În anul 2022 în programul național de oncologie pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate îl derulează, au fost înscrise 210 persoane din Ucraina. Potrivit datelor furnizate de CNAS la cererea Videomedicina.ro, la data de 31 mai anul curent 278 de persoane refugiate din calea conflictului armat din Ucraina figurau în acest program de oncologie. Videomedicina.ro a mers mai departe și a stat de vorbă cu medici oncologi din două institute de Oncologie importante din România: Institutul Oncologic București Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu, recunoscut ESMO, centru coordonator al rețelei naționale de Oncologie Pediatrică și Institutul Regional de Oncologie Iași care au primit și tratat refugiați ucraineni cu cancer.
Pentru cele 210 persoane care au beneficiat de programul național de oncologie anul trecut, valoarea decontată a fost de 4,7 milioane lei. Anul acesta, în perioada ianuarie și până la sfârșitul lunii iunie, pentru cele 278 de persoane s-au cheltuit 5,9 milioane lei, iar pentru medicamente oncologice au fost 5,5 milioane lei cheltuite anul acesta până la sfârșitul lunii iunie, dintr-un total de 17,4 milioane lei cheltuite pentru toate serviciile medicale diagnostice, medicamente, dispozitive medicale acordate refugiaților din Ucraina pe teritoriul României.
Dr. Bogdan Tănase
,,Institutul Oncologic București a tratat mulți pacienți din Ucraina cu cancer, a preluat pacienți care erau deja diagnosticați sau chiar am operat pacienți care erau diagnosticați și a trebuit să primească intervenții chirurgicale”, a declarat dr. Bogdan Tănase, chirurg oncolog și fost manager, Institutul Oncologic București (IOB). În jur de 100 de ucraineni cu cancer au ajuns la institut.
,,Războiul a adus cu sine o creștere a prețurilor la nivelul utilităților, alimentelor și inclusiv la nivelul medicamentelor. Economic pot spune că a fost un impact indirect al războiului asupra pacienților”, a subliniat medicul.
La Institutul Regional de Oncologie Iași, pacienții ucraineni au fost tratați conform protocoalelor în vigoare, la fel ca orice pacient român asigurat în România.
,,Inițial, ce-i drept, au fost ceva probleme legate de aprobările către Casa de Asigurări, cu formarea dosarelor, dar de la Casă am avut înțelegere și chiar dacă nu s-au putut obține online aprobările respective, noi am făcut dosarele și pacientul a putut primi medicația. În cadrul Institutului de Oncologie au mai fost ceva probleme inițial și cu eliberarea rețetelor electronice, dar aceste este probleme s-au rezolvat pe parcurs și pacientul a primit tratamentul oncologic conform standardelor și indicațiilor bolii respective”, a explicat dr. Elena Gafton, medic primar oncologie medicală la Institutul Regional de Oncologie Iași, acolo unde au ajuns refugiați ucraineni cu toate tipurile de cancer?
,,Au fost și pacienți cu tumori de sân și pulmonare și urologice, din toate patologiile oncologice. Au fost pacienți… Nu știu să vă spun un număr exact de pacienți care au venit în cadrul institutului, pentru că sunt și pacienți care au avut doar nevoie, poate de tratament chirurgical sau doar de investigații imagistice. Probabil că au fost 100 și la noi, dacă nu chiar și mai mult”, a spus medicul ieșean.
O parte din pacienți au plecat spre alte țări, iar cei care au avut nevoie de servicii medical în România au venit pentru chimioterapie, pentru imunoterapie, pentru terapie biologică. ,,Erau pacienți care aveau tratamentul inițiat acolo și noi le-am continuat sau erau pacienți care erau în curs de diagnostic și am inițiat noi tratamentul. Au fost pacienți la care am adăugat pe lângă chimioterapia pe care ei o începuseră în Ucraina, terapie biologică în cadru în cazul unui pacient cu un cancer de colon care avea doar chimioterapie inițiat acolo. Și aici am adăugat terapia biologică și în cazul unei paciente cu o tumoră de sân, spre exemplu, am înțeles că acolo nu au toate terapiile biologice rambursate și la fel a fost cazul, dar ea progresase între timp și am inițiat-o pe terapia rambursată aici în România. În Ucraina nu au toate terapiile pe care le avem noi rambursate. Acolo puteau să facă tratamentul doar cu plată”, a subliniat dr. Elena Gafton.
În ceea ce privește timpul de așteptare, în cazul refugiaților a fost mai scurt decât al românilor cu cancer.
,,Pacienții din Ucraina au intrat pe un culoar special de fiecare dată. Noi avem un medic de gardă din secția de oncologie în fiecare zi și în momentul în care un pacient din Ucraina ajungea la unul din ghișeele noastre, eram contactați și pacientul era văzut peste pacienții programați sau care așteptau la noi la ușă. Pacientul din Ucraina a fost un pacient cu prioritate la noi, în cadrul institutului”, a mărturisit medicul din Iași.
