Topul afecțiunilor dentare la români – Interviu cu Florin Lăzărescu, președintele CMSR

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește starea sănătății orale și pe penultimul loc la numărul mediu anual de consultații stomatologice. Dar o situație exactă a problemelor dentare cu care se confruntă românii nu există, motiv pentru care Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) și-a propus realizarea unui studiu pilot asupra stării de sănătate oro-dentară a românilor, o radiografie a stării de sănătate orală, a comportamentului în privința sănătății orale și a nevoilor identificate la nivelul populației.

 

România, atunci când vine vorba despre date legate de sănătatea orală, poate face referire la singurul studiu clinic recent din 2022, pe baza raportării INSP, realizat doar în privința copiilor. Potrivit acestuia, copiii cu vârste de până în șase ani nu prezentau dentiție integral, iar jumătate din ei au avut nevoie de tratament curativ sau preventiv. Pe segmentul 6-14 ani, 39% din copiii care s-au  prezentat la stomatolog aveau dureri dentare și unul din cinci nu vizitase cabinetul stomatologic în ultimul an. Date oficiale mai recente referitoare la starea danturii populației adultă a țării nu există. Actuala conducere a Colegiului Medicilor Stomatologi din România și-a propus să facă o radiografie exactă a sănătății orale a românilor, așa că l-am invitat pe dr. Florin Lăzărescu președintele CMSR, la o discuție despre studiul pilot asupra stării de sănătate oro-dentară a românilor, dar și despre topul afecțiunilor dentare la români, așa cum se vede din cabinetele medicilor stomatologi.

Care este metodologia de lucru folosită în studiul privind starea de sănătate orală demarat de CMSR?

Colegiul Medicilor Stomatologi din România va derula studiul privind starea actuală de sănătate orală a românilor prin care își propune, în principal, să evidențieze cât de frecvent sunt întâlnite afecțiunile orale în rândul populației și, astfel, să stabilească nevoile reale de tratamente stomatologice, în consecință și de servicii stomatologice adecvate pentru susținerea acestor tratamente și prevenirea lor în viitor.

Pentru culegerea acestor date se vor realiza consultații atât în rândul adulților cât și în rândul copiilor astfel încât să avem o imagine de ansamblu la nivelul populației generale, aceste persoane fiind selectate aleatoriu și urmând a fi examinate în cabinete stomatologice înregistrate în acest studiu. Selectarea acestor pacienți se va face pe diferite criterii socio-demografice stabilite de experții din echipa de lucru, astfel încât să fie incluse categorii populaționale variate ce ne va ajuta în viitor și la identificarea grupurilor cele mai vulnerabile și cu nevoile cele mai mari de servicii stomatologice. Concomitent cu aceste consultații de care persoanele examinate vor beneficia, se vor evalua și obiceiurile care contribuie la apariția problemelor de sănătate orală, cu ajutorul unor formulare ce vor cuprinde întrebări referitoare la aceste aspecte.

Această evaluare, atât prin examinări orale, cât și prin chestionare, va contribui nu doar la identificarea problemelor orale ci și a factorilor ce cresc riscul de apariție a acestor probleme prin obiceiuri inadecvate ale românilor și, astfel, includerea pe viitor în strategiile pentru sănătate și a campaniilor de informare pentru adoptarea unor obiceiuri sănătoase pentru dentiția românilor.

​Câți medici stomatologi vor fi implicați în studiu, din câte județe, din ce specialități, câți în relație contractuală cu CNAS?

În acest studiu, în prima fază, vor fi incluși 100 de medici stomatologi, din toate regiunile țării, distribuiți și ei în funcție de anumite criterii astfel încât să corespundă necesarului de evaluare a persoanelor ce vor fi incluse în acest studiu. Medicii stomatologi selectați vor fi din rândul celor ce practică stomatologie generală, pentru evaluarea persoanelor adulte, și din rândul celor ce practică pedodonție, pentru evaluarea copiilor ce vor fi incluși în studiu. Toți acești medici stomatologi parteneri pot fi sau nu în relație contractuală cu CNAS, nu este un criteriu relevant, cel puțin în această primă etapă a studiului.

