Cum își câștigă existența un medic neurolog ucrainean, profesor universitar refugiat în România

Vasyl Hertsev este medic ucrainean, neurolog cu aproape trei decenii  de experiență. A lucrat și ca profesor universitar timp de 15 ani. A fost nevoit să plece din țara natală din cauza războiului. Cu doi copii bolnavi, unul cu sindrom Down și celălalt cu diabet, Vasyl a plecat din Odesa după ce orașul a fost bombardat. A ajuns în România. ,,Am reușit să mă angajez aici ca traducător, din păcate, acest contract mi s-a spus că ar fi ultimul și că după jumătate de an va fi necesar să caut altceva. Atâta timp cât războiul din Ucraina nu se termină, nu ne putem întoarce acasă”, a precizat pentru videomedicina.ro prof. dr. Vasyl Hertsev.

În acest episod al serialului ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări” aflați de ce este mai ușor pentru un ucrainean să lucreze ca profesor decât ca medic.

 

Vasyl Hertsev a absolvit în anul 1994 Institutul Medical din Odesa și a profesat ca medic neurolog timp de 27 de ani în diferite organizații, la spitalul regional și la clinica universitară din Odesa.

,,Am ajuns în România pe 9 aprilie 2022, după ce Odesa a fost bombardată. Am văzut toate exploziile de la geam, a fost foarte înfricoșător. Soția mea a spus că ar trebui să plecăm, pentru că nu poate trece prin așa ceva și încă mai avem doi copii în grijă”, a povestit prof. dr. Vasyl Hertsev, medic neurolog refugiat în România.

Medic și profesor universitar în Ucraina, translator în România

Fiica sa are diabet, iar fiul său sindromul Down, așa că Vasyl Hertsev a decis să vină în România cu familia, în speranța că va putea să-și trateze copiii aici și să găsească un job pentru a-și întreține familia.

,,Am absolvit Universitatea de Medicină în 1994, am primit o diplomă de medic, după care am făcut un stagiu în neurologie, timp de 2 ani. Apoi am lucrat ca medic neurolog timp de 5 ani la policlinica orașului, apoi am intrat în rezidența clinică, din 2001 până în 2003. Timp de 2 ani am studiat în rezidența clinică. Din 2004 până în 2006 am făcut studii postuniversitare, la fel în neurologie. Adică, am studiat în specialitatea de neurologie în stagiu timp de 2 ani, în rezidență clinică timp de 2 ani și în studii postuniversitare timp de 3 ani. Practic, 6 ani, dar cu o pauză de 2 ani din cauza serviciului militar. Am intrat în 86 și am absolvit în 94”, a explicat medicul.

Conform CV-ului, din 1996 până în 1997, a lucrat ca neuropatolog la Spitalul Central Ivanivka din Regiunea Odesa. Din 1997 până în 2001, ucraineanul a lucrat ca neuropatolog la policlinica orașului nr. 14 din districtul central din Odesa

Din 2001 până în 2003, a urmat cursuri de rezidență clinică la Departamentul de Neurochirurgie și Neurologie al Universității Medicale de Stat din Odesa. Din 2003 până în 2006, a studiat la Școala absolventă cu normă întreagă de la Departamentul de Neurochirurgie și Neurologie al ODMU.

A primit gradul ştiinţific de candidat la ştiinţe medicale în specialitatea boli nervoase, prin decizia Prezidiului Comisiei Superioare de Atestare din Ucraina din 12 martie, 2008. Din octombrie 2006, Vasyl Hertsev a lucrat ca profesor asistent la Departamentul de Neurochirurgie și Neurologie la ODMU, iar din 2017 ca profesor asociat la Departamentul de Neurochirurgie și Neurologie al ONMedU.

Neurologul de adulți ar vrea să profeseze în meseria sa în România, dar e conștient că este greu acest lucru, dar speră că va reuși ca profesor.

,,Aş vrea să lucrez ca medic în România. În urmă cu doar 2 luni guvernul nostru a semnat un acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, încă nu am avut timp să depun actele. Pentru că înainte, cu un an în urmă, nu existau astfel de acorduri privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, era foarte dificil și nu am făcut-o. Acum am în plan să depun”, a afirmat prof. dr. Vasyl Hertsev.

