videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Peste 420 de milioane de oameni din lumea întreagă se confruntă cu o formă de diabet zaharat. În țara noastră, 1 din 10 români este diagnosticat cu diabet, însă medicii spun că, în realitate, numărul cazurilor este mult mai mare. Mulți români trăiesc cu diabet, fără să știe că suferă de această boală, și nu puțini dintre ei au și hipertensiune arterială, combinația între cele două boli fiind foarte frecventă, după cum explică pentru Videomedicina.ro șef lucr. dr. Ana-Maria Vintilă, medic primar cardiologie, medic primar medicină internă.
,,Acest diabet zaharat de tip doi se leagă în mare parte de obezitate și rezistența la insulină. Așadar, vorbim despre pacienți care pe măsură ce înaintează în vârstă, câștigă ponderal, pancreasul lor secretă insulină. Dar pentru că țesutul adipos determină această rezistență de la acțiunea insulinei, pancreasul este nevoit să secrete tot mai multă insulină până când la un moment dat apare epuizarea acestei secreții. În orice caz, pacienții cu suprapondere și mai ales cu obezitate sunt foarte predispuși la această evoluție. Dacă au și un teren genetic predispozant, cu atât mai mult”, susține medicul cardiolog.
Diabetul zaharat este un grup de boli metabolice caracterizate prin hiperglicemie persistentă. Există mai multe tipuri de diabet. Cel de tip 1 apare mai frecvent la copii și tineri și are un profil cu totul particular, iar cel de tip 2 apare mai frecvent la adulți.
,,Ne întâlnim foarte frecvent cu diabetul de tip doi în cardiologie, pentru că acesta este un factor de risc cardiovascular major, așa încât pacienții vor face nu doar hipertensiune arterială, ci vor face boala aterosclerotică mai precoce, ce se va exprima ca și boală coronariană, ca și boală cerebro-vasculară sau boală arterială periferică, nenumărate complicații legate de acest teren diabetic”, precizează șef lucr. dr. Ana-Maria Vintilă.
Între anii 1980 și 2014, la nivel internațional, numărul cazurilor de diabet a crescut de patru ori
,,În cardiologie ne întâlnim foarte adesea cu diabetul zaharat de tip doi, care apare ca și model general la vârsta adultă și asociază hipertensiunea arterială în proporție de 70-80% din cazuri. Atunci când vedem un diabetic de tip doi normotensiv, parcă ne și mirăm. Aș îndrăzni să spun că la orice diabetic și dacă vine pentru o evaluare cardiologică de rutină sau pentru alte simptome, nu neapărat pentru hipertensiune arterială, eu recomand monitorizarea atentă a tensiunii arteriale prin măsurători repetate, atât în cabinetul medical, cât și la domiciliul pacientului, pentru a exclude efectul cunoscut de halat alb atunci când pacientului îi crește tensiune arterială în cabinet și uneori, când situația nu este elucidată recomand o monitorizare ambulatorie automată a tensiunii arteriale pe 24h, pentru a fi absolut sigură că pacientul diabetic nu are și hipertensiune arterială. Atât de frecventă este asocierea, încât lipsa hipertensiunii arterială mă face să fac monitorizări repetate pentru excluderea hipertensiunii”, mărturisește medicul cardiolog.
În lume, între anii 1990 și 2019 numărul persoanelor cu hipertensiune arterială (HTA), cu vârste cuprinse între 30 și 79 de ani s-a dublat.
HTA este definită de creșterea tensiunii arteriale (TA) sistolice ≥ 140 mmHg și/sau a TA diastolice ≥ 90 mmHg la măsurători repetate la cabinet.
Valorile TA sistolice între 130-139 și ale TA diastolice între 85-89 mmHg definesc TA normal înaltă, situație în care riscul de a deveni hipertensiv crește.
Dacă glicemia este controlată, există șanse mari ca și tensiunea arterială să fie controlată
,,Valorile glicemiei sunt în primul rând o dovadă a dezechilibrului metabolic. Dacă pacientul are glicemii crescute, înseamnă că statusul său metabolic nu este unul bun și atunci pacientul se dezechilibrează pe toate căile. Un pacient care nu are controlat diabetul zaharat, rareori are controlată și hipertensiunea arterială. Deci, da, trebuie să țintim cumva abordarea holistică a pacientului, într-o manieră integrativă. Ne uităm nu doar la diabet, nu doar la tensiune arterială, nu doar la colesterolul din sânge, nu doar la greutatea de pe cântar. Ne uităm la toate aceste lucruri și încercăm să le țintim din toate direcțiile astfel încât să aducem riscul cardiovascular global al pacientului acolo unde vrem să fim”, e de părere șef lucr. dr. Ana-Maria Vintilă, medic primar cardiologie, medic primar medicină internă.
Persoanele care suferă de diabet și au valori mari ale tensiunii arteriale se confruntă cu destule probleme, dar vestea bună e că pot învăța din experiența pe care o au cu boala. Reflexul de-a-și monitoriza regulat glicemiile poate fi replicat și pentru a-și măsura frecvent tensiunea arterială.
,,Provocările pacienților hipertensivi și diabetici sunt multe. Nici nu știu de unde ar trebui să încep ca să o aleg pe cea mai mare, pentru că există nenumărate feluri de evoluție în această boală. Cred că este greu pentru pacientul care nu are simptome legate de hipertensiune arterială să înțeleagă faptul că asocierea aceasta a hipertensiunii, deși este asimptomatică, cu diabetul zaharat reprezintă un cumul de factor de risc, ce-l îndreaptă pe o cale foarte rapidă către evenimente cardiovasculare majore, așa că nu ajunge ca el să se simtă bine. Uneori, nici diabetul nu-l deranjează. S-ar putea ca să aibă valori glicemice repetat crescute, dar să nu simtă nimic. Rar sunt pacienții care ajung cu complicații acute severe. Sunt pacienți cu dezechilibru cronic ce nu simt mare lucru, cu valori tensionale în afara oricăror ținte terapeutice și care funcționează, care circulă printre noi, care merg la serviciu, care își fac treaba foarte bine până la un punct. Un punct în care apare complicația și complicația poate să fie una care să-i provoace decesul: un infarct miocardic cu fibrilație ventriculară pe loc poate să determine un stop cardiac în stradă și de aici încolo, șansa resuscitării este în funcție de cine l-a găsit și cât de repede a intervenit sau un accident vascular cerebral care poate, de asemenea, să-i provoace decesul pe loc sau poate să-l lase cu o invaliditate. Așadar, cred că provocarea cea mai mare este să înțelegem că nu simptomele sunt cele care trebuie să ne ducă la medic, ci faptul că ne-am controlat frecvent analizele de sânge, tensiunea arterială și am văzut că avem aceste probleme, să ne facă deja atenți asupra nivelului de risc și să le controlăm, indiferent dacă avem sau nu avem simptome”, atrage atenția șef lucr. dr. Ana-Maria Vintilă, medic primar cardiologie, medic primar medicină internă.
Campania de informare ,,Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! Pentru că așa spun eu!” derulată de Societatea Română de Cardiologie, în care s-a implicat și dr. Ana-Maria Vintilă, pledează pentru măsurarea regulată a tensiunii arteriale.
Urmărește și celelalte episoade ale serialului ,,Când hipertensiunea arterială nu vine singură”, realizat de Videomedicina.ro.
Hipertensiunea arterială nu vine singură? Învinge obezitatea!
Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:
- Website: https://videomedicina.ro/
- Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
- YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro/videos
- Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
- Twitter: https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
