videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
În România sunt peste 78.000 de refugiați ucraineni în momentul de față, potrivit datelor UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați). În clasamentul țărilor în care au ales să se stabilească refugiații din Ucraina, fugiți din calea războiului care durează deja de peste 2 ani, România se situează pe locul opt în Europa, după țări precum Germania (1,1 milioane), Marea Britanie (253.000), Spania (192.000), Italia (169.000). 39% dintre refugiații ucraineni spun că doresc să se angajeze în România, în timp ce 11% ar vrea să-și deschidă o afacere în țară, potrivit unei analize realizată de FONPC. Printre refugiați se află și medici și asistenți medicali care au profesat în Ucraina în domeniul medical și care acum și-ar dori să-și găsească un loc de muncă în România în meseria lor, însă pentru ei acest lucru este extrem de dificil. Dragoș Pîslaru, Președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European, prezintă pentru Videomedicina.ro reglementările din Olanda, Polonia, România și Bulgaria, dar și soluțiile pe care le-ar putea aplica țara noastră.
Videomedicina.ro demarează un serial multimedia ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări”, în care prezintă opiniile autorităților din România cu privire la această categorie profesională, poveștile câtorva medici ucraineni refugiați în țara noastră, dar și situația refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali din alte țări din UE și soluțiile pe care le-au găsit acestea pentru personalul medical ucrainean refugiat.
Primul interviu l-am realizat cu Dragoș Pîslaru, Președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European. Fost ministru al Muncii în 2016 în România în guvernul condus de Dacian Cioloș, economist cu doctorat în economie și masterat în Relații Internaționale la London School of Economics din Marea Britanie și o licență în Economie Mondială la Academia de Studii Economice – Relații Economice Internaționale, europarlamentul Dragoș Pîslaru este din ianuarie 2022 președinte al Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) din Parlamentul European, o comisie responsabilă pentru ocuparea forței de muncă și pentru toate aspectele politicii sociale, inclusiv condițiile de muncă, securitatea socială, incluziunea socială și protecția socială.
Alexandra Mănăilă: Care sunt reglementările la nivelul legate de exercitarea profesiilor medicale de către refugiații ucraineni?
Dragoș Pîslaru: În ceea ce privește legislația, avem următoarele prevederi:
RECOMANDAREA (UE) 2022/554 A COMISIEI din 5 aprilie 2022 privind recunoașterea calificărilor pentru persoanele care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia
COMUNICARE A COMISIEI Orientări privind libera circulație a personalului medico-sanitar și armonizarea minimă a formării în ceea ce privește măsurile de urgență legate de COVID-19 – recomandări privind Directiva 2005/36/CE
În România, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 470 alin. (1^1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Se aprobă Normele privind recunoașterea diplomelor, certificatelor și titlurilor de medic specialist, eliberate de un stat terț, altul decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Ordonanța de urgență nr. 20/2022 privind încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă
*Ordonanța de urgență nr. 20/2022 privind încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni stabilește în mod expres faptul că respectiva normă legislativă nu se aplică profesiilor reglementate de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, prin urmare exercitarea în România a activităților profesionale pentru aceste categorii de profesioniști nu este posibilă în baza unor declarații pe propria răspundere în cazul în care persoanele respective nu dețin documente care să ateste calificarea profesională.
La nivelul Uniunii Europene, există anumite reglementări și proceduri pentru recunoașterea calificărilor profesionale ale migranților și refugiaților. Aceste reglementări sunt esențiale pentru a facilita integrarea acestora pe piața forței de muncă și pentru a asigura un tratament echitabil și transparent. În plus, acestea asigură protecția pacienților, garantând că profesioniștii din domeniul medical sunt calificați și competenți să ofere servicii de calitate.
Alexandra Mănăilă: Concret, cum se pot recunoaște calificările profesionale ale refugiaților ucraineni?
Dragoș Pîslaru: Ucraina este membră a Spațiului european al învățământului superior care a fost creat în cadrul Procesului de la Bologna. Procesul de la Bologna asigură coerența sistemelor de învățământ superior din întreaga regiune europeană și încurajează recunoașterea echitabilă și transparentă a calificărilor; este și una dintre țările partenere de lungă durată ale Fundației Europene de Formare.
Mai multe state membre ale UE au dezvoltat politici și proceduri specifice pentru a facilita recunoașterea calificărilor profesionale ale refugiaților și migranților, inclusiv în domeniul medical. În țările precum Olanda, Polonia, și Bulgaria, au fost adoptate anumite măsuri pentru a accelera procesul de recunoaștere a calificărilor medicale obținute în afara UE.
De exemplu, în Olanda, candidații cu calificări medicale din afara UE trebuie să treacă prin procedura „Verklaring van Vakbekwaamheid” (Declararea Competenței Profesionale) care implică teste de limba olandeză, cunoștințe de citire în limba engleză, cunoștințe de informatică, cunoștințe despre sistemul de sănătate olandez, și o evaluare a competențelor profesionale. De asemenea, în Olanda, diploma unui medic specialist este recunoscută automat odată ce medicul de bază este recunoscut. Este posibil ca refugiații ucraineni să lucreze în sistemul olandez de îngrijire a sănătății sub supraveghere, chiar dacă recunoașterea formării medicale sau de specialist nu este încă finalizată. În astfel de cazuri, ei vor avea un supervizor care va monitoriza munca lor și va oferi instrucțiuni și ghidare. Acest supervizor trebuie să fie un medic sau specialist care are dreptul să practice medicina în Olanda în mod complet independent.
