Știrile false din domeniul sănătății pot să ucidă

Fake news, în traducere știri false, se referă la informații fabricate sau manipulatoare care sunt prezentate ca știri reale. Fenomenul fake news a pătruns și în sectorul medical, fiind răspândit mai ales în mediul online. Experți în comunicare, cercetători, dar și medici atrag atenția asupra faptului că luarea unor decizii în materie de sănătate pe baza unor informații inexacte pe care le găsesc online poate avea consecințe negative asupra stării lor de sănătate. Videomedicina.ro și-a propus în cadrul unui material multimedia să afle în ce măsură știrile false pot pune în pericol viețile oamenilor. Veți afla opiniile reprezentanților unor asociații de pacienți, medici, politicieni, care vin și cu exemple concrete. De asemenea, vă împărtășim punctele de vedere ale cititorilor Videomedicina.ro care au răspuns unui sondaj online, precum și părerea unei doctorande de la Universitatea Babeș-Bolyai care a studiat fenomenul fake news în domeniul sănătății în rândul românilor cu vârste peste 50 de ani.

 

Sondaj Videomedicina.ro: 80,2% din respondenți cred că știrile false le pot pune în pericol sănătatea

727 de persoane au răspuns unui chestionar lansat de Videomedicina.ro  cu privire la știrile false din domeniul sănătății. La întrebarea Ați citit/auzit/vizionat o știre falsă în domeniul sănătății 93,1% din respondenți au răspuns afirmativ. 48 % au mărturisit că au întâlnit frecvent o știre falsă în domeniul sănătății, iar 33 % foarte frecvent. 14,2 % au răspuns că rar au citit/auzit/vizionat o știre falsă în domeniul sănătății. 16,4 % dintre persoanele chestionate au recunoscut că nu știu să deosebească o știre falsă de una reală, în timp ce 79,9 % au spus că știu.

79,4% din respondenți cred că știrile false din sănătate le pot pune în pericol sănătatea/viața. 17,8% au răspuns că nu cred acest lucru.

*Sondaj efectuat în rândul cititorilor website-ului videomedicina.ro în perioada 4-11.12.2023. Realizat cu sprijinul Science+.

Dorica Dan, ANBR: ,,Există website-uri care trec drept vocea pacienților și promovează informații false”

În România, pandemia de COVID-19 a ucis peste 68.000 de oameni. Numărul persoanelor care s-au îmbolnăvit de COVID-19 se ridică la peste 3,5 milioane, potrivit siteului worldometers.info.

,,Pacienții cu boli rare se confruntă adesea cu fake news-uri legate de noi terapii, noi tratamente care ar putea să-i ajute și gândindu-ne la disperarea pe care o are un pacient cu boală rară care nu are tratament, evident că tendința este să creadă tot ce tot ce vede în social media. Aceste fake news-uri pot fi foarte periculoase. Am văzut cu toții acest lucru în perioada pandemiei de COVID-19, când majoritatea pacienților cu boli rare, într-adevăr debilitante și severe, de multe ori au fost sfătuiți chiar de către medici să nu facă vaccin, să nu fie vaccinați pentru că vaccinul le face rău. Acest lucru nu i-a protejat atunci când au făcut COVID și viața lor a putut să fie la la limită sau unii au și pierit”, a declarat pentru videomedicina.ro Dorica Dan, președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare România (ANBR).

Dorica Dan a precizat că e foarte important ca pacienții să ia legătura cu medicii specialiști care îi urmăresc și să se informeze.

,,Noi, ca asociație de pacienți, am încercat să venim în întâmpinarea acestei nevoi. Există și website-uri care trec drept vocea pacienților și nu sunt, de fapt, vocea pacienților și promovează informații false”, a atras atenția Dorica Dan, care e de părere că sunt necesare programe de informare, de educație, de școli pentru jurnaliști ca toate părțile interesate să fie informate corect și să transmită informații corecte.

