Care sunt testele de imagistică medicală care pot semnala prezența celulelor/tumorilor maligne?

Conf. Dr. Nicolae Sârbu, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală, răspunde la câteva întrebări legate de testele de imagistică medicală care pot semnala prezența celulelor/tumorilor maligne.

1. Ce teste de imagistică medicală trebuie să facă un pacient pentru a depista posibila prezență a celulelor sau tumorilor maligne?

Tehnicile de imagistică medicală sunt esențiale în detecția și monitorizarea bolilor neoplazice, furnizând informații morfologice și funcționale. În multe patologii, metodele de primă intenție sunt ecografia, care este o metodă noninvazivă, neiradiantă și ușor accesibilă, precum și metodele de radiologie convențională, care pot orienta, în funcție de localizarea neoplazică, continuarea investigațiilor cu metode imagistice mai performante, de tip CT (de exemplu, pentru cancerul pulmonar, din sfera digestivă, patologia oncologică osoasă, etc) sau IRM (de exemplu, pentru cancerul rectal, prostatic, de sân sau în patologia neoplazică neurologică sau musculo-scheletală, etc).

 

2. În ce situații se recomandă imagistica musculoscheletală: respectiv ecografia, RMN musculoscheletal?

Tehnicile ecografice își găsesc utilitatea într-o multitudine de patologii din sfera musculo-scheletală, de exemplu, în diagnosticarea sindromului de tunel carpian, a modificărilor din cadrul bolilor reumatologice (de exemplu, poliartrită reumatoidă sau artrită psoriazică), a sinovitelor sau a displaziei de șold la copil. În patologia sportivă, ultrasonografia este utilizată în evaluarea rupturilor ligamentare, tendinoase sau musculare, a cauzelor epanșamentului articular, și a unor tipuri particulare de fracturi (de stres). RMN-ul musculo-scheletal permite vizualizarea unor leziuni ce pot fi prea profunde pentru examinarea ecografica (de exemplu, leziuni osoase, cartilaginoase sau intraarticulare cum ar fi rupturile meniscale ale genunchiului).

 

3. Cat de accesibile sunt in România testele de imagistică musculoscheletală?

Odată cu dezvoltarea metodelor de investigație imagistică și a creșterii accesibilității acestora, imagistica musculo-scheletală capătă un rol crucial în diagnosticarea și managementul pacienților. În ultima decadă, au fost realizate progrese semnificative în ceea ce privește achiziționarea aparatelor de diagnostic musculo-scheletal, de exemplu ecografe performante, sonde ecografice speciale de înaltă frecvență, sau antene dedicate anumitor segmente în cadrul examinării RM.

 

4. Aceste teste trebuie însoțite de examinări suplimentare, precum analize de sânge?

În funcție de patologia vizată, medicul radiolog poate recomanda administrarea de substanță de contrast pe baza de iod sau gadolinium, pentru care este necesară evaluarea în prealabil a funcției renale, cu ajutorul dozării nivelului seric al ureei și creatininei. Aceasta permite minimizarea riscurilor de deteriorare suplimentară renală. Pe de altă parte, cunoașterea profilului autoimun (anticorpii, etc.), testele inflamatorii și efectuarea altor analize de sânge ajută în analiza globală a cazurilor complexe.

 

5. Când este recomandat RMN-ul și când este recomandat CT-ul? Când cu substanță de contrast și când se poate și fără?

Rezonanța magnetică este recomandată, în principal, în diagnosticarea patologiei musculo-scheletale, neurologice (atât la nivel cerebral, cât și la nivel spinal), ginecologice, dar și a patologiei din sfera digestivă, în timp ce tomografia computerizată detectează cu acuratețe leziunile osoase și este adesea folosit pentru bilanțul lezional la pacienții oncologici.  Examinările native sunt indicate în detecția leziunilor osoase traumatice, a litiazei renale și biliare, a accidentelor vasculare cerebrale sau a patologiei degenerative spinale. Substanța de contrast optimizează vizualizarea, în principal, a leziunilor de tip tumoral și inflamator, dar și a patologiei vasculare, de exemplu anevrisme, trombembolism pulmonar, etc.

 

6. Pe ce zone ale corpului se poate efectua RMN-ul? Dar CT-ul? Dar RMN-ul musculoscheletal?

Imagistica prin rezonanță magnetică poate fi efectuată pe aproape toate segmentele anatomice, dacă există antene specifice care să permită obținerea unor imagini de înaltă calitate. Totuși, în cazul leziunilor pulmonare, RM-ul prezintă o sensibilitate și specificitate mai mică decât computer-tomografia, care este de elecție în acest tip de patologie, dar aceasta din urmă poate fi utilizată în cadrul oricărui segment. RMN-ul musculo-scheletal se poate realiza pe orice segment și articulație, permițând o bună caracterizare a integrității morfologice și detectarea leziunilor subtile a porțiunii studiate.

 

7. În cazul tumorilor cerebrale, este recomandat RMN-ul sau CT-ul? Dar în cazul tumorilor mamare?

De obicei, pacienții care prezintă simptomatologie de tip neurologic acut/subacut, sunt îndrumați de către clinician să efectueze CT. Dacă este detectată o anomalie cu substrat tumoral, se recomandă efectuarea IRM cerebral cu substanță de contrast, care permite o bună caracterizare a tumorii și orientează către un diagnostic de prezumție, care poate fi confirmat sau infirmat de către studiile de anatomie patologică. În cazul tumorilor mamare, computer tomografia poate pune în evidență existența unei formațiuni tumorale, dar RM-ul oferă date suplimentare esențiale în descrierea și stadializarea tumorală.

