EXCLUSIV- Cinci stomatologi ucraineni au primit aprobarea Colegiului Medicilor Stomatologi de-a profesa în România

Un medic stomatolog ucrainean refugiat care intenționează să profeseze în România trebuie să prezinte autorităților române un dosar cu mai multe documente care să dovedească studiile și pregătirea profesională pe care o are și să achite taxe în valoare de 3300 lei. Sunt deja 5 stomatologi ucraineni care au primit aprobarea și pot să-și practice meseria în țara noastră și să trateze problemele de sănătate orală atât ale ucrainenilor refugiați la noi cât și ale românilor. Dr. Florin Lăzărescu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru videomedicina.ro despre condițiile în care poate profesa un medic stomatolog ucrainean la noi în țară.

Videomedicina.ro, cu sprijinul SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited, continuă analizarea posibilității medicilor ucraineni refugiați de-a lucra în țările gazdă într-un nou serial multimedia: ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova.”

Alexandra Mănăilă: Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un medic stomatolog ucrainean refugiat ca să profeseze în meseria sa în România?

Dr. Florin Lăzărescu: România se numără printre țările europene care au oferit refugiaților europeni aceleași drepturi sociale și de integrare pe piața muncii ca pentru cetățenii UE. Mai mult, au aceleași drepturi ca și cetățenii din țara noastră. Cu aceste precizări, menționăm că exercitarea profesiei pentru medicii stomatologi refugiați din Ucraina se poate realiza în mod permanent, prin înscrierea în colegiile teritoriale sau pe perioadă determinată de timp, pe baza avizului de practică temporară și/sau ocazională emis de Comisia de Avizări a Consiliului Național al Colegiului Medicilor Stomatologi din România.

Totodată, pentru a putea profesa în România, un medic stomatolog ucrainean refugiat trebuie să depună următoarele documente:

  • Copie a actului de identitate
  • Permis de ședere pentru beneficiarii protecției temporare în România
  • Copie legalizată a titlului/titlurilor de calificare în profesia de medic stomatolog, precum și, după caz, a documentului care atestă echivalarea sau recunoașterea titlului
  • Dovada exercitării profesiei de medic stomatolog în ultimii 5 ani, dacă este cazul (certificat prin care se atestă experiență profesională), sau dovada atestării competenței profesionale
  • Dovezi privind caracterul onorabil, moral sau absența unei situații care suspendă sau interzice exercitarea profesiei de medic stomatolog în caz de eroare profesională gravă, respectiv o atestare de confirmare a inexistenței unor suspendări temporare sau definitive de la exercitarea profesiei sau a unor condamnări penale – emise de statul membru de origine/proveniență în cazul persoanelor prevăzute la art. 477 lit. b), d) și f) din Legea nr. 95/2006;
  • Document privind sănătatea fizică și psihică emis de statul membru de origine/proveniență în cazul persoanelor prevăzute la art. 477 lit. b), d) și f) din Legea nr. 95/2006;
  • Copie a asigurării de răspundere civilă profesională valabilă pe teritoriul României
  • Certificat de cazier judiciar
  • Dovada plății sumei de 1.500 lei pentru evaluarea dosarului conform art. 1 lit. b) din Decizia Consiliului național nr. 1/2CN/2021, raportat la art. 548 din Legea nr. 95/2006, republicată, achitată în contul CMSR nr. RO54 BREL 0700 0268 5RO1 1001 deschis la Libra Internet Bank – Sucursala Ștefan cel Mare.

În situația în care este necesară examinarea cunoștințelor lingvistice necesare desfășurării activităților profesionale în România prin verificarea abilităților lingvistice de Comisia pentru avizări, studii și strategii de dezvoltare din cadrul Consiliului național al CMSR (CASSD), pentru programare se comunică dovada plății sumei de 1.500 lei conform art. 1 lit. e) din Decizia Consiliului național nr. 1/2CN/2021 raportat la art. 548 din Legea nr. 95/2006, republicată, achitată în contul CMSR nr. RO54 BREL 0700 0268 5RO1 1001 deschis la Libra Internet Bank, Sucursala Ștefan cel Mare – suma de 1.500 lei se achită numai după comunicarea de către CMSR a necesității de examinare a cunoștințelor lingvistice.

Alexandra Mănăilă: Care este nivelul de limba română pe care trebuie să-l aibă medicul?

Dr. Florin Lăzărescu: În aprecierea cunoștințelor lingvistice, CMSR va ține cont de durata activității care urmează a fi desfășurată. Dovada cunoștințelor lingvistice se poate face cu un certificat de competență lingvistică.

În Decizia nr. 25/2CN din 15 noiembrie 2019  (decizie privind eliberarea avizului pentru exercitarea activității de medicină dentară cu caracter temporar/ocazional se menționează faptul că reprezintă o dovadă suficientă a cunoștințelor lingvistice:

  • Copia titlului obținut în limba română, certificat pentru conformitate cu originalul de către solicitant;
  • Copia titlului care atestă cunoașterea limbii române (spre exemplu: diploma de licență, calificarea eliberată de o cameră de comerț, calificarea eliberată de un organism recunoscut de formare lingvistică etc.);
  • Dovada unei experiențe profesionale anterioare în România

În cazul în care nu se poate prezenta o dovadă suficientă a cunoştinţelor lingvistice conform alin. de mai sus, medicul stomatolog solicitant va susţine un interviu în faţa unei comisii formate din cel puţin 3 membri ai CASSD.