,,Este important pentru cine citește o știre să o verifice din mai multe surse pentru a-și da seama dacă știrea este falsă sau este adevărată”, a spus președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare România.

Iulian Petre, UNOPA: ,,Fake news omoară la propriu și chiar rapid”

Fake news-urile din sănătate sunt un pericol major pentru pacienți este părerea lui Iulian Petre, director executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA)

,,O informație greșită, o abordare greșită a tratamentului poate să ucidă și lucrez într-o astfel de patologie, unde de 40 de ani practic avem fake news legat de infecția HIV. SIDA există sau nu există? Încă de la începuturile istoriei științifice a infecției HIV la nivel mondial a apărut și fake news-ul că infecția HIV nu există. Am văzut de aproape 20 de ani, de când sunt în domeniul acesta, oameni care au murit din cauza acestui fake news, informație care prinde foarte bine la pacientul care este într-o stare de disperare, într-o stare de negare, într-o stare de tulburare majoră. Pacientul crede și nu-și ia tratamentul, se joacă cu viața lui și se trezește că, de fapt, infecția există, că boala există, că a crezut-o o prostie. Abia în momentul în care se apropie moartea și am avut copii care au murit din cauza infecției cu HIV, care nu și-au luat tratamentul. Avem încă în zilele noastre adulți care mor din cauza acestui mesaj, că infecția HIV de fapt, nu există, fiindcă nu-și iau tratamentul și pierd bătălia cu boala. În loc să aibă o viață aproape normală, cu speranță de viață egală cu a persoanelor neinfectate cu HIV, aleg să nu se trateze și pierd bătălia, își pierd viața practic. Deci, fake news-ul omoară la la propriu și omoară chiar rapid”, a afirmat Iulian Petre.

Sfatul directorului executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA este ca românii să caute informația în mai multe zone, ,,să verifice acolo unde au o minimă încredere și dacă nu verifică cu medicii că poate n-au încredere, să verifice cu alți pacienți care trec prin acea situație, să caute să vadă ce au pățit alții, să caute mesajul oficial, mesajul bazat pe date științifice”.

Nelu Tătaru, Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților: ,,Poate să omoare o știre falsă”

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a numit în primăvara anului 2020 pe Nelu Tătaru ministru al Sănătății, acesta fiind la acea dată secretar de stat în minister, pentru a  lua urgent măsurile necesare pentru combaterea noului coronavirus. Cât timp a rămas în această funcție, dr. Tătaru a fost nevoit să dezmintă și câteva știri false care circulau în acea perioadă.
,,Ne luăm de peste tot orice informație, de aceea cred că ar trebui să o verificăm cu un apropiat de-al nostru care se pricepe la acel domeniu sau cu cineva care a trecut prin aceeași situație. Haideți să luăm informația din locuri avizate, de la persoane avizate”, a îndemnat dr. Nelu Tătaru, Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

Fost ministru al Sănătății, de profesie medic chirurg, Nelu Tătaru crede că uneori poate fi vital să știm să deosebim o știre falsă de una adevărată și ne sfătuiește să nu nesocotim sfaturile medicilor. Demnitarul a povestit pentru videomedicina.ro că o indicație dată de un medic de familie vizavi de o afecțiune, vizavi de un tratament, a fost nesocotită de pacienți și urmarea nu a fost una fericită.

,,Cineva foarte bine voitor ne explică pe social media că n-ar trebui să mai luăm medicamentul acela, că a găsit el un medicament care vindecă diabetul și am văzut pacienți care au ajuns în stadii foarte avansate de complicații ale diabetului, unii chiar au decedat. Da, poate să omoare o știre falsă renunțând la un tratament cronic pe care îl avem până la acel moment, apelând la ceva nou pe care nu l-am verificat”.