Din datele furnizate de CNAS pe subprogramele care le derulează în programul național de oncologie, au fost 26 de beneficiari beneficiarii pe CT în programul național de oncologie și 26 de persoane care au beneficiat de radioterapie anul trecut. Anul acesta figurează 31 de astfel de persoane. În ceea ce-i privește pe ucrainenii diagnosticați cu leucemie acută au fost înscriși în aceste programe trei anul trecut și încă doi anul acesta. Serviciile medicale acordate au fost decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Sănătății. În prezent nu sunt finanțate aceste servicii din surse externe, din fonduri europene, dar CNAS ține evidența separat, în speranța că pe viitor va exista un ghid de finanțare pentru recuperarea acestor valori. Întrebată de videomedicina.ro dacă bugetul pacienților români cu cancer a fost afectat în vreun fel de războiul din Ucraina, CNAS a dat asigurări că valorile decontate pentru serviciile medicale de tratament, de radioterapie, dar și de investigații pentru refugiații din Ucraina au fost minime, comparativ cu cheltuielile din programul național de oncologie pentru toții asigurații și neasigurații din România. Cât despre provocările pacienților cu cancer fie că vorbim de ucrainenii refugiați la noi, fie de români, medicii sesizează aceleași provocări care sunt menționate și în raportul EFPIA.
,,Pentru pacientul ucrainian, cea mai mare problemă a fost lipsa de documente de cele mai multe ori. Din păcate, oamenii de acolo erau fugiți, plecați, nu s-au gândit că au nevoie de documente. Documentele erau incomplete, nu aveam acces la blocurile la parafină care, spre exemplu, de multe ori avem nevoie de țesut ca să facem testări noi pentru diferite mutații. Și asta a poate a întârziat un pic decizia terapeutică. Poate a fost nevoie să luăm o nouă biopsie ca să știm exact ce tip de celulă este acolo și să dăm în lucru aceste testări și un o altă problemă a fost cea de comunicare greoaie. Tot timpul a fost nevoie de un translator și asta a împiedicat într-un fel comunicarea noastră directă cu pacientul și exprimarea medicală, pentru că uneori translatorul nu știa exact cum se exprime medical”, a spus dr. Gafton.
Dr. Elena Gafton
Referitor la presiunea pe sistemul medical românesc și la felul în care s-a răsfrânt și asupra pacienților oncologici români, medicul ieșean a răspuns că ,,până la urmă există înțelegere și chiar dacă pacienții din Ucraina au fost văzuți cu prioritate, a existat înțelegere pentru acest lucru și din partea pacientului român. Noi suntem extrem de aglomerați, din păcate, pacienții cu această boală sunt din ce în ce mai mulți și cazurile sunt în momentul în care ajung la noi la oncologie destul de avansate. Pacienți slăbiți și orice pacienți sau orice număr de pacienți, că ce-i drept, la început, în primele luni chiar erau destul de multe cazuri. A îngreunat puțin sistemul, că nu e ușor și mai ales la început nu e ușor și cu documentele, cum facem toate lucrurile astea, cum colaborăm cu Casa de Asigurări, cum le-am dat acel număr de înregistrare, cum facem aprobările, cum le facem rețetele. Toate lucrurile astea birocratice ne-a îngreunat puțin decizia terapeutică și a interferat cu consultațiile pacienților români. Dar a trebuit să facem față. Pentru investigații, și pacientul ucrainean a trebuit să aștepte, pentru că nu puteam să facem un computer tomograf sau o ecografie, o mamografie fără o programare și poate a necesitat una, două, trei pentru stabilirea acestei investigații imagistice, dacă nu era o urgență. Urgența este o altă categorie și de fiecare dată când a fost nevoie de efectuarea unei investigații în sistem de urgență s-a efectuat, dar dacă nu era urgență și pacientul ucrainean a fost programat pentru investigațiile necesare, ca orice pacient român”.
Despre oportunități, în contextul acestui război, medicul crede că este un lucru foarte bun că avem acces la trialuri clinice cu extrem de multe. În ceea ce privește oportunitatea pacienților ucraineni care au venit în România, ,,accesul la o medicație gratuită a fost cel mai mare lucru pentru ei și poate a le deschide calea spre un viitor mai bun și lor”, a concluzionat dr. Elena Gafton.
Aproape 3% din populația Ucrainei suferea de cancer înainte de război.
,,Ceea ce este o catastrofă și o provocare imensă pentru pacienții ucraineni poate fi privită și ca o oportunitate din punctul de vedere al României, cu condiția să avem o legislație și procese care să permită integrarea rapidă a acestor pacienți. România în ultimii ani și-a pierdut atractivitatea pentru sponsorii de studii clinice. Sperăm ca încet-încet să și-o recâștige și sperăm ca și pacienții ucraineni să beneficieze de aceste oportunități”, a declarat dr. Ioana Bianchi, unul din autorii raportului EFPIA despre ucrainenii cu cancer, în primul episod al serialul multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer”.
Serialul multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer”este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.
Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:
Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată.
A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com).
Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie.
Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.
3.930 de medici și stomatologi ucraineni au primit o decizie pozitivă în legătură cu depunerea …
Prezentare generală a confidențialității
Acest website utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile sunt stocate în browserul Dvs. și efectuează funcții precum recunoașterea Dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru, ajutând astfel echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.
Puteți ajusta toate setările cookie-ului prin navigarea filelor din partea stângă.
Cookie-urile strict necesare
Pentru a salva setările și preferințele Dvs, cookie-urile strict necesare trebuie să fie constant activate.
Dacă dezactivați acest modul cookie, nu vă vom putea salva preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitați acest site, va trebui să activați sau să dezactivați cookie-urile din nou.
Cookie-uri terțe
Acest website utilizează Google Analytics pentru a colecta informații anonime, cum ar fi numărul de vizitatori pe site și cele mai populare pagini.
Păstrarea acestui modul cookie activat ne ajută să îmbunătățim site-ul nostru web.
Vă rugăm să activați mai întâi cookie-urile strict necesare, pentru a vă putea salva preferințele!
videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