Alexandra Mănăilă: Care este situația în Polonia privind recunoașterea calificărilor profesionale ale refugiaților ucraineni, știut fiind că a această țară oferit facilități speciale pentru medici și stomatologi din Ucraina?
Dragoș Pîslaru: În Polonia s-a lansat o linie telefonică informativă în limba ucraineană pentru medici, stomatologi și asistente medicale cu calificări medicale obținute în afara UE. Aceasta oferă informații cuprinzătoare despre obținerea unei licențe medicale temporare și susține refugiații ucraineni în navigarea în sistemul de sănătate polonez. De asemenea, s-au dezvoltat cursuri online și materiale informative despre sănătatea ocupațională în Polonia pentru a facilita protecția sănătății refugiaților ucraineni și a migranților care lucrează în Polonia.
Alexandra Mănăilă: În România, 2.852 cetățeni ucraineni au fost încadrați pe piața muncii de la începutul conflictului armat din Ucraina, ca urmare a serviciilor de ocupare oferite de ANOFM. Printre meseriile cetăţenilor ucraineni declarate se regăsește din domeniul medical doar cea de tehnician dentar. Care sunt cerințele în țara noastră?
Dragoș Pîslaru: Ordonanța de Urgență nr. 20/2022 le permite refugiaților ucraineni să se angajeze în România în baza unei declarații pe propria răspundere, fără a deține documente care să ateste calificarea lor profesională. Angajarea se poate face pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire ulterioară cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.
Cu toate acestea, Ministerul Sănătății atrage atenția că această ordonanță nu se aplică profesiilor reglementate de medicină, medicină dentară, farmacie, asistență medicală generală, și moașă, iar aceștia trebuie să obțină recunoașterea diplomei lor de bază de la Ministerul Educației sau să obțină dreptul de a practica liber în urma unui proces de recunoaștere reglementat de Normele HG nr. 764/2017. Cunoașterea limbii române este o cerință obligatorie pentru exercitarea profesiei în România, iar cetățenia română sau stabilirea pe termen lung în România sunt alte condiții obligatorii.
Alexandra Mănăilă: În țara vecină, Bulgaria, la care noi românii ne raportăm adesea, care este situația?
Dragoș Pîslaru: În Bulgaria, diploma unui medic specialist trebuie echivalată cu diploma bulgară, iar documentele pentru cunoștințe de limbă bulgară trebuie emise. Prețurile acestor documente pot varia considerabil. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, Bulgaria a fost criticată pentru modul său mai puțin flexibil și mai rigid de gestionare a recunoașterii calificărilor medicale obținute în afara UE. Astfel, țara a fost considerată un exemplu negativ în acest context, în special pentru că nu a urmat recomandările Comisiei Europene de a recunoaște rapid diplomele unor profesioniști cheie, cum ar fi medicii specialiști și profesorii din Ucraina, o țară afectată de conflict.
Alexandra Mănăilă: Ce soluții aveți pentru România în privința medicilor și asistenților medicali refugiați din Ucraina care vor să lucreze în sistemul sanitar românesc?
Dragoș Pîslaru: Dezvoltarea unor linii telefonice informative sau a unor resurse online în limba ucraineană pentru a ajuta refugiații în procesul de recunoaștere a calificărilor lor medicale;
– Pe modelul olandez, un program de mentorat ar putea oferi refugiaților ucraineni acces la mentori, care sunt medici cu experiență în România. Aceştia ar putea să îi ghideze pe refugiați în procesul de recunoaștere a calificărilor lor și în adaptarea la cerințele specifice ale sistemului medical românesc.
– În timp ce cursurile gratuite de limba română sunt disponibile, autoritățile ar putea lua în considerare extinderea și îmbunătățirea programelor de învățare a limbii române pentru refugiații ucraineni, inclusiv prin oferirea de cursuri cu accent pe terminologia medicală specifică.
Serialul multimedia ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.
Vezi și:
- Cum reglementează 4 țări din UE dreptul de-a profesa al refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali. Ce soluții are europarlamentarul Dragoș Pîslaru pentru România
- De ce medicii refugiați din Ucraina nu profesează în România. Dr. Călin Bumbuluț, vicepreședinte CMR: ,,Probleme, la durata de pregătire a medicilor ucraineni”
- Cum își câștigă existența un medic neurolog ucrainean, profesor universitar refugiat în România
- Sofia Lekishvili, medic oftalmolog refugiat din Ucraina: ,,Aș munci, trebuie să trăiesc cumva”
- EXCLUSIV – Olga Zernosek: Cehia a eliminat taxele de echivalare a studiilor pentru medicii și asistenții ucraineni refugiați
- EXCLUSIV- Anna Chernysh despre medicii ucraineni refugiați în Polonia: ,,S-a creat oportunitatea de a lucra fără echivalarea diplomei”
Sursa foto: https://dragospislaru.eu/
Resurse:
https://www.knmg.nl/ik-ben-arts/ukrainian-doctors/ukrainian-doctors
https://protectieucraina.gov.ro/1/munceste-in-romania/
Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:
- Website: https://videomedicina.ro/
- Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
- YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro/videos
- Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
- Twitter: https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