Raed Arafat, secretar de stat M.A.I: ,,Pandemia foarte greu de gestionat din punct de vedere al comunicării”

În luna octombrie 2023, secretarul de stat M.A.I. Raed Arafat, a participat la Masa rotundă „Soluții pentru abordarea dezinformării și narativelor anti-științifice pe teme de sănătate”, organizată de G4Media.ro și Free Press for Eastern Europe, unde a vorbit despre știrile false răspândite în timpul pandemiei de COVID în România.

,,Un dezastru de lungă durată este foarte greu de gestionat din punct de vedere al comunicării. Și pandemia a fost clasicul dezastru de lungă durată. Noi nu îndrăzneam să ieșim în valul patru să povestim ce se întâmplă. Noi aveam un război în toată regula. N-am ieșit să spunem cum fugeam cu buteliile de oxigen să acoperim un spital care rămânea fără oxigen în 3 ore și trebuia să-i ducem oxigenul de la 150km și să încălcăm nu știu câte reguli de transport. Să ducem buteliile ca să nu moară bolnavii din spital. N-am ieșit să spunem atunci multe lucruri, câți pacienți trebuiau transferați, pentru câți pacienți n-aveam locuri. Noi am ne-am luptat și ne-am făcut treaba. Acum trebuie fără să ieșim și să explicăm, pentru că mulți din partenerii noștri, care prin ei ar fi trebuit să transmitem un mesaj populației, nu duceau mesajul exact cum îl transmiteam. Așa că degeaba mi se spune că voi n-ați comunicat, dacă noi totuși am comunicat. Dar mesajul nostru fie a fost ciuntit, fie mesajul a fost adaptat, fie mesajul a fost transmis în batjocură. Nu mai vorbim de cei care l-au transmis așa cum este, în mod neutru și le mulțumim întotdeauna”, a precizat dr. Raed Arafat.(Sursa: G4media.ro)

Unii pensionari români pun în aplicare sfaturi și remedii de sănătate citite pe site-uri sau bloguri nesigure

Știrile false pot apărea în diverse forme, inclusiv pe site-uri web, rețele de socializare, emisiuni de știri, bloguri și alte platforme media.

,,Oamenii caută adesea pe Internet diferite remedii alternative pentru diverse boli (Keselman et al., 2019), neluând în considerare faptul că acestea pot fi create și distribuite cu intenția de a induce în eroare publicul sau de a promova anumite opinii, agende sau interese”, atrage atenția Ioana Palade (Moldovan), doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Școala Doctorală de Comunicare, Relații Publice și Publicitate. În anul 2022, aceasta a prezentat câteva date despre fake news în domeniul sănătății și un Studiu de caz: ,,Comportamentul de căutare și de diseminare online a informațiilor despre sănătate pe rețelele de socializare în rândul pensionarilor români de peste 50 de ani în timpul pandemiei de COVID-19”. Teza Ioanei Palade (Moldovan) s-a concentrat pe știrile false despre sănătate distribuite în social media în timpul pandemiei COVID-19, axându-se pe comportamentul de căutare și diseminare online a informațiilor despre sănătate în rândul românilor pensionari cu vârste de peste 50 de ani (se referă și la cei pensionați anticipat sau pe caz de boală) aflați pe grupul de Facebook Pensionari din România.

Rezultatele studiului realizat în timpul primului și celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19 au arătat că pensionarii cu vârsta de peste 50 de ani erau mai interesați de informațiile despre sănătate de pe Facebook și rareori împărtășeau informații despre sănătate pe WhatsApp, asta și pentru că respondenții au perceput informațiile primite prin Facebook ca fiind mai importante și mai utile decât cele primite prin WhatsApp.

