Cum văd organizațiile de pacienți și CNAS provocările și oportunitățile pe care le au bolnavi de cancer români și ucraineni

În România au beneficiat cel puțin odată până la finele lunii mai 2023 de un serviciu medical sau de un medicament peste 17.000 de ucraineni refugiați din calea războiului, potrivit datelor oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate la cererea videomedicina.ro. În programul de oncologie din România sunt înregistrate 278 de persoane refugiate din Ucraina. Mulți dintre pacienții ucraineni nu se adresează sistemului sanitar românesc sau se adresează în ultima clipă când problemele de sănătate se agravează și devine totul foarte dificil de tratat. În cadrul serialului multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer”, Videomedicina.ro a stat de vorbă cu reprezentanții unor organizații de pacienți despre provocările și oportunitățile ivite în urma războiului din Ucraina pentru pacienții cu cancer români și ucraineni.

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) este una din vocile puternice care-i reprezintă pe românii cu probleme oncologice, care se implică în promovarea și apărarea drepturilor acestor pacienți. În cadrul  Alianței Pacienților Cronici din România, care face parte din FABC, există un serviciu de call center dedicat bolnavilor cronici, serviciu extins și pentru ucrainenii oncologici refugiați la noi.

,,În momentul izbucnirii conflictului din Ucraina, noi am dorit să extindem acest serviciu de call center dedicat pacienților cronici și am alocat un suport suplimentar direcționat pentru pacienții din Ucraina. Am avut cam vreo 50 de sesizări de la pacienți din Ucraina care au solicitat sprijin oncologic, pe care i-am direcționat la centrele din Institutul Regional de Oncologie Iași și la Institutul Național de Oncologie din București. Cele mai mari nevoi ale ucrainenilor oncologici erau de continuare a tratamentului”, a declarat Alin Bujan, coordonatorul de Programe FABC.

Una dintre temeri privind afluxul de pacienți ucraineni în România atât ale românilor cu cancer, cât și ale medicilor oncologi era aceea de-a nu se aglomera mai mult sistemul medical și așa destul de greu încercat, știind că serviciile de oncologie sunt destul de încărcate la nivel național.

,,Din ce am aflat de la managerii institutelor menționate anterior, în niciun caz nu s-a pus presiune, asistența medicală s-a desfășurat normal și au primit îngrijiri medicale umanitare, la fel cum au primit și pacienții din România care au accesat aceste servicii”, a precizat Alin Bujan.

România pierde anual peste 20.000 de pacienți din cauza nediagnosticării cancerului

Cei mai mulți dintre ucrainenii refugiați care au sunat la call center-ul FABC erau persoane cu cancer de sân.

,,În România în ultimii ani pe primul loc se situează cancerul bronhopulmonar și după această localizare, cancerul la sân, cancerul colorectal. România pierde anual peste 20.000 de pacienți din cauza lipsei diagnosticării. Sunt decese evitabile pe care noi nu reușim să le salvăm”, a atras atenția reprezentantul FABC, referindu-se la provocările românilor cu cancer.

Carolina Salaru de la Fundația Inovații Sociale Regina Maria ne-a spus povestea unei femei din Ucraina cu cancer mamar, în vârstă de 33 ani care are trei copii mici și se descurcă foarte greu în România.

,,Fundația a plătit toate consultațiile, analize, RMN, CT și acum am reușit s-o înscriu la medicul de familie, am primit trimitere la chirurgie pentru că în urma RMN-ului se recomandă o biopsie și înlăturarea nodulilor, iar acum trebuie să găsim la ce spital să o ducem cu trimitere de la medicul de familie să poată fi văzută de un chirurg, consultată și să vedem ce face mai departe. Ea e singură, soțul ei a murit, are trei copii și îi este foarte greu, fiindcă trăiește  doar din ce îi dă statul român: cazare și masă ei și copiilor săi”.

Bariera lingvistică, o corvoadă pentru ucraineni și pentru medicii români

Carolina Salaru a mărturisit că pentru ucrainenii veniți la noi cu probleme oncologice care necesită intervenții chirurgicale este destul de dificil și că în mare parte la Fundația Inovații Sociale Regina Maria au venit pacienți cu cancer operați în Ucraina pentru care Fundația a plătit consultații, investigații medicale.

,,Un alt caz de care ne ocupăm acum este al unei refugiate din Ucraina pentru care Fundația a plătit o consultație la un medic oncolog, unde a fost luată în evidență. Prima consultație a fost plătită, restul va fi gratuit, pentru că medicul o înscrie într-un program pentru bolnavi cu cancer și îi face internare de o zi pentru a-i efectua toate analizele și tot ce trebuie și pe urmă i-se va da bilet de trimitere pentru RMN. Refugiata din Ucraina are un cancer la colon, operat în Ucraina în anul 2000, ia în 2020 i-a fost înlăturat un plămân. De un an și jumătate de când stă în România nu s-a adresat niciunui medic, dar acum este de investigat pentru că nu s-a simțit foarte bine în ultima perioadă și să nu apară vreo recidivă sau vreo metastază”, a precizat Carolina Salaru.

