videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Aproape 3% din populația Ucrainei suferea de cancer înainte de război. Federația Europeană a Asociațiilor Industriei Farmaceutice (EFPIA) a publicat raportul ,,Impactul războiului din Ucraina asupra pacienților oncologici”, în care încearcă să facă o imagine asupra epidemiologiei cancerului în Ucraina, asupra îngrijirii pacienților oncologici, de la diagnosticare până la tratamente și studii clinice atât în Ucraina, cât și în țările vecine: România, Ungaria, Polonia și Slovacia, cele care au oferit și oferă îngrijiri esențiale refugiaților ucraineni. Plecând de la datele din acest raport, Videomedicina.ro lansează serialul multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer”. În acest episod, dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), unul din autorii raportului EFPIA din România, vorbește despre accesul refugiaților ucraineni cu cancer la terapiile inovatoare din România.
Raportul ,,Impactul războiului din Ucraina asupra pacienților oncologici”, a analizat datele din perioada iunie-noiembrie 2022, pentru a arăta care este situația pacienților ucraineni cu cancer din primele 6 luni de război și atrage atenția asupra provocărilor imediate, dar și pe termen lung cu care se confruntă acești pacienți. Contributori ai raportului din România sunt: dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM, prof. dr. Patriciu Achimaș Cadariu, conf. dr. Michael Schenker, Cezar Irimia, președinte FABC, Tiberiu Brădățan, Secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Raportul a avut mai multe obiective, unul dintre ele să afle care a fost impactul războiului din Ucraina asupra pacienților oncologici ucraineni, altul să ofere informații despre cum afluxul de refugiați printre care se găseau și pacienți oncologici a influențat atât accesul pacienților ucraineni, cât și accesul pacienților din țările respective la servicii medicale.
,,Pot să vă spun că pacienții oncologici ucraineni care au venit în România, pe lângă faptul că au putut beneficia de aceleași servicii și acces la medicamente ca orice asigurat român, după îndeplinirea formalităților, au avut acces la medicație mai inovatoare decât cea la care aveau acces în Ucraina, au avut acces la mai multe alternative terapeutice decât aveau acces în Ucraina, și în multe cazuri au avut acces gratuit la aceste medicamente, pe câtă vreme în Ucraina fie trebuiau să plătească total, fie parțial costul acestor medicamente.
Deci, pentru pacienții oncologici ucraineni credem că impactul a fost pozitiv din punctul de vedere al accesului la servicii și medicamente”, a declarat pentru videomedicina.ro dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Potrivit reprezentantei ARPIM, România i-a primit pe ucraineni cu brațele deschise și le-a facilitat accesul la cât mai multe servicii și medicamente care le puteau ușura starea.
,,În raport se menționează că de exemplu Ucraina înainte de începerea războiului bugeta cam 85 de milioane de euro pe an pentru tratamentele oncologice. Conform datelor din raport, în țările înconjurătoare, deci în cele 4 țări România, Ungaria, Polonia și Slovacia pe care le-am menționat, bugetul pentru tratamentele oncologice era de 3,3 miliarde de euro. Iar pentru România bugetul Programului Național curativ de oncologie, doar pentru medicamentele oncologice, este în jur de 3 miliarde de lei, deci aproximativ 600 de milioane de euro, aproape de 8 ori mai mult decât aloca Ucraina”, a spus dr. Ioana Bianchi.
La Institutul Oncologic Ioan Chiricuță din Cluj în 2022 erau între 60 și 80 de internări lunare ale pacienților ucraineni, a precizat directorul ARPIM. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra accesului refugiaților ucraineni cu cancer la servicii medicale în România, Videomedicina.ro a solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) o situație la nivel național pe care o vom prezenta în cadrul acestui serial.
Supraviețuirea ucrainenilor cu cancer de până la 5 ori mai mică
Cancerul este a doua cea mai frecventă cauză de mortalitate în Ucraina, imediat după bolile cardiovasculare, cu 1,2 milioane de cazuri active și peste 160.000 noi diagnostice doar în 2020. Date disponibile arată că înainte de război, aproximativ 139.000 ucrainenii trăiau cu cancer nou diagnosticat și aproximativ 1.000 de copii primeau tratamentul activ al cancerului.
