Vaccinarea în România: Cu ce probleme se confruntă refugiații ucraineni

Acoperirea vaccinală a copiilor din Ucraina este printre cele mai scăzute din țările din Regiunea Europeană a OMS (Organizația Mondială a Sănătății). Războiul din Ucraina crește riscul epidemiologic și pentru țările din jur, inclusiv România, unde au ajuns mulți refugiați, în special femei și copii. Vestea bună este că acest risc epidemiologic, indus de război, în transmiterea unor boli precum rujeola, pertussis, tetanos și poliomielita, poate fi înlăturat prin vaccinare. Vestea proastă este că rata de vaccinare a scăzut și în România. Datele INSP (Institutul Național de Sănătate Publică) din martie 2023 arată clar că 42% din populație nu s-a prezentat la vaccinare. Despre problemele cu care se confruntă refugiații ucraineni privind vaccinarea în România, despre diferențele între schema de vaccinare din țara noastră și cea din Ucraina, dar și despre creșterea acceptării vaccinării am discutat cu medici de familie care au în grijă ucraineni, cu reprezentanți ai diverselor organizații medicale și cu autorități din domeniul sanitar.

19.594 de refugiați ucraineni au beneficiat de asistență medicală în România, de la începutul războiului din Ucraina și până la începutul anului 2023, iar 3.170 au fost spitalizați, potrivit datelor oficiale comunicate de Guvernul României. Raportul ,,Accesul la servicii medicale pentru refugiații din Ucraina”, realizat de FONPC (Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil) în cadrul programului ”Help to help Ukraine” arată că 4.590 de refugiați ucraineni sosiți în România au fost transportați cu ambulanța la spital. În ceea ce privește vaccinarea, raportul guvernamental reliefează că 462 de copii sunt vaccinați împotriva poliomielitei și alți 444 împotriva rujeolei – prima doză.

Dr. Valeria Herdea: Refugiații ucraineni nu au documente despre istoricul vaccinal, fapt ce ridică două probleme

Situațiile de conflict întotdeauna creează creșterea riscului epidemiologic, a afirmat pentru videomedicina.ro dr. Valeria Herdea, medic de familie, vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR) și președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF).

,,România a fost tranzitată de foarte mulți dintre ucrainieni care fugeau din calea războiului. Populația care a ajuns la noi a fost predominant constituită din femei și copii. Marea majoritate a bărbaților au rămas acolo, iar femeile și copiii au venit aici. Avem deja copii care s-au născut pe teritoriul României. Mulți dintre ucraineni au rămas o perioadă mai mare de șase luni la noi, ceea ce a făcut necesară aderarea la servicii medicale. România a acceptat să acorde aceste servicii medicale. Medicii de familie au preluat pe listele lor pacienți ucraineni. Dar nu întotdeauna modalitatea de înscriere sau modalitatea oficială de a-i vedea a fost și finalizată, pentru că principala problemă, ca peste tot, este birocrația. Oamenii aceștia au fugit din calea războiului. Nu au documente despre ce înseamnă istoricul vaccinal, or aceasta ridică două probleme”, a mărturisit medicul de familie bucureștean.

Dr. Valeria Herdea a subliniat că acoperirea vaccinală în Ucraina este redusă. ,,Noi aici vorbim despre poliomielită, despre difterie, despre lucruri foarte serioase. Din păcate, au existat în anii anteriori cazuri și au fost menționate în lumea științifică provenind din Ucraina. Practic, ne confruntăm cu o situație în care acești copii vin fără antecedente de vaccinare, noi îi preluăm și suntem de multe ori în imposibilitatea de a reface istoricul lor. Și atunci avem două variante: reluăm schema de vaccinare, dacă părinții sunt aderenți și complianți la recomandările noastre sau îi consiliem și încercăm să facem măcar ceea ce este esențial pentru această populație”.

Dr. Valeria Herdea spune că este îngrozitor să te afli într-o astfel de situație. Din cazurile pe care le are la cabinet, a observat că ucrainenii sunt destul de stresați, sunt mai puțin dispuși să povestească foarte mult despre ei.

,,Pe de o parte sunt oameni care uneori sunt reticenți la actul vaccinal, iar pe de altă parte sunt oameni care își doresc să fie ajutați, care au nevoie de ajutor și pe care îi vezi că încep să se deschidă încet-încet de-a lungul consultaților”, a mărturisit medicul de familie.

Dr. Natalia Danilov, medic de familie: ,,În multe cazuri nu putem introduce în RENV ce am vaccinat”

Dr. Natalia Danilov, medic specialist medicină de familie Cluj Napoca, avea înscriși pe lista sa 180 de ucraineni, din care 80 erau copii, când a susținut o prezentare la workshopul ,,Modalități de consolidare a acoperirii vaccinale pentru refugiații ucraineni”. Între timp a mai înscris și alți refugiați, inclusiv copii.

,,În total am 205 ucraineni, dintre care 85 sunt copii, în momentul de față. Am vaccinat în jur de 28 de băieți și în jur de 20 de fete. Din păcate, pe perioada verii a scăzut rata vaccinărilor, pentru că o parte din ei n-au mai răspuns la telefon. Unii dintre ei m-au anunțat că s-au reîntors în Ucraina și nu știu dacă vor reveni în Cluj. Probabil se vor întoarce în toamnă. Alții au plecat mai departe, ținând cont că li s-a modificat programul de a putea sta în țara noastră”, a declarat pentru videomedicina.ro dr. Natalia Danilov, medic specialist medicină de familie.

Medicii vaccinatori din România au obligația de-a trece în Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV) vaccinările pe care le efectuează, regulă valabilă și în cazul ucrainenilor vaccinați la noi.

,,De la început am avut mari probleme. Între timp, s-au mai reglementat lucrurile spre bine. Totuși o problemă persistă. De exemplu, vaccinările la copiii de 5 ani, 6 ani, 14 ani, unde dacă nu avem dovada vaccinărilor precedente, nu putem include în RENV acea doză efectuată. Nu putem introduce ce am vaccinat în ziua respectivă și sunt multe astfel de cazuri. Am avut câteva, care până la urmă au reușit părinții să contacteze medicul de familie din Ucraina și ni s-a trimis dovada, dar este o problemă majoră, ținând cont că nu se știe pe viitor dacă vor mai putea face ceilalți la fel”, a spus medicul clujean.

România, codașă la rata de vaccinare, pe locul 175 din lume; Ucraina, clasată cu 24 de poziții mai sus

Acoperirile vaccinale în România împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și a rujeolei (pojarului) au scăzut în perioada 2009 – 2020 cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, pe fondul lipsei cazurilor de boală în ultimii ani, dar și al creșterii influenței mișcării anti-vaccinare. Ministerul Sănătății a lansat recent în dezbatere publică Proiectul de act normativ privind strategia națională de vaccinare în România până în 2030, prin care își propune atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în țara noastră, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure și eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populației.

,,Lansarea Strategiei de Vaccinare de către Ministerul Sănătății face, cum era de așteptat, valuri în societatea românească. Poate că este bine să știm câteva date concrete, obiective despre situația reală:

-În Uniunea Europeană (UE) fiecare țară implementează propriul program de vaccinare (în ceea ce privește lista de vaccinuri, schema și modul de administrare).

-Astfel, în 12 din cele 27 de țări UE, vaccinarea este obligatorie pentru unul sau mai multe dintre vaccinuri. (https://vaccination-info.eu/…/mandatory-or-recommended…).

-În România, vaccinurile NU sunt obligatorii, fiind asigurate cu grad de recomandare, iar noua Strategie nu prevede vaccinarea obligatorie.

-În ceea ce privește rata de vaccinare, România se află pe ultimele locuri la nivel internațional. Astfel, într-o statistică la nivel mondial din 2023, cu privire la rata de vaccinare cu vaccinul DTP1 (difteric, tetanos, pertusis), România se află pe locul 175, doar patru țări având o rată de vaccinare mai redusă: Guineea Ecuatorială, Nigeria, Sudanul de Sud și Papua Noua Guinee! Dintre țările din spațiul European, cele mai apropiate sunt Bosnia-Herțegovina și Ucraina, aflate cu 23, respectiv 24 de poziții mai sus față de țara noastră! (https://worldpopulationreview.com/…/vaccination-rates…). Date similare sunt evidențiate de statistica din 2022 a OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), în care România se află pe penultimul loc din cele 49 de țări evaluate. (https://www.oecd-ilibrary.org/…/ind…/english_b23c7d13-en).

Oare este ok, să fim atât de jos? Oare se mai poate pune problema dacă trebuie sau nu făcut ceva?!?”, atrage atenția pe pagina sa de socializare prof. dr. Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Dr. Caroline Clarinval, Reprezentantul OMS în România: ,,Asigurarea imunității colective ne protejează pe toți”

Biroul de țară al OMS în România  a organizat, la sfârșitul lunii iunie 2023, workshopul ,,Modalități de consolidare a acoperirii vacinale pentru refugiații ucraineni”, în parteneriat cu Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) și sub patronajul Ministerului Sănătății. În cadrul evenimentului au fost abordate principalele bariere ce apar în calea acoperirii vaccinale a refugiaților, cum ar fi diferențele dintre cele două țări în ceea ce privește programele de vaccinare de rutină și dezinformarea privind vaccinarea în cadrul populației ucrainene.

„Vaccinarea la momentul potrivit are un mare potențial de reducere a gravității bolilor. România a făcut progrese în domeniul imunizării, însă mai sunt multe ținte de atins la nivelul întregii regiuni europene. Deplasarea populațiilor pune la încercare sistemele de sănătate, care se confruntă deja cu reticența față de vaccinare. Cu toate acestea, profesioniștii din domeniul sănătății sunt cel mai puternic aliat al nostru în promovarea acoperirii vaccinale și în combaterea dezinformării cu privire la imunizare. Suntem recunoscători partenerilor noștri naționali și lucrătorilor din domeniul sănătății din România pentru munca depusă pentru a asigura accesul tuturor la vaccinurile care salvează vieți”, a declarat dr. Caroline Clarinval, Reprezentantul OMS și Șefa Biroului de țară al OMS.

Videomedicina.ro a discutat cu dr. Caroline Clarinval despre elementele cheie necesare creșterii acoperirii vaccinale în România și cine ce rol trebuie să joace.

,,Să ne asigurăm că vom continua să menționăm efectele pozitive și protectoare pe care le au vaccinurile. Așadar, vaccinurile au fost testate în ultimele decenii, sunt sigure și eficiente și au capacitatea de a proteja populația. Un lucru este, evident, cel mai important și anume că medicii noștri generaliști sunt în contact cu pacienții lor, precum și pediatri, la fel și asistentele medicale. Fiecare nucleu medical care are un contact direct cu pacienții, are o ocazie minunată de a se implica, de a discuta și de a le reaminti acestora despre importanța imunizării. Apoi, mass-media joacă și ea un rol important în a se asigura că sunt împărtășite informațiile adecvate. Și, evident, populația joacă un rol important pentru a discuta despre acest lucru și pentru a se asigura că membrii familiei sunt informați și că, în mod colectiv, înțelegem că asigurarea imunității colective ne protejează pe toți. Și, în cele din urmă, Ministerul Sănătății este cel care are un rol important de jucat pentru a se asigura că toate vaccinurile sunt puse la dispoziție, că ghidurile de vaccinare sunt puse la dispoziție și că populația este informată în mod corespunzător de unde să obțină vaccinurile și cui să se adreseze”, a precizat dr. Caroline Clarinval, Reprezentantul OMS și Șefa Biroului de țară al OMS.

Dr. Valeria Herdea: ,,Riscul epidemiologic nu se oprește la graniță!”

România înregistrează în acest moment de aproape trei ori creșterea refuzului vaccinal și de aproape cinci ori creșterea fenomenului de ezitanță la vaccinare, a atenționat vicepreședintele Colegiului Medicilor din România și președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie.