,,În rândul eșantionului analizat, a existat un nivel ridicat de încredere în capacitatea lor de a recunoaște știrile false și o frecvență semnificativă a întâlnirii știrilor false în social media. Cu toate acestea, aceste rezultate ar trebui interpretate cu prudență, având în vedere cercetările anterioare care au observat prezența efectului persoanei a treia (Corbu et al., 2020). În plus, rezultatele sondajului au arătat că există un nivel ridicat de vulnerabilitate vis-a-vis de pandemia de COVID-19 și un nivel relativ ridicat de e-health literacy. Mai mult, rezultatele noastre au arătat că un nivel ridicat al vulnerabilității percepute a unei persoane în ceea ce privește sănătatea determină parțial un interes ridicat pentru informațiile despre sănătate în social media”, a scris Ioana Palade (Moldovan).

Persoanele din publicul țintă din România au preferat să citească informații despre sănătate din diverse surse, cum ar fi televiziunea, diverse site-uri web, social media, membrii familiei sau doctorii. Pensionarii cu vârsta de peste 50 de ani intervievați au considerat că sfaturile medicilor ar trebui să prevaleze asupra alternativelor de tratament găsite online.

Autoarea lucrării semnalează că deși pensionarii români cu vârsta de peste 50 de ani se percep capabili să caute și să găsească informații despre sănătate pe internet, unii dintre ei citesc și pun în aplicare sfaturi și remedii de sănătate citite pe site-uri sau bloguri nesigure. Mai mult, în ceea ce privește opinia lor față de căutarea de informații despre sănătate pe internet în timpul crizelor de sănătate, aceștia au prezentat o atitudine pozitivă. De asemenea, majoritatea respondenților din eșantion au manifestat atitudini pozitive față de utilizarea WhatsApp și Facebook pentru a se informa în timpul crizelor sanitare, chiar dacă au afirmat că nu au încredere totală în informațiile despre sănătate primite prin Facebook sau WhatsApp, deoarece pe aceste rețele de socializare au primit numeroase informații false în timpul pandemiei COVID-19.

Ioana Palade (Moldovan) a analizat caracteristicile informaționale ale postărilor de pe Facebook care conțineau știri false despre COVID-19 și care au fost distribuite pe grupul de Facebook Pensionari din România și modul în care membrii grupului de Facebook au interacționat cu fake news.

,,Conținutul postărilor analizate de pe Facebook nu a fost caracterizat de validitate, iar unele postări au inclus conținut care trebuia să fie citat, dar nu a fost. Toate postările analizate de pe Facebook au fost redactate folosind un limbaj simplu, colocvial. În plus, majoritatea postărilor includeau afirmații neverificabile, unele dintre ele includeau afirmații false, iar altele conțineau afirmații exagerate. Mai mult, în ceea ce privește modul în care pensionarii cu vârsta de peste 50 de ani din grupul de Facebook Pensionari din România au interacționat cu aceste postări, rezultatele au arătat un angajament mai mare cu postările care prezentau o dimensiune emoțională. La aceste postări, numărul total de interacțiuni, aprecieri, distribuiri și comentarii a fost semnificativ mai mare. De asemenea, am constatat că pensionarii cu vârsta de 50+ au avut tendința de a comenta mai mult la postările care conțineau informații cu care erau de acord. Întregul fenomen de diseminare a știrilor false este extrem de vast, complex și dinamic, iar această teză s-a axat doar pe o mică parte a acestui fenomen”.

Chestionarul aplicat de Ioana Palade (Moldovan) a avut 104 respondenți.

Chiar dacă, așa cum au remarcat Baker & Watson, 2020, a devenit mai ușor să căutăm informații despre sănătate online decât să petrecem timp în cabinete medicale, nu trebuie să ne oprim la acest pas, dimpotrivă să mergem mai departe și să ne gândim bine ce facem cu informațiile respective, prin ce filtre le trecem și cum și cu cine le verificăm înainte de-a le da crezare.

Articolul multimedia „Știrile false din domeniul sănătății pot să ucidă” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe WebsiteFacebook,YouTubeInstagramTwitter.

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

EXCLUSIV: Cum a învins cancerul Ioana Cristea, după 100 de cure de citostatice și 10 ani de bătălie

O persoană din cinci din lumea întreagă se confruntă cu un tip de cancer de-a …