Conform raportului EPFIA, rata de incidență a mortalității ( MIR) în cancer în Ucraina este una dintre cele mai ridicate din Europa. Ratele de supraviețuire ale pacienților cu cancer în Ucraina sunt de până la 5 ori mai mici decât în țările europene sau SUA.
Un aspect interesant desprins din raport este că deși România este pe ultimele locuri la accesul la medicamente inovatoare, inclusiv la medicamentele inovatoare oncologice, dacă e să comparăm cu statele central și est europene, pentru ucrainenii cu cancer poate fi o șansă România de-a avea acces mai rapid și mai facil la medicamente inovatoare.
,,Doar unul din trei medicamente inovatoare oncologice aprobate în perioada 2018-2021 sunt rambursate în România, iar timpul de acces este de 991 zile. Și Ungaria, și Polonia, și Slovacia, sunt înaintea noastră atât ca proporție a medicamentelor inovatoare oncologice disponibile cât și ca timp în care acestea ajung la pacienți. Diferența este undeva între 100 și 200 de zile”, a explicat dr. Ioana Bianchi.
Consumul redus de terapii moderne plasează Ucraina printre ultimele țări din Europa de Est care au beneficiat de ultimele tratamente anticancer. În ciuda acestui decalaj notabil privind accesul la inovație de ultimă oră, profesioniștii din domeniul sănătății din Ucraina au sugerat că accesul la terapiile moderne s-a îmbunătățit în mod neașteptat în timpul războiului, datorită livrării sporite de terapii prin ajutor umanitar. Ucraina consumă o proporție mai mare de terapii mai vechi în comparație cu țările CEE, arată raportul EFPIA.
În cazul multora dintre refugiații ucraineni cu cancer care au venit în România a fost necesară schimbarea schemelor terapeutice.
,,Aceasta a fost o problemă, pentru că a trebuit identificate fie echivalentele medicamentelor disponibile în Ucraina, fie soluțiile terapeutice care să ofere un beneficiu similar, dacă nu chiar un beneficiu mai mare. În Ucraina cel mai mult dintre medicamentele oncologice se cheltuia pe inhibitorii de tirozinkinază. În statele înconjurătoare accentul este pus pe anticorpi monoclonali, pe imunoterapii, pe terapii țintite. Deci, într-adevăr, a reprezentat o provocare modul în care s-a echilibrat schema terapeutică pentru acești pacienți”, a afirmat dr. Ioana Bianchi, care a subliniat că ucrainenii au acces în țara lor la chimioterapice de generație mult mai veche.
România și-a pierdut atractivitatea pentru sponsorii de studii clinice. Ucraina, mult înaintea noastră
Cercetarea clinică a crescut semnificativ în Ucraina în ultimii ani. Peste 2.500 de studii clinice s-au desfăşurat în această ţară între 2011 şi 2021 și 549 de studii oncologice în 2022. Raportul EFPIA evidențiază că în 2021, majoritatea studiilor oncologice a avut loc în Europa de vest (2.355). Însă din restul studiilor care au fost conduse în Europa de Est (454), Ucraina a deținut o pondere mare a studiilor active (42%).
,,Un lucru care a afectat foarte mult pacienții din Ucraina este faptul că Ucraina era o țară cu foarte multe studii clinice ori faptul că pacienții care erau incluși în aceste studii clinice nu și-au mai putut continua tratamentul, nu au mai putut beneficia de investigațiile care erau oferite în studiile clinice, a pus o povară suplimentară asupra lor. Unii dintre ei au putut fi introduși în studii clinice în țările în care s-au refugiat, și știu că Polonia este una dintre țările care a luat în evidență și a introdus în studiile clinice mulți, mulți pacienți. Sperăm ca și în România să fi fost cazuri, dar nu avem date despre acest aspect”, a remarcat reprezentanta ARPIM.