Potrivit dr. Valeria Herdea, riscul epidemiologic poate să se manifeste într-o singură zi și într-o singură oră, de aceea trebuie să creștem acoperirea vaccinală proprie la copiii noștri și în general, la populația noastră, dar și în rândul refugiaților ucraineni.

 

,,Noi înregistrăm în România, la acest moment, de aproape trei ori creșterea refuzului vaccinal și de aproape cinci ori a creșterea fenomenului de ezitanță la vaccinare. Acestea sunt problemele principale cu care noi ne confruntăm și care sunt urmarea exploziei informaționale, în special a informațiilor care vin din domeniul fake-news, adică știrile false. Ne confruntăm cu teama față de efectele posibil secundare ale vaccinării în loc să ne confruntăm cu teama față de îmbolnăvirea severă prin boli de care se poate muri. Este dramatic și, din punctul meu de vedere, absolut perdant să ajungem în astfel de situații, pentru că riscul epidemiologic poate să se manifeste într-o singură zi și într-o singură oră”, a avertizat dr. Valeria Herdea.

Ucrainenii au ajuns la noi în speranța de a putea fi protejați. Este uman să-i ajutăm. ,,Este uman să mergem cu toate forțele și să încercăm să creștem gradul de conștientizare în rândul populației ucrainene pentru a face totul astfel încât să putem să vaccinăm această populație și să putem proteja în primul rând copiii, tinerii, gravidele ucrainenilor, dar este important să facem asta și pentru a ne proteja propria populație. Practic, noi trebuie să înțelegem că riscul epidemiologic nu se oprește la graniță, nu se oprește într-o țară invadată de război, ci vine peste întreaga populație”, a semnalat președintele AREPMF.

 În cadrul evenimentului organizat de OMS, dr. Natalia Danilov a arătat care sunt provocările refugiaților ucraineni legate de vaccinare:

  • Altă schemă națională de vaccinare
  • Lipsa antecedentelor vaccinale
  • Cartagrafierea
  • Aprovizionarea cu vaccin
  • Birocraţia excesivă (înregistrarea în RENV, raportări dificile)
  • Migrațiile
  • Reticenta mamelor de a-și vaccina copiii: teama de reacțiile adverse tardive, informațiile negative preluate din social media, motive personale, religioase, refuzul categoric al tuturor vaccinărilor, teorii conspiraționiste
  • Consilierea provaccinare

,,Ucrainenii refugiați în România nu au informația că se pot vaccina în continuare după schema noastră națională, a mărturisit dr. Natalia Danilov.  Medicul clujean a spus că era nevoie ca informația necesară despre vaccinare să fie într-o limbă accesibilă ucrainenilor.

,,Nu avem informație în limba rusă sau în limba ucraineană, ceea ce face dificilă înțelegerea avantajelor și dezavantajelor actului vaccinării. Pe scurt, le mai explic, dar nu avem prospecte sau alte pliante”, a spus Natalia Danilov.

Și Caroline Clarinval a vorbit despre această problemă a comunicării.

,,Una dintre problemele cheie a fost bariera lingvistică pentru ca ei să își găsească calea către cine să se îndrepte și unde să se ducă pentru a-și urma schema de imunizare. Unii își pierduseră actele, astfel încât medicii a trebuit să o ia de la capăt și să se asigure că pacientul este acoperit în totalitate în ceea ce privește imunizarea. Dar există un interes deosebit din partea populației ucrainene de a se asigura că copiii lor, chiar și adulții, sunt vaccinați conform planurilor de vaccinare.”

În opinia reprezentantei OMS în România, este important că ucrainenii au fost foarte dornici să fie vaccinați și uneori este vorba doar de dificultățile de a afla cum și unde să facă acest lucru.

Prof. dr. Daniel Coriu, președintele CMR

Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prezent la workshopul ,,Modalități de consolidare a acoperirii vacinale pentru refugiații ucraineni”, a precizat pentru videomedicina.ro că în ceea ce-i privește pe ucrainenii care sunt vaccinați în România, din partea medicilor există mai multe eforturi pentru a le explica, având în vedere bariera de limbă.

,,Avem colegi în special în zona de nord a Moldovei, în Suceava, unde am întâlnit astfel de situații. Din fericire, au fost foarte mulți oameni de bine care ne-au ajutat, organizații, universități, care au asigurat suportul, să spun de traducere, care să permită transmiterea unor informații corecte în limba natală”, a spus prof. dr. Coriu.

Diferențe între schemele de vaccinare din România și Ucraina

În prezent, în România prin programul național de vaccinare (PNI) se asigură protecția față de 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma virus (HPV), gripa și infecția cu SARS-CoV-2.

Vaccinarea, respectiv recuperarea la vaccinare a copiilor refugiaţi din Ucraina se face conform Programului Naţional de Vaccinare din România. Principalele diferențe sunt: doze suplimentare de vaccinuri cu componenta antipoliomielitică (2 doze – 18 luni și 14 ani) și antidifterotetanică (1 doza – la 18 luni); se foloseste vaccin antipoliomielitic oral (OPV) începând cu cea  de a 3-a doză (de la 6 luni); nu există vaccin antipneumococcic.

Sursa capturii foto: https://en.moz.gov.ua/vaccinations (Ministerul Sănătății din Ucraina)
Sursa capturii foto: https://en.moz.gov.ua/vaccinations (Ministerul Sănătății din Ucraina)

Dr. Natalia Danilov despre diferențele între schemele de vaccinare din România și Ucraina

Referitor la riscul crescut de enterocolită cu rotavirus, din cauza faptului că vaccinul rotaviral nu este inclus în programul national de imunizare (PNI) din țara noastră și din cauza costurilor crescute nu toți și-l pot permite, medicul clujean a spus că a avut doar 5 copii din Ucraina care au fost imunizați.

Dr. Valeria Herdea: ,,O treime dintre ucraineni ezitanți privind  vaccinarea”

Datele UNICEF arată că pentru România, estimările pentru doza DTP 1 sunt de 89% acoperire în 2022 (21.000 de copii neimunizați), în scădere de la 97% în 2021 și 96% în 2019. Administrarea dozei RCV1, împotriva rubeolei, a înregistrat, de asemenea, o acoperire în scădere, de 83% în 2022, cu 7% față de 90% în 2019, ceea ce înseamnă 32.000 de copii neprotejați în 2022. Vaccinarea împotriva hepatitei B – doza administrată în termen de 24 de ore de la naștere – se estimează că a scăzut de la 99% în 2019 la 97% anul trecut. Administrarea vaccinului BCG a înregistrat o creștere de 1% din 2019 la 97% în 2022.

Conform raportului ,,Starea copiilor lumii 2023: vaccinuri pentru fiecare copil”, importanța percepută a vaccinurilor pentru copii a scăzut cu 10% în România după declanșarea pandemiei de COVID-19. În România, cu 13,4% mai puține persoane sub 35 de ani aveau încredere în vaccinuri după pandemie. Încrederea în vaccinuri în cazul bărbaților din România a scăzut cu 14,6%, în vreme ce încrederea femeilor s-a diminuat cu 5,7% după pandemie.

Nu doar românii sunt ezitanți cu privire la vaccinare, ci și ucrainenii refugiați în țara noastră, care cer amânarea acestui act, pe motiv că cei mici sunt răciți, sufebrili sau părinții au probleme cu ceilalți copii.

,,Aproximativ o treime dintre ei sunt ezitanți, speriați. Dar oamenii sunt într-o țară străină, nici nu poți să-i condamni, poți doar să fii suportiv. Este foarte dificil să te afli la mii de kilometri de casă, să nu ai o casă a ta, să nu ai ziua de mâine asigurată. Deci, nu există aici condamnare sau atitudine prin care noi să-i punem la colț”, a dat asigurări dr. Valeria Herdea.

Președintele AREPMF a subliniat că unul dintre motivele pentru care a demarat workshopul împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, a fost să lanseze ,,Îndreptarul de vaccinare dedicat medicului de familie” pentru a crește astfel nivelul de conștientizare a riscului de boală infecțioasă și a necesității de a fi încrezător în actul de prevenție prin vaccinare.

În opinia sa, întotdeauna exemplul personal înseamnă foarte mult și a povestit că a avut mai multe situații în care au venit familii de ucraineni cu copiii, dar la început n-au dorit să se vaccineze, au revenit la consult după o perioadă și după ce au prins mai multă încredere au acceptat vaccinarea.

Medicii de familie despre aprovizionarea cu vaccin: în fiecare lună ne lipsesc vaccinuri

Pe parcursul ultimilor 3-4 ani, România s-a confruntat cu lipsa unor vaccinuri în piață. Strategia națională de vaccinare a Ministerului Sănătății prevede acces universal la servicii de sănătate, inclusiv accesul la medicamente și vaccinuri esențiale, sigure, eficace, la prețuri accesibile pentru toți.

Medicii de familie, principalii vaccinatori din România, au semnalat în repetate rânduri lipsa anumitor vaccinuri din schema națională de vaccinare.

,,Direcția de Sănătate Publică a avut probleme în achiziționarea și distribuirea vaccinurilor. Într-o lună ni se dă o parte din vaccinuri, în altă lună ni se de altă parte. În fiecare lună lipsește câte un vaccin-două. Încă de la sfârșitul lunii iulie am fost anunțați să nu facem catagrafierea pentru august de Hexacima și Tetraxim, să o facem doar pentru septembrie, deoarece lipsesc”, a declarat dr. Natalia Danilov.

,,Ne-am confruntat cu lipsă de Hexavalent, de Tetravalent, și de multe altele pe parcursul ultimilor 3-4 ani, dar încerc să privesc cu optimism și să stabilesc tot timpul relații cu colegii din țară, să văd care este situația din teren. Acum trecem printr-un moment în care, despre ultimele trei luni vorbesc, situația s-a îmbunătățit ușor”, a mărturisit dr. Valeria Herdea.

Medicii de familie care au grijă de refugiații ucraineni au oferit câteva soluții privind vaccinarea în cadrul evenimentului OMS, de care ar fi bine să țină cont autoritățile române.

Iată propunerile:

  1. Campanii de promovare că beneficiază de vaccinare gratuită.
  2. Consilierea și informarea corectă a părinților bazată pe argumente științifice, furnizate de către medicul de familie.
  3. Furnizarea încrederii în eficacitatea și siguranța vaccinurilor.
  4. Transmiterea clară a mesajului în ce privește vaccinul și vaccinarea în sine:
  • explicarea risc comparativ cu beneficiile
  • ce noutăți aduce vaccinul
  • schema de vaccinare
  • metoda de administrare
  • posibilele reacții adverse și managementul acestora – astfel ca vaccinarea sa fie o alegere ușoară.
  1. Oferirea de informații despre vaccinuri sub formă de pliante pentru creșterea capacitații de înțelegere a limbajului și a cunoștințelor în materie de sănătate.
  2. Asigurarea profesionalismului și calității personalului medical care administrează vaccinul.
  3. Responsabilizarea, disponibilizarea persoanelor de a le proteja pe altele vaccinându-se – spre beneficiul altora.
  4. Schema completă de vaccinare este necesară la înscrierea în colectivități.
  5. Transmiterea mesajului că: vaccinarea asigură un mod de viață sănătos și calitativ

,,Mesajul meu pentru români, dar și pentru ucrainenii refugiați este să respecte schema națională de vaccinare. Către autorități vizavi de vaccinare mă îndrept și spun să asigure necesarul de vaccin. Vaccinarea asigură un mod de viață sănătos și crește calitatea vieții tuturor”, a concluzionat dr. Natalia Danilov.

Material jurnalistic multimedia de Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă, un proiect realizat cu sprijinul SCIENCE+.

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

Website: https://videomedicina.ro

Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina

YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro

Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/

Twitter: https://twitter.com/videomedicina

VIDEOMEDICINA.ro | © europontis.com

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

EXCLUSIV: Cum a învins cancerul Ioana Cristea, după 100 de cure de citostatice și 10 ani de bătălie

O persoană din cinci din lumea întreagă se confruntă cu un tip de cancer de-a …

Lasă un răspuns