Catalog de resurse pentru ucrainenii bolnavi de cancer 

Ana este un prenume des întâlnit în lumea întreagă. Soarta a făcut ca două tinere, care poartă același prenume Ana, una din România, supraviețuitoare de cancer, cealaltă din Ucraina, refugiată în urma războiului în țara noastră, să se cunoască și să lucreze împreună la organizația Youth Cancer Europe pentru a-i ajuta pe bolnavii de cancer dublu încercați, pe de o parte de boală, pe de alta de război. Povestea celor două: Ana Țoțovînă, supraviețuitoare de cancer și Hanna Ryzhkova, refugiată din Ucraina, dar și a Catalogului de resurse pentru ucrainenii bolnavi de cancer cu informații din 32 de țări, o puteți afla în acest episod al serialului multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer”,  realizat de Videomedicina.ro.

Ana Țoțovînă a urmat un tratament pentru leucemie în urmă cu un deceniu, acum e bine și empatizează cu toți tinerii care se confruntă cu probleme de sănătate similare. Hanna Ryzhkova este ucraineancă și a venit în România după ce a izbucnit războiului în țara sa natală și și-a pierdut locul de muncă. La noi prin intermediul Youth Cancer Europe  și a colegelor de organizație Katie Rizvi și Hilda Hajdu oferă ajutor ucrainenilor bolnavi de cancer.

Ana Țoțovînă
Ana Țoțovînă

,,Când a început războiul, pe mine ce m-a impactat foarte tare a fost faptul că în momentul în care am început să sun la alte asociații care se ocupau în România specific de pacienții cu melanom, cancer la sân, cancere ale femeilor care știam că vor veni aici, toate lumea au sărit să ajute cu ce-au putut. Am vrut să ajutăm cât mai repede și inițiativa venită de fapt de la  Youth Cancer Europe a fost preluată apoi de Little People în România”, a povestit Ana Țoțovînă, supraviețuitoare de cancer.

Hanna Ryzhkova, refugiată din Ucraina, a venit în România și a vrut să-și ajute conaționalii. ,,Am vrut să fac voluntariat și am aflat despre Youth Cancer Europe prin intermediul Inspiration Family, un fond ucrainean organizat de cinci supraviețuitori ai cancerului. Inspiration Family i-a ajutat pe ucrainenii bolnavi de cancer să fugă din Ucraina în țările europene”, a spus Hanna Ryzhkova, al cărei birou a fost bombardat în primele zi de război.

La Youth Cancer Europe a început să contacteze pacienți și să comunice în ucraineană cu ei pentru că, din păcate, nimeni din Youth Cancer Europe nu era ucrainean sau rus.

,,Recent am cunoscut un pacient din Ucraina care acum este tratat în Polonia și din ce-am mai cunoscut eu sunt niște persoane pline de viață, care apreciază viața chiar dacă la ei este război. Ei încearcă să-și continue viața mai departe și să trăiască cu ideea că familiile, și aici mă refer la soți, frați, poate chiar și copii, au rămas în țară”, a spus Ana Țoțovînă.

De la începutul războiului, în România au început să vină refugiați de peste tot, dar mai ales din părțile Ucrainei care erau ocupate sau care erau aproape de graniță.  ,,Toate spitalele care tratau pacienți oncologici erau dedicate nevoilor militare pentru că erau mulți militari răniți și toate de genul ăsta. Așadar, toate spitalele au fost închise pentru pacienții oncologici și oamenii nu au avut altă opțiune, trebuiau să-și continue tratamentul așa că au decis să plece în țările europene”, a explicat Hanna Ryzhkova.

În prezent sunt 25 de pacienți în România și suntem în contact cu toți. ,,Majoritatea sunt situați în Cluj-Napoca, unde sunt și eu, așa că văd mulți pacienți în persoană. Avem întâlniri și rămânem în contact tot timpul”, a mărturisit pentru videomedicina.ro ucraineanca.

În România au intrat peste 6 milioane de cetățeni ucraineni de peste tot, potrivit datelor Politiei de Frontieră, în perioada 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 17.10.2023. Cei mai mulți au ales să plece, România fiind doar o țară de tranzit pentru aceștia. Youth Cancer Europe, care înglobează o rețea de organizații pentru tineri afectați de cancer din întreaga Europă a realizat un catalog al resurselor pentru pacienții oncologici ucraineni, astfel încât aceștia să afle la cine să apeleze în țările din Europa în care se refugiază pentru a se trata de cancer. Referindu-se la refugiații ucraineni, Ana a spus că ,,unii dintre ei au avut cunoștințe în țările în care au ales și-au preferat să se ducă către persoanele pe care le-au cunoscut, pe care le știau, dar în anumite cazuri, medical vorbind, am încercat și noi să oferim să-i ghidăm unde ar fi cel mai bine, pentru că unele țări ofereau anumite proceduri în care alte țări nu erau disponibile. Așa că a trebuit cumva să oferim și un sfat în zona medicală, dar am ținut cont și de preferințele lor. Iar până la urmă decizia a fost a lor,  nu a  noastră”.  Printre destinațiile alese de refugiați în top s-au aflat Polonia și Germania.