Ucraina era mult înaintea României în privința studiilor clinice, dar în contextul războiului afluxul de pacienți către țara noastră ar putea deschide interesul către derularea mai multor studii clinice în România.
,,Ceea ce este o catastrofă și o provocare imensă pentru pacienții ucraineni poate fi privită și ca o oportunitate din punctul de vedere al României, cu condiția să avem o legislație și procese care să permită integrarea rapidă a acestor pacienți. România în ultimii ani și-a pierdut atractivitatea pentru sponsorii de studii clinice. Sperăm ca încet-încet să și-o recâștige și sperăm ca și pacienții ucraineni să beneficieze de aceste oportunități”, e de părere dr. Ioana Bianchi.
România, țară de tranzit pentru refugiații din Ucraina
Se estimează că războiul din Ucraina va agrava povara persoanelor cu cancer din țara aflată în conflict cu Rusia, fiind necesare investiții serioase pentru sprijinirea redresării sistemului de sănătate din Ucraina. Indicii de bază privind diagnosticarea cancerului și tratamentul în Ucraina sunt 2 până la 2,5 ori mai slabi decât în țările cu venituri mari.
Pacienții care primesc tratament în țările gazdă se confruntă și ei cu propriile lor provocări, arată raportul ,,Impactul războiului din Ucraina asupra pacienților oncologici” care subliniază că fluxul neașteptat a bolnavilor de cancer din Ucraina ar putea copleși capacitatea rețelelor oncologice pe termen lung, prin urmare s-ar putea ajunge la limitarea accesului la terapiile esențiale, lucru valabil pentru acele țări care aveau deja o capacitate limitată de îngrijire oncologică înainte de începerea războiului. ,,Datele timpurii despre pacienții ucraineni tratați în centrele de oncologie din Polonia de la începutul războiului sugerează că numărul de cazuri poate fi mai mare decât cel raportat de datele oficiale”, arată raportul EFPIA, care face referire și la Moldova, una dintre destinațiile cheie pentru refugiații ucraineni, considerată una dintre ţările cele mai puțin avansate din punct de vedere economic din Europa.
România poate fi considerată o țară de tranzit pentru refugiații din Ucraina, dacă e să ne luăm după statisticile oficiale.
,,Pentru pacienții ucraineni știu că a fost creat un fond special, deci plata serviciilor și medicamentelor nu s-a făcut din fondul dedicat asiguraților români, ci a fost un fond special la care au contribuit și ajutoarele financiare primite de la Uniunea Europeană. Dar având în vedere că accesul la medicul specialist și diagnosticul de certitudine poate dura între o lună și 6 luni pentru pacienții din România, îmi închipui că un aflux suplimentar a pus presiune în primul rând pe profesioniștii din sănătate, pe centrele universitare, pentru că acestea aveau dotările și infrastructura cea mai bună, și este posibil să fi pus presiune și pe timpul de acces al pacienților români. Dar în absența unor date concrete este greu să cuantificăm”, a explicat dr. Ioana Bianchi, unul din autorii din România a raportului EFPIA.
Mesajul ARPIM pentru ucrainenii care suferă de cancer și care s-au refugiat la noi este că ,,dorim să-i ajutăm, să le oferim condiții care să-i facă să treacă mai ușor peste dezastrul emoțional, fizic, psihic prin care trec, și cred că în România au fost primiți cu brațele deschise.”
_______________
- Dr. Ioana Bianchi, autor raport EFPIA despre ucrainenii cu cancer: Acces la mai multe terapii inovatoare în România pentru refugiați
- Medici oncologi despre refugiații cu cancer: Pacienții ucraineni, nevoiți să aștepte la fel ca românii pentru investigații
- Cum văd organizațiile de pacienți și CNAS provocările și oportunitățile pe care le au bolnavi de cancer români și ucraineni
Serialul multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer”este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.
Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:
- Website: https://videomedicina.ro/
- Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
- YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro/videos
- Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
- Twitter: https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