Plecând de la datele Organizației Mondiale a Sănătății, care arată că peste jumătate dintre adulții din Uniunea Europeană (UE) au avut o afecțiune orală majoră în 2019 care credeți că este situația în România?

Datele de acum arară că numărul mediu anual de consultații stomatologice este, în România, de trei ori mai mic decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (0.3 per capita vs. 0.9). Având în vedere că ne prezentăm mult mai rar la stomatolog, ne putem aștepta ca și numărul afecțiunilor orale majore să fie mai mare în România.

Practic, cu cât amânăm mai mult vizita la stomatolog, cu atât va crește durata și, implicit, costul tratamentul. Tocmai de aceea, un program de profilaxie dezvoltat la nivel național nu doar că ar îmbunătăți starea de sănătate orală a românilor dar, prin identificarea afecțiunilor orale în stadiile incipiente, ar putea reduce cheltuielile publice privind decontarea intervențiilor.

Ați precizat că studiul pilot asupra stării de sănătate oro-dentară a românilor va chestiona și starea orală a copiilor. Veți culege date diferite: copii vs adulți? 

Studiu se va adresa populației generale, deci vom cuprinde atât adulți cât și copiii. Bineînțeles, această evaluare se va adapta celor două grupuri populaționale, luând în considerare că problemele de sănătate orală sunt într-o oarecare măsură diferite la copii față de adulți ceea ce necesită o examinare particulară în rândul copiilor. Trebuie, de asemenea, să ținem cont că la copii întâlnim și dentiția de lapte, care are caracteristicile ei.

Care este cel mai dificil lucru în realizarea studiului?

Există provocări pe care le anticipăm în derularea acestui studiu, precum perioada de desfășurare, distribuirea eficientă a resurselor umane și materiale precum și standardizarea evaluărilor, însă grupul de lucru și experții parteneri iau în considerare multiple scenarii și soluții pentru care anumite limite să fie prevenite pe cât posibil și gestionate adecvat astfel încât studiul să se deruleze în cele mai bune condiții posibile. Dar suntem determinați, iar colegii din Consiliul Național al Colegiului Medicilor Stomatologi din România susțin acest demers, pentru că este în interesul cetățenilor români să beneficieze de cele mai potrivite politici de sănătate publică, pornind de la realitățile din teren.

Cât va costa acest studiu și din ce bani vor fi acoperite costurile?

Costurile unor astfel de studii de prevalență privind populația generală, care să respecte un grad mare de rigoare, implică de obicei costuri considerabile, însă bugetul pentru prima fază a studiului a fost gândit într-o limită care să ne dea maximul de relevanță cu minimul de efort financiar. Pentru demararea studiului, costurile vor fi alocate din bugetul CMSR, din care se alocă o linie bugetară particulară. Pentru continuarea și finalizarea întregului proiect de ansamblu din care acest studiu face parte, finanțarea va fi completată cu surse externe, care vor fi anunțate pe măsură ce parteneriatele se vor concretiza.

​De ce este nevoie de un program național de sănătate orală și ce ar trebui să cuprindă acesta?

Nevoia unui program naționale de sănătate orală în țara noastră se bazează pe mai multe aspecte. Pornim, în primul rând, de la faptul că observăm, ca practicieni în stomatologie, că majoritatea românilor prezintă cel puțin o problemă de sănătate orală, precum caria dentară și gingivita, în condițiile în care acestea pot fi prevenite într-o foarte mare măsură. Acest lucru denotă, pe de o parte o deficiență a conștientizării de către români că singuri pot influența apariția problemelor de sănătate orală prin alegerile pe care le fac, și pe de altă parte, o lipsă a suportului din partea asigurării publice de sănătate pentru partea de tratamente stomatologice care să intervină acolo unde afecțiunile orale nu mai sunt în controlul pacienților.