Din perspectiva reprezentantei Fundației Inovații Sociale Regina Maria, cea mai mare problemă a pacienților, în specială oncologici din Ucraina o reprezintă bariera lingvistică.

,,Ucrainenii, din păcate nu știu limbi străine, așa că trebuie să-i duci la toți specialiștii de mânuță și dus la specialiști. Mulți dintre ei așteaptă, nu neapărat din cauza sistemului nostru nu se adresează, sau se adresează în ultima clipă când deja este foarte greu, deci trebuie să ne grăbim ca să putem ajuta. Dacă ei s-ar fi adresat din timp, ar fi fost mult mai bine”, a atras atenția Carolina Salaru.

CNAS este de aceeași părere cu cea a reprezentantei Fundației Inovații Sociale Regina Maria, respectiv că cea  mai mare provocare a fost bariera lingvistică pentru persoanele care s-au refugiat pe teritoriul României, cetățeni ucraineni, dar și de cetățenii altor state care se aflau în Ucraina la acel moment.

Deși ucrainenii refugiați la noi nu sunt persoane asigurate în sistemul de sănătate din România, ei beneficiază de întregul pachet de bază de servicii medicale, atât de servicii investigații, consultații, dar și de programele naționale de sănătate pe care Casa Națională le derulează în prezent.

,,Putem spune că aceste persoane s-au integrat, au reușit să navigheze în sistem și acum știu cum să ajungă la medic, cum să își ia rețeta, cum beneficiază de tratament. Dar la început, în prima parte a anului trecut, într-adevăr, a fost o corvoadă și bariera principală a fost bariera lingvistică. De multe ori am avut medici de familie care ne sunau și ne informau că nu se pot înțelege foarte bine cu acești pacienți și chiar le era teamă de malpraxis fiindcă pacientul poate să plece din cabinet cu o informație incorectă despre un tratament sau despre igiena medic-medico-sanitară și să o aplice incorect”, a precizat pentru videomedicina.ro CNAS.

Cum vede CNAS provocările și oportunitățile românilor cu cancer

În ceea ce îi privește pe românii cu afecțiuni o oncologice, cea mai mare provocare din perspectiva CNAS rămâne prevenția sau depistarea precoce a bolilor oncologice.

,,Nu mergem la medic să ne testăm, să ne investigăm starea de sănătate până când ceva nu doare. Și cancerul este una din bolile surde care nu prezintă simptome decât în faze avansate ale bolii, când de multe ori boala devine invalidantă și greu de suportat, când de multe ori pacientul trece prin suferințe cumplite și începând de anul trecut, dar cu precădere de la 1 iulie 2023, serviciile de prevenție, consultațiile și analizele de prevenție în asistență medicală primară au fost mai bine dezvoltate și cumva puse pe grupe de vârstă în pachete clare de analize medicale, astfel încât medicii să poată să vină în sprijinul populației și să îi invite la astfel de consultații, la realizarea unei riscograme care presupune verificarea atât a factorilor genetici care predispun astfel de boli, dar și a comportamentului alimentar și stil de viață pe care pacientul le are și în funcție de rezultatul acesta, medicul de familie poate orienta în sistem pacientul pe mai departe, poate recomanda un examen de sân, poate recomanda și chiar realiza în zonele rurale, testul Babeș-Papanicolau, recoltarea pentru realizarea testului Babeș-Papanicolau, toate recomanda analize pentru detectarea cancerului de prostată. Toate acestea în pachetele de prevenție pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate le decontează atât pentru persoanele asigurate, cât și neasigurate, începând cu anul acesta. Pentru persoanele neasigurate ar fi bine de specificat faptul că primesc doar consultația în cabinetul medicului de familie. Analizele și investigațiile le fac pe cont propriu sau dacă aleg să se asigure, sunt navigați și ajutați să fac acest lucru”, a specificat CNAS.

În primul episod al serialul multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer” puteți afla de la dr. Ioana Bianchi, unul din autorii raportului EFPIA despre ucrainenii cu cancer, date despre România, iar în cel de-al doilea episod ce spun medici oncologi din două centre oncologice renumite din România despre refugiații cu cancer.

În al doilea episod  am stat de vorbă cu medici oncologi din două institute de Oncologie importante din România: Institutul Oncologic București Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu, recunoscut ESMO, centru coordonator al rețelei naționale de Oncologie Pediatrică și Institutul Regional de Oncologie Iași care au primit și tratat refugiați ucraineni cu cancer.

_______________

• Dr. Ioana Bianchi, autor raport EFPIA despre ucrainenii cu cancer: Acces la mai multe terapii inovatoare în România pentru refugiați
• Medici oncologi despre refugiații cu cancer: Pacienții ucraineni, nevoiți să aștepte la fel ca românii pentru investigații
• Cum văd organizațiile de pacienți și CNAS provocările și oportunitățile pe care le au bolnavi de cancer români și ucraineni

Serialul multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer”este  realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

• Website: https://videomedicina.ro/
• Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
• YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro/videos
• Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
• Twitter: https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro