De ce medicii refugiați din Ucraina nu profesează în România. Dr. Călin Bumbuluț, vicepreședinte CMR: ,,Probleme, la durata de pregătire a medicilor ucraineni”

În ultimii doi ani șase dosare ale medicilor ucraineni refugiați în țara noastră care vor să profeseze în sistemul medical românesc au ajuns la Colegiul Medicilor din România (CMR). Niciunul din aceste dosare nu este finalizat. ,,Nu este interesul nimănui ca acești solicitanți să stea mai mult decât este strict necesar pentru a fi verificate acele documente care se referă la traseul profesional și de formare a acestor medici”, a declarat pentru videomedicina.ro dr. Călin Bumbuluț, vicepreședintele Colegiului Medicilor România, spunând că sunt diferențe între duratele de pregătire a medicilor din Ucraina și a medicilor din România. Aflați în acest episod al serialului  ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări”, cum a propus Colegiul Medicilor România Ministerului Sănătății să modifice legislația actuală pentru ca medicii ucraineni să poată să lucreze în România.

Sunt multe condiții pe care un medic dintr-o țară terță, inclusiv Ucraina, trebuie să le îndeplinească pentru a putea profesa în România în domeniul medical. Vicepreședintele Colegiului Medicilor din România a precizat că în ultimii doi ani s-au primit șase dosare din partea medicilor ucraineni care au variate specialități de la medicina familiei până la neurologie. ,,Problema cu aceste dosare este că ele sunt în curs, fie n-au putut să fie finalizate sau să aibă o consecință a recunoașterii din motive care variază de la caz la caz: de la calitatea de cetățean sau soția unui cetățean sau refugiat cu carte albastră până la conținutul efectiv al pregătirii în specialitatea respectivă, în ceea ce privește recunoașterea titlului de calificare ca atare”, a afirmat dr. Călin Bumbuluț.

Pentru recunoașterea titlurilor oficiale de medic specialist eliberate de statele terțe, inclusiv Ucraina, medicii trebuie să aibă următoarele documente la dosar:

a) cerere de recunoaștere care va cuprinde obligatoriu și datele de contact (adresă, telefon, fax, adresă de email)

b) copia documentului de identitate aflat în termen de valabilitate (buletin/carte de identitate sau pașaport)

c) documente din care să rezulte cerințele prevăzute la art. 376 alin. (1) lit. c) – g) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz;

d) copia legalizată a documentelor care atestă calificarea de medic;

e) copia legalizată a titlului de medic specialist dobândit în statul terț;

f) documente emise de autoritățile competente ale statului terț emitent din care să rezulte durata specializării (ani, luni, ore de formare pe săptămână), curriculumul pregătirii efectuate și competențele atestate prin titlul respectiv de medic specialist;

g) documente privind experiența profesională și educația medicală continuă, dobândite de solicitant, emise de autoritatea competentă a statului în care acesta a exercitat profesia;

h) certificat de sănătate fizică și psihică din care să rezulte că acesta poate practica specialitatea dobândită;

i) dovezi emise de autoritatea competentă din statul de origine sau proveniență privind caracterul onorabil, moral sau absența unei situații care suspendă sau interzice exercitarea profesiei în caz de eroare profesională gravă, respectiv o atestare de confirmare a inexistenței unor suspendări temporare sau definitive de la exercitarea profesiei sau a unor condamnări penale;

j) extrasul de cazier judiciar emis de autoritatea competentă a statului în care titularul a exercitat profesia;

k) certificatul de atestare a cunoștințelor de limbă română sau pașaportul lingvistic, după caz, cu excepția cetățenilor români care solicită recunoașterea titlurilor de medic specialist eliberate de un stat terț;

l) dovada achitării taxei de evaluare profesională. Cuantumul taxei de evaluare profesională se depune în contul Colegiului Medicilor din România. În cazul în care evaluarea profesională presupune și o probă de

m) dovada achitării taxei de evaluare profesională. Cuantumul taxei de evaluare profesională se depune în contul Colegiului Medicilor din România. În cazul în care evaluarea profesională presupune și o probă de aptitudini, cuantumul taxei se dublează. Documentele prevăzute la lit. e) – j) trebuie însoțite de traducerile legalizate în limba română, în original. Documentele prevăzute la lit. h) – j) au o valabilitate de 3 luni de la data emiterii.