Un alt aspect important, care justifică un program coerent de sănătate orală, este faptul că, în lipsa tratamentelor la timp a afecțiunilor orale, calitatea vieții pacienților este afectată atât din cauza durerii induse, a dificultăților în alimentare, a impactului estetic negativ ce ne influențează aspectele emoționale și sociale, precum și din cauza problemelor de sănătate generală pe care le poate favoriza, precum diabetul. Un alt aspect important este faptul că tratamentele stomatologice complexe implică niște costuri mari, indiferent că sunt suportate prin CNAS sau bugetul propriu al pacienților, iar aceste costuri se pot minimaliza prin prevenirea și tratamentul precoce al afecțiunilor, deziderat pe care un program național de sănătate orală îl are la bază.

Credeți că este necesară înființarea unor registre de pacienți pe afecțiuni stomatologice?

Existența unor registre pentru evidențierea afecțiunilor orale în populația generală este necesară prin contribuția pe care aceste evidențe o poate aduce la monitorizarea în timp real a stării de sănătate și ajustarea strategiilor din politicile publice de sănătate conform nevoilor pacienților.

​Care sunt principalele probleme cu care se prezintă românii la stomatologi în momentul de față? Ne puteți creiona un top 5 al afecțiunilor dentare?

Din ce observăm noi, stomatologii, în practica noastră zilnică, cele mai întâlnite probleme de sănătate orală ce afectează pacienții sunt cariile dentare, infecțiile dentare care vin ca o complicație a cariilor dentare, gingivita și parodontita, precum și problemele ocluzale – de mușcătură induse de poziția incorectă a dinților. Dar, fără studii care să ne aducă date clare despre procentele în care sunt afectați românii de aceste probleme, observațiile noastre au o relevanță limitată la cazurile examinate. Exact din acest motiv, avem nevoie de studii care să se realizeze cu regularitate o imagine de ansamblu al situației.

De ce în prezent culegerea datelor cu privire la starea de sănătate orală se realizează cu dificultate?

Ce ar putea justifica o culegere a unor astfel de date cu dificultate în prezent ar fi o includere secvențială și neconsistentă a componentei de stomatologie în strategiile naționale pentru sănătate pe termen mediu și lung.

În ce măsura datele raportate către DSP-uri pot furniza informații relevante pentru studiu? Dar datele raportate către CNAS?

Orice instituție publică sau privată care se va alătura studiului inițial și programului extins va aduce beneficii în raportările naționale pe care ne propunem să le avem într-un mod coerent și relevant. În definirea priorităților legate de sănătatea orală și optimizarea strategiilor ulterioare sunt implicați mai mulți decidenți, iar CMSR se va implica intens să își aducă o contribuție semnificativă în următorii ani, însă este nevoie de parteneriate extinse pentru a oferi populației un context potrivit pentru protejarea sănătății orale. Contăm pe susținerea partenerilor instituționali, în primul rând autoritățile publice, dar cu siguranță  orice sprijin, inclusiv din zona asociațiilor profesionale sau a partenerilor din zona privată va fi binevenit.

Când vor exista date preliminare ale studiului și le veți face publice?

Date preliminare vor fi disponibile pentru prelucrare încă din luna mai a acestui an și vor fi făcute publice printr-un raport care să redea o imagine cât mai clară a situației actuale. Ulterior, în completarea acestor date inițiale, vom aduce date ce vor fi culese ca o continuitate a studiului dar și din evaluarea situației și din perspectiva medicilor stomatologie și a altor factorilor de decizie în gestionarea serviciilor stomatologice din România.

______________________________________________

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

• Website: https://videomedicina.ro/
• Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
• YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro/videos
• Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
• Twitter: https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro