Acces anevoios la serviciile de prevenție a cancerului pentru refugiatele din Ucraina în România

Ucrainenii cu statut de refugiat – indiferent că sunt adulți sau copii – au drepturi egale cu cetățenii români, inclusiv în ceea ce privește asistența și prevenție medicală. Iar cancerul nu așteaptă, motiv pentru care prevenția este esențială. În România însă, ucrainencele refugiate se confruntă atât cu dificultățile legate de cancer, cât și cu obstacolele birocratice. Deși legea prevede că pot beneficia gratuit de servicii medicale, precum testul Babeș Papanicolau, mamografii sau ecografii de sân, realitatea este diferită de ce se vede din birourile Guvernului și ale Ministerului Sănătății, arată Știrimed într-un amplu material multimedia intitulat REFUGIATE UCRAINENCE, ACCES LA SĂNĂTATE DOAR PE HÂRTIE. DRUMUL ANEVOIOS CĂTRE ASISTENȚA MEDICALĂ PREVENTIVĂ.

Pacientele care au fugit din infernul Ucrainei în România, ajung, fie să plătească pentru servicii medicale, fie să renunțe, fie să se întoarcă în Ucraina, în ghearele războiului, să se trateze gratuit.

Stirimed a analizat prevenirea tipurilor de cancer „feminin”, cum ar fi cancerul de sân, în regiunea Cluj-Napoca, unde există o comunitate mare de femei ucrainence refugiate, arătând dificultățile cu care se confruntă acestea. Deși există soluții precum laboratoarele mobile care oferă investigații pentru depistarea cancerului, cum ar fi mamografiile sau testele Papanicolau, acestea nu reușesc să rezolve în totalitate problema.

„Foarte frecvent, ori sunt sunată să mi se spună că, din păcate, n-au reușit să-și facă acele investigații (n.red. Papanicolau sau mamografii/ecografii de sân). Motivele sunt că nu s-au găsit fonduri, atât la laboratoare, pentru analize, cât și la celelalte specialități și apoi expiră biletul pentru că nu mai sunt fonduri disponibile. E o contradicție aici, pentru că, din ce am cercetat noi anul trecut, de exemplu, nici n-a fost cheltuit bugetul alocat lor în totalitate”, a precizat Natalia Danilov, medic de familie în Cluj-Napoca și unul din cei doi medici de familie, vorbitori de limba rusă dintr-un județ întreg, care țin pe umeri problemele medicale a câteva sute de refugiate din Ucraina.

Pentru prevenția cancerului de col uterin, în România există un plan național. Acesta prevede, pe de o parte vaccinarea fetițelor, pe de altă parte, testarea femeilor în cadrul unor caravane de screening ginecologic.

Organizația Internațională pentru Migrație a raportat că mai mult de un milion de persoane din Ucraina erau bolnave de cancer la începutul anului 2022, iar invazia rusească masivă a sporit și mai mult riscurile pentru acești pacienți, ducând la întârzierea diagnosticului și a tratamentului.

Nadiia Makohin a fugit din calea războiului, la fel ca alte milioane de refugiate ucrainence și a ajuns, anul trecut, în Cluj-Napoca, cunoscut centru medical universitar. În primăvara acestui an a început să se simtă rău și a cerut ajutorul medicului de familie Natalia Danilov. A primit bilete de trimitere și recomandări că își poate face investigațiile medicale, inclusiv testul Papanicolau, gratuit. Însă, Nadiia nu a găsit niciun medic ginecolog care să îi înțeleagă limba. Și nici fonduri să își facă investigațiile necesare.

„La final de martie, Natalia (n.red. medicul de familie)  mi-a dat această trimitere, în baza căreia m-au programat pentru ultrasunete doar la final de mai. Și le-am făcut, până la urmă contracost, am plătit 345 de lei. Pentru mine asta a fost o sumă peste limite. Am făcut-o pe bani, dar este foarte scump și am mai avut nevoie să mai fac și alte investigații. Și atunci am hotărât să merg în Ucraina. Reîntoarcerea mea în Ucraina este condiționată de sănătate”, explică, pentru ȘtiriMed, Nadiia Mahokin.

Testul Babeș-Papanicolau, mamografia și senologia-imagistică sunt decontate în proporție de 100% de statul român, atât pentru românce, cât și pentru acele refugiate ucrainence cu statut legal de refugiat.

Datele oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că, anul trecut, statul român a alocat 26,4 milioane de lei, pentru toate tipurile de servicii medicale ale refugiaților din Ucraina. S-au folosit doar 23 de milioane de lei investigațiile cerute, inclusiv ecografii de sân, teste Babeș-Papanicolau și mamografii, cerute de refugiate ucrainence sau recomandate de medicii de familie. Au beneficiat de acești bani aproximativ 11.000 de persoane.

În acest an, bugetul alocat pentru refugiații din Ucraina este identic cu cel de anul trecut: 26,4 milioane de lei.

Nici pentru alte categorii de ucraineni refugiați la noi nu este foarte ușor în privința accesului la servicii de sănătate. Videomedicina.ro a realizat un serial despre refugiații cu boli rare care au venit în România și care au nevoie de acces la asistență medicală, dar care nu este extrem de facil, care au nevoie de traducători, fiindcă nu mulți vorbesc engleză, cu atât mai puțin română, iar termenii medicali nu sunt ușor de explicat. ,,Ei vin cu multe probleme. Majoritatea pacienților care au venit sunt cu cancer. Uneori forme rare de cancer, nu întotdeauna, dar și cu boli rare. Au nevoie în primul rând de consiliere psihologică, lucru extrem de dificil câtă vreme specialiștii noștri nu vorbesc ucraineană iar ei nu vorbesc engleză sau română”, a declarat pentru videomedicina.ro Dorica Dan președintele Alianței Naționale de Boli Rare România.

Vezi Refugiate ucrainence, acces la sănătate doar pe hârtie. Drumul anevoios către asistența medicală preventivă. MULTIMEDIA

Sursa foto: https://stirimed.ro/

Vezi și Îngrijirea ucrainenilor refugiați cu boli rare, dificilă în România

Puteți urmări materialele noastre și pe:

Website: https://videomedicina.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina

YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro

Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/

Twitter: https://twitter.com/videomedicina

Despre VIDEOMEDICINA.ro

VIDEOMEDICINA.ro - proiect educațional pentru publicul larg în care se face educație pentru sănătate

Vezi și:

Dr. Ciprian Ene

Dr. Ciprian Ene: Deficitul de seleniu este foarte frecvent subdiagnosticat!

Deficitul de seleniu din organism, prezența metalelor grele, stresul, infecțiile virale pot avea repercusiunui asupra …

Lasă un răspuns