Acord de recunoaștere a studiilor între România și Ucraina, în vigoare din 2023

În România speră să poată lucra măcar ca profesor, în baza Acordului de recunoaștere a studiilor între România și Ucraina, adoptat după 24 de ani de la semnarea precedentului document-cadru (18 august 2023). Din  octombrie 2023 avem o  Lege de ratificare a Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii.

prof. dr. Vasyl Hertsev
prof. dr. Vasyl Hertsev

,,Acest acord  de recunoaștere a studiilor nu se aplică medicilor, din ce am auzit. Acest acord este pentru profesori și alte specialități. Diplomele medicale nu se recunosc.

Ca medic da, trebuie să urmezi cursuri apoi cel puțin încă un an cu un specialist român să lucrezi împreună, am auzit despre asta”, a mărturisit ucraineanul, care a ținut să precizeze că s-a apucat să învețe limba română.

,,Bariera lingvistică este principala problemă. În ceea ce priveşte protocoalele, în ultimii ani aveam şi protocoale europene, atunci, când era Ministru al Sănătăţii Ulana Suprun, a spus că putem folosi protocoale europene în activitatea noastră. Prin urmare, nu există probleme în această privință, dar limba este principala problemă pentru mine”, a afirmat Vasyl Hertsev.

Din martie 2023,  a lucrat în România ca interpret în cadrul fundației Regina Maria din București și în calitate de consultant în cadrul OIM (Asociația Internațională pentru Migrație).

,,Am lucrat deja timp de 10 luni ca interpret la Fundația Inovații Sociale Regina Maria, apoi am avut o pauză de 2 luni și au promis că ne vor prelungi contractul  pentru încă 6 luni. Lucrez ca traducător pentru pacienții din Ucraina și medicii români care cunosc limba engleză. Am un certificat IELTS că vorbesc limba engleză la nivel B2, așa am reușit să mă angajez aici. Am de gând să rămân în România. Atâta timp cât războiul din Ucraina nu se termină, nu ne putem întoarce. Insulina pe care o ia fiica mea cu diabet nu este în Ucraina, așa că nu ne putem întoarce acolo acum. În privința băiatului cu sindrom Down, am fost înscriși la centrul de reabilitare din Sf. Ecaterina, mergem regulat acolo. Îi place foarte mult acolo. În Odesa, din păcate, nu am avut un astfel de centru. Sunt foarte recunoscător atât poporului român, cât şi statului român că ne ajută atât de mult”, a subliniat Vasyl care s-a adaptat în România. Este conștient însă că pentru un medic refugiat în altă țară nu poate fi ușor să profeseze în meseria în care s-a pregătit.

,,Această cale nu poate fi ușoară, deoarece pentru a lucra ca medic trebuie să mergi pe o cale grea”, a concluzionat medicul neurolog.

Aflați ce propunere de modificare a legislației a făcut Colegiul Medicilor din România Ministerului Sănătății pentru a-i ajuta pe medicii ucraineni să profeseze în țara noastră, dar și în ce fel reglementează 4 țări din Uniunea Europeană dreptul de-a profesa al medicilor ucraineni.

Serialul multimedia ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Foto: arhiva personală Vasyl Hertsev, https://www.odnmu.com/, Fundația Inovații Sociale Regina Maria, envato.com

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

România pe harta Europei, pusă de pacienții cu distonie. Adunarea Generală a organizației Dystonia Europe la Timișoara

Reprezentanții asociațiilor de pacienți cu distonie din  20 de țări din Europa își dau întâlnire …

