videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Basmele terapeutice sunt instrumente folosite de psihologii clinicieni și psihoterapeuții din lumea întreagă. Se folosesc și în România la ședințele de consiliere și psihoterapie, dar basmele terapeutice pot fi utilizate cu succes și acasă de către părinți pentru a corecta anumite comportamente nesănătoase ale copiilor.
Nu orice basm este terapeutic. Basmul terapeutic, spre deosebire de basmul obișnuit, este special creat să conțină o idee mascată, exprimată indirect. Ideea este menită să sugereze o schimbare de comportament sau de atitudine. Această idee este prezentată într-un context neobișnuit, neașteptat, care îl ia prin surprindere pe copil.
,,Basmul terapeutic este un instrument care rezolvă probleme, efectiv. Și rezolvă probleme de comportament și de morală. Ca să fie terapeutic, basmul trebuie să aibă un final pozitiv. Asta este lege”, a explicat pentru videomedicina.ro psihologul Ioana Lepădatu care este și scriitor de basme terapeutice.
În opinia specialistei, povestea Capra cu trei iezi, în care mor doi frați, nu este un terapeutică. Nici Degețica. ,, Poveștile astea sunt triste, nu sunt basme terapeutice, nu sunt de spus copiilor nici sub nicio formă”, a atras atenția Ioana Lepădatu.
Basmul terapeutic se adresează subconștientului și nu raționalului, astfel că adresându-se subconștientului se întâmplă rezolvarea problemei.
,,Nu este limită. În psihologie se spune că dacă la nivel conștient, rațional, se lucrează cu 40 de biți, la nivel de subconștient, unde nu am limite, unde totul este posibil, sunt 11 milioane de biți. Așadar, cumva poți să-i ridici potențialitatea lui. Deci el are, copilul are niște resurse. Adultul, oricine, are niște resurse, și-atuncea i se face un declic și-acele resurse vor fi activate și le poate folosi”, a spus psihologul.
Dependența, furia, agresivitatea pot fi rezolvate cu ajutorul basmelor terapeutice.
„Furia poate deveni un zmeu sau o fantomiță simpatică și-atunci copilul își activează curajul și își înfrânge problema”, a declarat Ioana Lepădatu.
Scriitoarea de povești terapeutice spune însă că acestea nu trebuie să fie cu final moralizator.
,,Lași basmul cu final fericit și cu asta basta. Nu mai stai la întrebări cu copilul. „Și cum ți s-a părut personajul?” Nu. Pentru că își va lua ceea ce are nevoie copilul din basm, nu ceea ce crede părintele sau altcineva că i-ar trebui copilului. Și-atunci, dacă tu aduci informația din subconștient la nivel conștient, nu mai stă acolo, nu se tezaurizează. E ca la un vaccin sau la o terapie, nu mâine se vede soluția, ci în timp”, a punctat psihologul.
Românii pot cumpăra din librării fizice sau online basme terapeutice, scrise de autori consacrați.
Platforma BookLab creează cărți educative, terapeutice și personalizate pentru nevoile moderne a copiilor, astfel că părinții pot comanda astfel de basme, personalizându-le în funcție de nevoile copiilor și aspectele fizice ale acestora.
,,Dacă eu ca adult citesc basmul care mie nu mi se potrivește sau orice alt copil citește povestea care nu i se potrivește, nu voi mai citi a doua oară, respectiv copilul nu va mai dori a doua oară. Uitați-vă că sunt copii care citesc aceeași poveste de zeci de ori. Tocmai pentru că s-au identificat cu personajul și că le-a plăcut foarte mult”, a subliniat Ioana Lepădatu, care a scris basme terapeutice pentru BookLab.
Cele mai cerute povești terapeutice de părinții români au fost pentru a trata dependența copiilor lor de televizor sau telefon, timiditatea, agitația ori repulsia celor mici față de teme și școală.
Platforma BookLab oferă și un ghid pentru părinți cu nevoile pe care aceștia le-au identificat la copiii lor.
Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:
Website: https://videomedicina.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicin…
Instagram: https://www.instagram.com/videomedici…
Twitter: https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com