Alexandra Mănăilă: Ați primit vreo solicitare de la vreun medic stomatolog ucrainean refugiat în România de-a profesa în țara noastră?

Dr. Florin Lăzărescu: În ultimii doi ani am primit 12 solicitări de eliberare a avizului privind dreptul de liberă practică pe teritoriul României. Cinci solicitări au fost aprobate, candidații depunând dosare complete și promovând examenul lingvistic. În cazul celorlalți ucraineni, aceștia fie au depus dosare incomplete, caz în care Comisia de avizări a solicitat completarea lor pentru a putea fi evaluate din nou, fie nu au promovat examenul lingvistic, aceștia din urmă fiind în continuare chemați la noi evaluări.

Alexandra Mănăilă: Ce taxe au de achitat medicii și dacă pot fi scutiți de acestea, având în vedere situația specială în care se află refugiații?

Dr. Florin Lăzărescu: Taxele care necesită a fi achitate sunt următoarele:

  • 1500 lei taxă analiză pentru evaluarea dosarului privind dreptul la liberă practică pe teritoriul României și a abilităților lingvistice necesare desfășurării activităților profesionale în România
  • 1500 lei taxă achitată în situația în care este necesară examinarea cunoștințelor lingvistice necesare desfășurării activităților profesionale în România prin verificarea abilităților lingvistice de Comisia pentru avizări, studii și strategii de dezvoltare în cadrul Consiliului național al CMSR (CASSD)
  • 330 lei, taxă de înscriere în Colegiul teritorial din județul în care medicul alege să profeseze

Alexandra Mănăilă: În ce condiții se poate acorda dreptul condiționat sau temporar de-a practica medicina în România?

Dr. Florin Lăzărescu: Condițiile sunt reglementate prin Decizia CMSR nr. 25/2CN din 15 noiembrie 2019 privind eliberarea avizului pentru exercitarea activității de medicină dentară cu caracter temporar/ocazional pe teritoriul României de către medicii stomatologi cetățeni ai unui alt stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat membru al Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene ori asimilați acestora.

Alexandra Mănăilă: Se poate acorda acest drept medicilor stomatologi ucraineni?

Dr. Florin Lăzărescu: Acest drept se poate acorda medicilor stomatologi ucraineni, cu îndeplinirea condițiilor enumerate anterior.

Alexandra Mănăilă: Ar fi posibilă încadrarea în muncă și exercitarea profesiei cu competențe limitate?

Dr. Florin Lăzărescu: Exercitarea profesiei de medic stomatolog cu competențe limitate nu este reglementată din punct de vedere legislativ la nivelul României.

Alexandra Mănăilă: Este recunoscută doar Facultatea de Medicină Dentară sau și specializările?

Dr. Florin Lăzărescu: Procedura de recunoaștere a calității de medic, inclusiv a specializărilor și echivalarea diplomelor se derulează la nivelul autorităților guvernamentale competente, anterior procesului gestionat de către CMSR.

Alexandra Mănăilă: Credeți că ar trebui schimbat ceva pe viitor în România în privința reglementărilor pentru a putea profesa ucrainenii refugiați si poate și alți medici din țări terțe aflați în situații speciale?

Dr. Florin Lăzărescu: Colegiul Medicilor Stomatologi din România este un organism profesional cu competențe teritoriale bine delimitate, care implementează legislația națională, oferind medicilor ucraineni, după cum am arătat, toate drepturile de care beneficiază proprii cetățeni.

 

Având în vedere demersurile de integrare întreprinse la nivelul Uniunii Europene, pentru un acces mai facil în profesia de medic stomatolog, Colegiul Medicilor Stomatologi din România consideră oportună completarea art. 477 al Legii nr. 95/ 2006 în sensul includerii beneficiarilor statutului de refugiat sau celor cărora li s-a acordat protecție subsidiară în categoria de persoane fizice cu drept de exercitare a acestei profesii.

În ultimii doi ani, șase dosare ale medicilor ucraineni refugiați în țara noastră care vor să profeseze în sistemul medical românesc au ajuns la Colegiul Medicilor din România (CMR), însă niciunul din aceste dosare nu este finalizat. Puteți urmări serialul ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări”, în care aflați ce propunere de modificare legislativă a înaintat Colegiul Medicilor România (CMR) Ministerului Sănătății pentru ca medicii ucraineni să poată să aibă acces mai facil la piața muncii în România.

Serialul multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Urmăriți și:

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Află despre testele genetice în cancerul de sân – webinar live organizat de Asociația OncoPacienților PHOENIX

Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la nivel global. În fiecare an aproximativ …