Un comentariu

  1. Як лікарі-біженці заробляють на життя в Румунії. Відгуки лікаря-невролога з України
    (Частина І)
    Герцев Василь Миколайович, народився 1969 року, в Україні, у 1994 році закінчив Одеський Медичний Інститут. Майже 3 десятиліття працював лікарем-неврологом для дорослих на батьківщині, але через війну, що почалася в Україні, мусив виїхати.
    ,,Я працював невропатологом протягом 27 років у різних організаціях, у обласній лікарні та Університецькій клініці”.
    (…)
    ,,У Румунію ми приїхали 9 квітня, після того як Одесу бомбили, взриви у вікна і це було дуже страшно. Моя дружина сказала, що ми повині їхати, тому що вона не мож е це пережити і у нас ще є двоє дітей, у доньки цукровий діабет, а у сина синдpом Дауна. , тому що на це було неможливо дивитись”. (…)
    ,,Так, я закінчив медичний університет у 1994 році, отримав диплом лікаря, після цього я пройшов інтернатуру в неврології, протягом 2 років. Потім я працював невропатологом 5 років в міській поліклініці, потім я поступив на клінічну ординатуру, з 2001 по 2003 рік, протягом 2 років, я вчився в клінічній ординатурі. З 2004 року по 2006 рік я навчався в аспірантурі, також – неврологія. Тобто я навчався за спеціальністю неврології в інтернатурі 2 роки, в клінічній ординатурі 2 роки і в аспірантурі 3 роки. Виходить 2 плюс 2 = 4 і плюс 3, це 7 років; 6 років, але з перервою на 2 роки через службу в армії. Я поступив у 1986 році і закінчив у 1994.”. (…)

    Герцев Василь Миколайович – З 1996 по 1997 рік працював лікарем-невропатологом Іванівської ЦРЛ Одеської області.
    З 1997 по 2001 рр. працював лікарем-невропатологом в міській поліклініці №14 центрального району м. Одеси
    З 2001 по 2003 рік проходив клінічну ординатуру на кафедрі нейрохірургії та неврології Одеського Державного Медичного Університету за спеціальністю «неврологія».
    З 2003 по 2006 рік навчався в очній аспірантурі кафедри нейрохірургії та неврології ОДМУ.
    Рішенням Президії ВАК України від 12.03.2008 р. отримав науковий ступінь кандидата медичних наук за спеціальністю «нервові хвороби».
    Працював в Україні як невролог для дорослих. (…)

    (Частина ІI)
    Так, звісно. Це дві різні спеціальності по шифрам і я спеціалість в дорослій неврології.(…)
    „Я б хотів працювати лікарем у Румунії, але у зв’язку з тим, що лише 2 місяці тому наш уряд підписали договір про взаємне визнання дипломів, тільки 2 місяці тому. Я ще не встиг подати документи. Тому що раніше, коли рік назад, не було цих договорів про взаємне визнання дипломів це було дуже складно і я не робив цього. А зараз я планую подавати документи” (…)

    „Знання румунської мови – це основна проблема. Вона у вас дуже складна, тому важко вчити. Я ось намагався вчити кілька разів , а ле зараз взявся серйозно. Тобто мовний бар’єр- . Щодо протоколів, у нас в останні роки Європейські протоколи теж, тому коли була Міністром Охорони Здоров’я- Супрун, вона сказала, що ми можемо використовувати Євро пейські протоколи . п лані проблем немає але в тому що мова – це основна проблема для мене.” (…)

    ,,Так-так, є знайомі які приїхали до Бухареста, вони вже переклали і нотаріально запевнили свої дипломи, але вони поки не працюють. Я не знаю чому. І ще я знаю одного, ну він не зовсім біженець, він з Індії. Він закінчує інтернатуру в Києві і він подає також документи щоб працювати тут лікарем”. (…)
    ,,Я планую залишитися в Румунії. Я вже працював 10 місяців як перекладач у клініці Регіна Марія, потім у нас 2 місяці була перерва і обіцяли продовжити нашу програму ще на 6 місяців. Я працюю як перекладач між українським та пацієнтами та румунськими лікарями які знають англійську мову. У мене є підтверджений сертифікат IELTS про те, що я володію англійською на рівні B2. Тому у мене вийшло влаштуватись на таку роботу. На жаль, цей контракт, вони сказали, буде останнім. Тобто через пів року вже треба буде шукати щось інше. Поки в Україну, поки війна не закінситься, ми не можемо повертатись. До того ж у доньки, інсулін який вона приймає, його в Україні немає, тому вона не може туди повернутись зараз. Немає там тих ліків”.