,,Polonia a fost țara cea mai OK din punct de vedere al tratamentului și al recomandărilor noastre, dar am avut pacienți, cei care s-au dus către Turcia, majoritatea este că au avut prieteni acolo sau familie care au putut să-i ajute. Era vorba și de sistemul medical, și de asigurarea medicală. Polonia, Germania sunt țările către care am reușit să-i trimitem și să aibă acces la tratamente.

Și în România, în Cluj a fost primul spital care a reacționat și a zis „Da, aduceți pacienți către noi”, a relatat Ana Țoțovînă.

Unii dintre ucrainenii cu cancer au decis să meargă în alte țări pentru că programul de sprijin pentru refugiați era mai potrivit.

Hanna Ryzhkova
Hanna Ryzhkova

,,Nu a fost întotdeauna neapărat legat de tratamentul lor. Dacă oamenii se simt mai confortabil mergând, de exemplu, în Germania, unde au rude, unde au unde să stea și nu trebuie să plătească pentru asta și e în regulă, este dreptul lor”, a afirmat Hanna Ryzhkova.

Războiul din Ucraina a adus foarte multe provocări, dar și oportunități atât refugiaților ucraineni cu cancer, cât și pacienților oncologici din țările gazdă.

În opinia Hannei, principala provocare, deocamdată, o reprezintă cazarea și banii. Alte provocări sunt bariera lingvistică, hrana adecvată pentru pacienții oncologici.

,,Persoanele cu cancer, trebuie să mănânce hrană adecvată, li s-a pus la dispoziție mâncare care este, de exemplu, tradițională românească și care include condimente. Ele nu o pot mânca și nu pot găti”, a precizat Hanna care a subliniat și că principala oportunitate a ucrainenilor bolnavi de cancer și refugiați în România este tratamentul.

 ,,Pacienții pot primi un tratament adecvat și chiar pot primi tipurile de tratament care nu au fost oferite în Ucraina. În Ucraina, mulți pacienți au fost nevoiți să folosească medicamentele oferite de guvern și nu își puteau permite să cumpere altele, de exemplu medicamente pentru imunoterapie sau medicamente pentru terapie țintită și le primesc aici în România și în Uniunea Europeană gratuit, așa că ei pot primi un tratament adecvat și să fie sănătoși în cele din urmă”, a recunoscut Hanna Ryzhkova.

Catalogul resurselor pentru pacienții oncologici ucraineni a fost și el o adevărată provocare pentru Youth Cancer Europe. Să adune informații din 32 de țări, inclusiv Ucraina despre spitale, despre tipurile de cancer, despre procedurile care există în țara respectivă nu a fost deloc simplu.

,,Catalogul a fost făcut în România de către echipa noastră: colegele mele de la Little People, iar Hanna din partea Youth Cancer Europe, și în același timp am mai avut ajutor din partea altor voluntari Youth Cancer Europe care se află în celelalte țări. Am avut voluntari și în Polonia, și în Germania, care ne-au ajutat cu mai multe informații despre tratamentul de acolo”, a  afirmat Ana Țoțovînă.

Majoritatea voluntarilor Youth Cancer Europe sunt pacienți oncologici și au contribuit la realizarea acestui catalog cu informații concrete. ,,În momentul când catalogul a fost pus în lucru, am contactat cel puțin un voluntar care trăia în țara respectivă, să ne dea cât mai multe informații despre sistemul medical de acolo”, a precizat Ana Țoțovînă.

În cadrul serialului multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer” mai puteți urmări primul episod în care dr. Ioana Bianchi, unul din autorii raportului EFPIA despre ucrainenii cu cancer oferă date despre România, iar În al doilea episod  medici oncologi din două institute de Oncologie importante din România: Institutul Oncologic București Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu, recunoscut ESMO, centru coordonator al rețelei naționale de Oncologie Pediatrică și Institutul Regional de Oncologie Iași vorbesc despre refugiați ucraineni cu cancer pe care i-au tratat.

 

__________________

Serialul multimedia ,,Războiul din Ucraina: provocări și oportunități pentru pacienții cu cancer” este  realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

 

*Surse: Youth Cancer Europe https://www.youthcancereurope.org/

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România

Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”

Românii nu au prea multe informații despre virusul West Nile, spun medicii și pacienții care …