 

8. Cum trebuie să se pregătească un pacient pentru efectuarea unui RMN sau CT? Există anumite contraindicații?

În cadrul examinării RM sau CT abdominal, se recomandă obținerea unei bune pregătiri digestive, cu evitarea alimentelor care pot genera meteorism abdominal, administrarea medicamentelor cu efect spasmolitic și golirea conținutului intestinal, astfel încât să poată fi obținută o vizualizare optimă a structurilor digestive. Pentru examinările ginecologice, este recomandat ca vezica urinară să fie în repleție, pentru o bună examinare a structurilor utero-anexiale. Dintre contraindicațiile examinării RM, cele mai importante sunt prezența de implanturi metalice, stimulatoare cardiace, valve metalice, claustrofobia, etc., în timp ce în computer tomografie, principalele contraindicații sunt sarcina și alergia la iod în cazul examinărilor cu contrast.

Vezi și Investigații în premieră în România pentru nodulii tiroidieni, efectuate de dr. Emin Mammadov

 

9. Cât durează o investigație de tip ecografie musculoscheletală, RMN musculoscheletal, CT?

În funcție de tipul investigației, de complexitatea patologiei, de zona investigată și de administrarea contrastului, durata investigației poate varia considerabil. Astfel, o ecografie musculo-scheletală poate dura, în medie, 20 minute, în timp ce o investigație de tip rezonanță magnetică poate dura de la 20 de minute până la aprox. 45 minute în cazul efectuării unor secvențe suplimentare (e.g. cu contrast) față de protocolul standard. Tomografia computerizată este, de regulă, o investigație care se realizează într-un timp mai scurt, dar poate varia de la câteva minute până la o durată de aprox. 20-30 minute.

 

10. Aceste teste imagistice au efecte negative asupra corpului pacientului, cum ar fi iradierea? Care ar fi posibilele riscuri după efectuarea lor?

Iradierea reprezintă unul dintre dezavantajele investigațiilor imagistice care utilizează radiații ionizante (CT, radiografii). Cu toate acestea, aparatele imagistice moderne prezintă un grad tot mai redus de iradiere, pe măsură ce tehnologia avansează. Riscurile includ arsuri și eritem cutanat în expunerea acută la doze mari, iar pe termen lung, poate duce la cataractă, carcinogeneză, sterilitate și anomalii fetale.

 

11. În ce situații ecografia musculoscheletală poate fi o alternativă la RMN?

Ecografia musculo-scheletală, în mâini experimentate, este o tehnică foarte performantă pentru evaluarea patologiilor ortopedice, reumatologice și în medicina sportivă, permițând evidențierea structurilor musculo-tendinoase, ligamentare, epanșamentului articular, sinovitei și osificărilor. Principalele avantaje ale ecografiei sunt: 1) vizualizarea structurilor în timpul diferitelor manevre dinamice, ceea ce este unic față de orice alte metode imagistice (e.g. la umăr, evidențierea conflictului subacromial în timpul abducției brațului; la cot, subluxația nervului ulnar in timpul flexiei – cauză de neuropatie; la pumn, vizualizează sindroamele de intersecție si instabilitatea extensorului ulnar al carpului, etc.), 2) analiza Doppler pentru evidențierea inflamației și structurilor vasculare, 3) rezoluția foarte înaltă la nivelul țesuturilor moi superficiale și 4) interacțiunea cu pacientul în timpul examinării. În schimb, RM câștigă față de ecografie în cazul structurilor profunde, în special la genunchi și șold, precum și în cazul investigațiilor proceselor tumorale. În circa 10 ani în Occident, ca radiolog musculo-scheletal începeam cu examinarea ecografică pentru toate planurile moi, musculare și articulare, cu excepția genunchiului unde RM este net superior pentru diagnosticarea patologiilor frecvente meniscale, osteo-cartilaginoase și a ligamentelor încrucișate.

 

12. În cât timp oferiți rezultatele la aceste investigații imagistice?

Timpul mediu de obținere a rezultatelor este de 24-48 ore de la momentul examinării, însă rezultatul se poate transmite în ziua examinării în situația în care investigația se realizează în regim de urgență.

 

13. În ce măsură inteligența artificială ajută la interpretarea rezultatelor în imagistica medicală și dacă o folosiți în practica curentă? 

Tehnicile de inteligență artificială (IA) sunt în plină expansiune în lumea medicală și prezintă un rol adjuvant în activitatea medicului radiolog, putând contribui la eficientizarea activității profesionale a acestuia. Există numeroase programe de detecție a unor patologii des întâlnite în practica medicală, de exemplu, patologia tuberculoasă, infecția cu coronavirus sau a unor patologii neurologice de tip demielinizant, dezvoltate în colaborare cu specialiști din domeniul IT. Medicul radiolog este cel care interpretează și integrează datele obținute prin intermediul programelor de IA. Acum nu folosesc inteligența artificială în practică, însă am folosit-o când lucram in Occident atât in imagistica musculoscheletală (gradarea condropatiei la RM de genunchi) cat si in neuroimagistică (cuantificarea leziunilor focale precum și analiza volumetrică a diferitelor structuri encefalice cu punerea în evidență a modificărilor atrofice – e.g. atrofie hipocampică, atrofie corticală globală, etc.).

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

• Website: https://videomedicina.ro/
• Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
• YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicin…
• Instagram: https://www.instagram.com/videomedici…
• Twitter: https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com