EXCLUSIV- Prim. Prof. Univ. Dr. Alexander Rokitansky, specialist chirurgie pediatrică:  Pieptul în pâlnie nu este o problemă pur cosmetică

Pieptul în pâlnie sau în limbaj medical Pectus excavatum este o adâncitură de diferite dimensiuni în centrul cutiei toracice. Sternul și părțile anterioare ale coastelor sunt scufundate, ca urmare pieptul anterior fiind redus în dimensiune. Este o malformație care în multe cazuri duce la afectare organică și psihologică, cu productivitate redusă, durere și o senzație localizată de presiune în cutia toracică deformată. Expertul în corecția malformațiilor congenitale, cum ar fi cele ale peretelui toracic, Prim. Prof. Univ. Dr. Alexander Rokitansky, directorul departamentului de chirurgie la Wiener Privatklinik (WPK), operează în medie aproximativ 30-50 de pacienți noi pe an care suferă de malformația pectus excavatum sau pieptul în pâlnie. Specialistul în chirurgie pediatrică a explicat în exclusivitate pentru videomedicina.ro cum îi afectează pe pacienți această malformație, dar și cum poate fi corectată.

Prim. Prof. Univ. Dr. Alexander Rokitansky a operat și pacienți din România, atât la Viena, cât și unele cazuri direct la Secția de Chirurgie Toracică de la Spitalul Militar din București împreună cu Prof. Teodor Horvat. A primit și o ,,Diplomă de Excelență” în 2004 și un Doctorat onorific al Universității „Carol – Davila” din București din partea rectorului Prof. Sinescu.

Cum afectează această malformație din punct de vedere psihologic?

Povara psihologică a pieptului malformat duce la o reducere semnificativă a stimei de sine și afectează calitatea vieții. Aceasta poate duce la izolare socială, la reducerea performanțelor și la o stare emoțională depresivă. De exemplu, adolescenții nu mai doresc să meargă la înot vara și nu își expun partea superioară a corpului. Opinia cum că pectus excavatum este o „problemă pur cosmetică” este greșită. Deformarea toracică se accentuează pe măsură ce copilul crește, mai accentuat în timpul pubertății. Formele pronunțate de piept în pâlnie sunt rare în cazul copiilor mici.

Prim. Prof. Univ. Dr. Alexander Rokitansky
Prim. Prof. Univ. Dr. Alexander Rokitansky

Ce complicații are malformația pectus excavatum asupra sănătății?

O complicație a pectus excavatum este presiunea asupra inimii, care nu se poate extinde suficient și este din ce în ce mai mult deplasată spre partea stângă a pieptului. Ca urmare, mobilitatea acesteia este limitată și transportă mai puțin sânge în timpul bătăilor. Totodată, în timpul perioadelor de efort, inima este constrânsă să bată mai des pentru a transporta aceeași cantitate de sânge, în comparație cu o persoană sănătoasă. Astfel, cei afectați au senzația de „palpitații” și o rezistență mai mică la efort. Ritmul cardiac ridicat este mai ușor de tolerat de persoanele tinere decât de cele mai în vârstă. Deplasarea inimii și presiunea asupra ei pot provoca aritmii cardiace și chiar afecta funcția valvelor inimii, deoarece acestea nu se închid complet etanș.

Totodată, plămânii nu se pot extinde complet, astfel încât funcția lor poate fi redusă cu 10-15%. Acest lucru duce la dificultăți de respirație în timpul efortului fizic și poate favoriza uneori apariția infecțiilor.

Cum poate fi corectată această malformație?

În cadrul centrelor de chirurgie pentru deformările toracice, cum este cel de la clinica din Viena, există soluții pentru pacienții cu piept în pâlnie. Tratamentul modern este chirurgical, utilizându-se și elemente fizice conservatoare pentru corecția malformației. Tratamentul are cele mai mari șanse de succes la copii și adolescenți.

Tratamentul fizic conservator are ca element utilizarea unui clopot de aspirație, care aplatizează pâlnia și face pieptul mai flexibil. Acesta trebuie aplicat zilnic (aprox. 2h) și are cele mai bune rezultate la pacienții tineri, la care terapia a fost începută în jurul vârstei de 10 ani. Acest lucru permite unor pacienți să evite corecția chirurgicală. S-a dovedit a fi o metodă de corecție și combinarea tratamentului conservator înainte de terapia chirurgicală.

Vezi și Dr. Wolfgang Loidl, expert austriac în chirurgie robotică: ,,În cancerul de prostată nu există o metodă care să garanteze o rată de vindecare de 100%”

La ce vârstă ar trebui să aibă loc corecția?

Cei mai mulți pacienți sunt operați în jurul vârstei de 15 ani, deformarea toracică severă foarte rară în copilărie necesitând corecție în jurul vârstei de 6 ani. Posibilitatea de corecție la vârsta adultă nu mai este posibilă după  50 de ani, deși este necesar să se țină cont și de vârsta biologică. Deformarea osoasă a coastelor și asimetria frecvent observată a pâlniei complică intervențiile la o vârstă mai înaintată. O soluție sunt implanturile plastice, care au ca rezultat un beneficiu estetic, dar nu corectează presiunea asupra inimii și a plămânilor. Implanturile înseamnă mărirea izolată a sânilor, însă, de obicei, rezultat cosmetic este nesatisfăcător. În aceste cazuri, primul pas ar trebui să fie corectarea formei toracelui, urmată de o augmentare mamară, dacă este necesar.

În prezent, corecția chirurgicală se realizează în mod minim invaziv prin mici deschideri cutanate laterale și medii. Procedura minim invazivă necesită implantarea unuia sau a două implanturi metalice cu design special, care pot fi îndepărtate după patru ani. Pentru a evita abraziunea metalului, implanturile nu trebuie să se atingă între ele. De asemenea, implanturile anterioare din mai multe piese, în care plăcile de stabilizare sunt glisate pe capete, pot provoca în mod regulat abraziune metalică în organism. Pentru a evita acest lucru, se recomandă un implant dintr-o singură bucată, cu o lamelă stabilizatoare ferm integrată. În cazul unei cuști toracice mai rigide și al pacienților mai în vârstă, corecția minim-invazivă trebuie extinsă prin măsuri chirurgicale suplimentare (crestarea cartilajului costal sau a sternului sau corectarea arcului costal).

Cum decurge recuperarea după intervenție?

În timpul fazei de vindecare a implantului, există restricții sportive timp de aproximativ 2 luni. Ulterior, după consultarea medicului, sunt permise aproape toate sporturile și întărirea mușchilor din partea superioară a corpului trebuie realizată prin exerciții fizice regulate: înot, vâslit, drumeții pe munte, alpinism, gimnastică.

 

Vezi și Demența fronto-temporală, explicată de prof. dr. Dan Rujescu, cercetător în topul celor 5% oameni de știință ai lumii

 

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

Website: https://videomedicina.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina

YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicin…

Instagram: https://www.instagram.com/videomedici…

Twitter: https://twitter.com/videomedicina

Despre VIDEOMEDICINA.ro

VIDEOMEDICINA.ro - proiect educațional pentru publicul larg în care se face educație pentru sănătate

Vezi și:

România pe harta Europei, pusă de pacienții cu distonie. Adunarea Generală a organizației Dystonia Europe la Timișoara

Reprezentanții asociațiilor de pacienți cu distonie din  20 de țări din Europa își dau întâlnire …

Lasă un răspuns