    *Василь звик до Румунії, також і його родина, навіть дитина з синдромом Дауна. Він не покине Румунію найближчим часом, і він усвідомлює, що лікарю-біженцю в іншій країні нелегко працювати за професією, якій він навчався.
    ,,Так, звичайно, нас оформили в реабілітаційний центр Святої Катерини, ми туди регулярно їздимо. Йому там дуже подобається, він не хоче навіть повертатися додому звідти. В Одесі На жаль такого центру у нас не було. Я дуже вдячний і румунському народу”. (…)
    ,,Цей шлях не може бути легким, тому що щоб працювати лікарем треба пройти важкий шлях. Тому якщо так належить за законом, . Ніяких преференцій не повинно бути.”
    * З жовтня 2006 року Василь Герцев працював асистентом кафедри нейрохірургії та неврології ОДМУ, а з 2017 року – доцентом кафедри нейрохірургії та неврології ОНМедУ. У Румунії він сподівається працювати хоча б професором, на основі договору про взаємне визнання дипломів між Румунією та Україною, ухваленої через 24 роки після підписання попереднього документа (18 серпня 2023 року). З жовтня 2023 року ми маємо Закон про ратифікацію Угоди між Урядом Румунії та Кабінетом Міністрів України щодо взаємного визнання документів про навчання. (…)

    (Частина ІII)
    ,,Лікарів це не стосується наскільки я чула. Це для викладачів, там інші спе ціальності. Медичні дипломи так не підтверджуються. Я працював викладачем 15 років, тому. Медичні так, потрібно пройти курси потім ще як мінімум рік з румунським спеціалістом працювати спільно, я про це чув. (…)
    * З березня 2023 року Василь Герцев працював у Румунії перекладачем у Фонді Регіни Марії в Бухаресті та консультантом у МОМ (Міжнародна асоціація з питань міграції). Він мало знає про інших своїх співгромадян, колег по цеху, лікарів-біженців, чи знайшли вони роботу там, куди переїхали. (…)

    ,,Так-так, є знайомі які приїхали до Бухареста, вони вже переклали і нотаріально запевнили свої дипломи, але вони поки не працюють. Я не знаю чому. І ще я знаю одного, ну він не зовсім біженець, він з Індії. Він закінчує інтернатуру в Києві і він подає також документи щоб працювати тут лікарем”. (…)
    ,,Я планую залишитися в Румунії. Я вже працював 10 місяців як перекладач у клініці Регіна Марія, потім у нас 2 місяці була перерва і обіцяли продовжити нашу програму ще на 6 місяців. Я працюю як перекладач між українським та пацієнтами та румунськими лікарями які знають англійську мову. У мене є підтверджений сертифікат IELTS про те, що я володію англійською на рівні B2. Тому у мене вийшло влаштуватись на таку роботу. На жаль, цей контракт, вони сказали, буде останнім. Тобто через пів року вже треба буде шукати щось інше. Поки в Україну, поки війна не закінситься, ми не можемо повертатись. До того ж у доньки, інсулін який вона приймає, його в Україні немає, тому вона не може туди повернутись зараз. Немає там тих ліків”.

    *Василь звик до Румунії, також і його родина, навіть дитина з синдромом Дауна. Він не покине Румунію найближчим часом, і він усвідомлює, що лікарю-біженцю в іншій країні нелегко працювати за професією, якій він навчався.
    ,,Так, звичайно, нас оформили в реабілітаційний центр Святої Катерини, ми туди регулярно їздимо. Йому там дуже подобається, він не хоче навіть повертатися додому звідти. В Одесі На жаль такого центру у нас не було. Я дуже вдячний і румунському народу”. (…)
    ,,Цей шлях не може бути легким, тому що щоб працювати лікарем треба пройти важкий шлях. Тому якщо так належить за законом, . Ніяких преференцій не повинно бути.”
    Матеріал створено НАУКОЮ+
    https://bit.ly/3Vn28Fw

Lasă un răspuns