,,N-am dorit să se realizeze această discrepanță sau discriminare chiar între pregătiri. Adică cineva care vine cu trei ani de pregătire trebuie să fie echivalat cu altcineva care are 4-5 ani. Este incorect din punct de vedere al profesionistului. Apoi este vorba de calitatea a exercitării acelei profesii sau în domeniul specialității, pentru că sub nicio formă nu am putea accepta ca un cetățean român, sau un cetățean european, sau un cetățean al lumii acestea să fie tratat de un medic care nu are suficientă pregătire în domeniu respectiv la nivelul sigur care este normat sau standardizat chiar aș putea spune la nivelul României și al Uniunii Europene”, a subliniat vicepreședintele CMR.

Ce soluții a propus Colegiul Medicilor România pentru medicii ucraineni care vor să lucreze în România

Refugiații ucraineni beneficiază în România de un regim special, având în vedere situația din țara lor, regim reglementat printr-o ordonanță de urgență privind încadrarea muncă a cetățenilor ucraineni, dar ea nu se aplică și ucrainenilor de profesie medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, moașă, medic veterinar și arhitect.

,,Aceste profesii sunt înalt reglementate la nivel european, la nivelul tuturor statelor membre. N-am vrea ca România să fie transformată într-o placă turnantă pentru cei care traversează România, folosesc țara noastră să fie recunoscuți într-o profesie și să migreze mai departe. Dacă nu este o calitate a recunoașterii suficientă și eficientă, dacă se duc în Uniunea Europeană acești cetățeni recunoscuți în România sunt luați ca atare fără a mai trece printr-o nouă procedură de recunoaștere, singura condiție este doar condiția de limbă în țara unde migrează, fără a mai trece printr-o nouă procedură de echivalare a recunoașterea a titlului de calificare. Este o mare responsabilitate din partea țării ca acea procedură să fie corectă și să fie aplicată corect și pentru aplicant și pentru pacienți și pentru profesie”.

Cât durează echivalarea studiilor

Dacă solicitantul are dosarul complet, echivalarea studiilor medicale nu durează mai mult de 30 de zile de la depunerea documentelor. ,,Dacă totul este în regulă, comisia (n.red de la Ministerul Sănătății) face un proces verbal prin care se face recunoașterea sau se avizează favorabil acea recunoaștere. Documentele sunt după aceea trimise, procesul verbal în speță și dosarul solicitantului sunt trimise și la noi, la CMR. Noi dăm în acea zi, dacă totul este în regulă, acel răspuns aviz favorabil din partea Colegiului la nivelul diferitelor paliere care trebuie parcurse în minister, se dă ordinul de confirmare în specialitate și ulterior solicitantul se înscrie într-un colegiu teritorial al Colegiului Medicilor și urmează să-și exercite profesia. Asta în cazul fericit în care nu există o problemă sau diferențe în ceea ce privește formarea în titlul de calificare. Dacă există probleme legate de lipsa documentelor, de solicitări de documente suplimentare care să arate parcursul profesional sau alte competențe care au fost, sau titlul de calificare și se cer acele documente, urmează o perioadă în care solicitantul trebuie să le aducă și se prelungește automat cu acel număr de zile necesar pentru a aduce acele documente. Dacă vorbim strict de Ucraina sunt probleme mari cu lipsa documentelor”, a mărturisit dr. Călin Bumbuluț, vicepreședintele Colegiului Medicilor România.

Modificarea legislației: prevederea unui stagiu de adaptare pentru medici din țări terțe

O altă problemă a refugiaților ucraineni medici este cea legată de diferența duratelor de studii medicale. Și în acest caz, până acum, la nivelul comisiilor mixte era instituită o probă de aptitudini care să fie promovată sau nu de acei solicitanți care nu aveau pregătire suficientă, le lipseau 1-2 sau chiar mai mulți ani din pregătirea de specialitate și de cele mai multe ori acești solicitanți nu treceau proba. Comisia nu avea alternativă la acest lucru decât să le respingă dosarul.

,,Am solicitat ca să se instituie o procedură de compensare a lipsei acestei perioade de pregătiri din formarea de specialitate, prin care solicitantul să aibă posibilitatea și pe lângă proba de aptitudini, acolo unde este o diferență majoră de ani de zile de pregătire să parcurgă un stagiu de adaptare sau cum o s-o denumească ministerul, prin care să poate ajunge la același nivel de pregătire cu un rezident din România sau cu cineva care a parcurs pregătirea în România și care să ne permită și nouă și pacienților și României în general și Uniunii Europene în particular să stăm liniștiți că este vorba de o pregătire care a fost parcursă în întregime și acel specialist, acel medic este pe deplin competent să-și exercite profesia și în România. Am avut o întâlnire la Ministerul Sănătății și am solicitat aceasta. Urmează probabil cât de curând să fie adoptată o modificare a legislației pe care noi avem în domeniu, care vine practic în sprijinul solicitanților și sigur ne ajută și pe noi în procesul de recunoaștere”, a declarat vicepreședintele CMR, care a ținut să precizeze că această propunere nu este valabilă pentru toate specialitățile medicale, fiindcă unele specialități sunt echivalente ca durată și nu există probleme deosebite privind recunoașterea lor.

