaje sunt: o vizualizare mult mai bună a zonei chirurgicale (4K, 3D); permite identificarea celor mai mici vase și nervi; instrumentele optime disponibile au o mobilitate de 6-7 ori mai mare la vârf, chiar și într-o zonă extrem de îngustă a corpului (pelvisul masculin); manevrarea instrumentelor se face fără tremurături la încheietura mâinii; chirurgul poate opera într-o poziție relaxată prin aplecarea capului și a brațelor pe consolă pentru a evita oboseala; sutura anastomozei poate fi realizată perfect.

Ce beneficii are prostatectomia asistată robotic pentru pacient?

Mai puțină pierdere de sânge și fără transfuzii, mai puține complicații, mai puțină durere în prima și a doua zi, o recuperare mult mai rapidă, o continență completă mai rapidă (fără tampoane), o reluare mai rapidă a funcției erectile (în funcție de starea preoperatorie), o restabilire mai rapidă a activității normale. Prin urmare, prostatectomia asistată robotic are cel mai bun rezultat în ceea ce privește cancerul.

Care sunt factorii care influențează decizia medicului chirurg atunci când recomandă operația de prostatectomia?

Nu există aproape niciun factor care să împiedice recomandarea acestei intervenții. Limitările pot fi de ordin anatomic (după traumatisme sau intervenții chirurgicale severe) sau glaucom (presiunea intraoculară poate fi crescută).

Care sunt riscurile prostatectomiei asistate de chirurgia robotică?

Deoarece rata complicațiilor este atât de scăzută, rata totală a complicațiilor severe este mai mică de 5%. Complicațiile imediate sunt leziunile intestinale și inciziile vaselor. În cazul nostru nu am avut niciodată leziuni ale ureterului sau ale vaselor mai mari. În aproape 4.000 de proceduri nu s-au făcut transfuzii de sânge intraoperator. Sângerările secundare au fost observate în proporție de 0,5%. Insuficiența anastomozei este de 4%, astfel încât este posibilă îndepărtarea cateterului în ziua 6.

Care este durata medie de spitalizare și cea de recuperare după o prostatectomie asistată de chirurgia robotică?

Înainte de intervenție nu este necesară nicio pregătire specială. Durata intervenției este în medie de 2 până la 2,5 ore, iar spitalizarea 6-8 zile. Recuperarea durează 4-6 săptămâni. Pacienții ar trebui să efectueze un  antrenament al mușchilor planșeului pelvian cu 6 săptămâni înainte de intervenția chirurgicală planificată, sub îndrumarea unui fizioterapeut. De asemenea, ar trebui să existe o pregătire pentru reabilitarea penisului cu inhibitori PDE-5 etc.

 Cancerul de prostată poate fi vindecat sută la sută? Care este aportul prostatectomiei în această ecuație?

Nu, nu există o astfel de metodă care să garanteze o rată de vindecare de 100%.

Rata generală de vindecare este de 77% (intervalul 97-60%), în funcție de stadiu și grad, de implicarea ganglionilor limfatici etc. Deoarece avem posibilitatea de a reacționa mai devreme, atunci când este identificată o recidivă prin testul PSA, arată o supraviețuire pe termen lung mult mai bună la pacienții tratați după operație prin chirurgie robotică față de cei tratați cu metode alternative.

Operația robotică pentru cancerul de prostată se face și în spitalele de stat din Austria sau doar în sistem privat?

În prezent, chirurgia robotică se face în mai puțin de 50% din toate cazurile din Austria, dar este în creștere. La Wiener Privatklinik se află singurul robot DaVinci dintr-o clinică privată din Austria.

Prețul intervenției este diferit, fiind influențat de particularitățile fiecărui caz. Cu aproximație, el poate varia în jurul sumei de 25 de mii de euro.

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

România pe harta Europei, pusă de pacienții cu distonie. Adunarea Generală a organizației Dystonia Europe la Timișoara

Reprezentanții asociațiilor de pacienți cu distonie din  20 de țări din Europa își dau întâlnire …

Lasă un răspuns