De ce niciunul din dosarele medicilor ucraineni depuse la CMR nu este finalizat

În cei doi ani de la izbucnirea războiului în Ucraina, în România În s-au refugiat peste 78.000 de ucraineni care au și rămas aici. Printre ei sunt și medici. De ce doar șase dosare ale doctorilor ucraineni care vor să profeseze în țara noastră au ajuns la Colegiul Medicilor din România? Cu siguranță, sunt mai mulți medici ucraineni în țara noastră. Mulți însă au fost din start descurajați de condițiile pe care le cere România pentru a profesa ca medici. Cunoașterea limbii române este o cerință obligatorie pentru exercitarea profesiei de medic în România, potrivit Legii nr. 95/2006, astfel că medicii ucraineni trebuie să învețe limba română ca să poată lucra în sistemul medical românesc.

,,Te duci într-o țară, dorești să lucrezi acolo, e natural să înveți limba mai întâi și după aceea să ai pretenția să și lucrezi. Nu prea se întâmplă invers. Adică dorești să lucrezi, dar să nu ai habar de limba țării respective. La fel se întâmplă și cu românii care pleacă în Germania, în Franța, în alte țări, se duc pregătiți sau încep o perioadă de pregătire. Unele țări, cum este Norvegia și alte țări, asigură această pregătire în limba națională respectivă. Nu poți să exerciți această profesie chiar și cea chirurgicală, fiindcă necesită o discuție cu pacientul, o anamneză, o examinare obiectivă care nu poate să fie făcută decât vorbind în limba pacientului. Nu putem pretinde invers. Și atunci nivelul acesta lingvistic este cel conversațional minimal și cel medical, pe care și pacientul le poate înțelege și medicul trebuie să le stăpânească”, a explicat dr. Călin Bumbuluț.

În prezent, dosarele aflate la CMR sunt ale medicilor ucraineni cu specializare în medicina familiei, pediatrie, genetică medicală, ortopedie, traumatologie și neurochirurgie. ,,S-ar putea să fie și mai multe la nivelul Ministerului Sănătății, nu știm exact. Pe aceste tipuri de specializare ne-am lovit de probleme legate de limbă, legate de discrepanțele între formarea medicilor ucrainieni și a medicilor români, imposibilitatea identificării în ceea ce privește autoritatea care eliberează calificările din medicină. Niciunul din aceste dosare nu e încă finalizat. Probabil că s-au cerut referințe. Există o procedură în acest moment prin care se poate solicita de la ambasadă, dar referindu-mă la Ucraina, este dificil în acest moment să aflăm informații de la centrele de formare. Nici n-am putea spune care sunt acelea care respectă, cât de cât prevederile europene. E foarte greu în acest moment să ne dăm seama”, a spus dr. Călin Bumbuluț, vicepreședintele Colegiul Medicilor România, care a menționat că ,,indiferent ce reproșuri ne se vor face, noi vrem să ne culcăm liniștiți noaptea pentru că știm că ceea ce facem, facem în interesul pacienților noștri și, desigur, și al colegilor noștri. Nu vedem de ce ar trebui să fie discriminați cetățenii români și cetățenii europeni, nici de o parte, nici de alta. Iar pacientul este cel care în jurul căreia gravitează toate aceste lucruri. În niciun caz n-am dorit să expunem pacientul care accesează sistemul medical”.

Vezi în primul episod al serialului ,,Cum reglementează 4 țări din UE dreptul de-a profesa al refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali. Ce soluții are europarlamentarul Dragoș Pîslaru pentru România”

Serialul multimedia ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

• Cum reglementează 4 țări din UE dreptul de-a profesa al refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali. Ce soluții are europarlamentarul Dragoș Pîslaru pentru România
• Cum își câștigă existența un medic neurolog ucrainean, profesor universitar refugiat în România
• Sofia Lekishvili, medic oftalmolog refugiat din Ucraina: ,,Aș munci, trebuie să trăiesc cumva”
• EXCLUSIV – Olga Zernosek: Cehia a eliminat taxele de echivalare a studiilor pentru medicii și asistenții ucraineni refugiați
• EXCLUSIV- Anna Chernysh despre medicii ucraineni refugiați în Polonia: ,,S-a creat oportunitatea de a lucra fără echivalarea diplomei”

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

• Website: https://videomedicina.ro/
• Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
• YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro/videos
• Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
• Twitter: https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro