Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, despre medicii ucraineni refugiați: Încercăm să le asigurăm posibilitatea să practice în România!

prof. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății

În țara noastră au intrat de la începutul crizei umanitare declanșate de războiul din Ucraina 3 milioane de refugiați, din care 107.000 au rămas în România. Mulți dintre refugiați au nivel de educație foarte ridicat, dar din cauza barierelor legislative nu au posibilitatea de-a profesa, e de părere Asociația Hans Across Romania, care a încercat să ofere sprijin vocațional și consilere profesională refugiaților. Medicii, farmaciștii și asistenții medicali refugiați din Ucraina întâmpină probleme privind recunoașterea calificărilor profesionale, după cum a recunoscut chiar ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila. În cadrul serialului multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova”, videomedicina.ro prezintă poveștile ucrainenilor refugiați care au profesii medicale și care sunt nevoiți să facă alte joburi decât cele în care sunt calificați.

Școlarizarea medicilor diferită în Ucraina

,,O chestiune mai dificilă a fost în asigurarea recunoașterii calificărilor profesionale pentru medicii din Ucraina. Sunt două impedimente. Noi suntem un stat membru al Uniunii Europene și știți bine că această calificare profesională trebuie să respecte standardele asumate de fiecare stat membru, iar curricula, școlarizarea în Ucraina, la fel ca și în Republica Moldova, este diferită față de cea din România, plus că exista de multe ori problema legată de limbă, care în profesiunea medicală este esențială în contactul cu pacient”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, la conferinţa ,,Mai bine pregătiți pentru integrarea copiilor migranți – bune practici și provocări”, organizată recent de organizația Salvați Copiii.

Victoriia Grytsenko este medic stomatolog, care a studiat în Ucraina 7 ani ca să poată profesa în domeniul său și a lucrat timp de 10 ani în țara sa. În România este nevoită să facă munci sub pregătirea ei: spală podele, curăță instrumentarul medical într-o clinică stomatologică și se chinuie să învețe limba română în speranța că va reuși să-și facă meseria la noi în țară.

Sofia Lekishvili este medic oftalmolog cu o experiență de 18 ani în Ucraina, dar în România specialitatea nu i-a fost recunoscută. Ar fi dispusă să lucreze și ca medic generalist, după cum a declarat într-un episod al serialului multimedia ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări”, publicat de videomedicina.ro. Un medic român impresionat de povestea Sofiei s-a oferit să-i întindă o mână de ajutor.

Vasyl Hertsev este medic ucrainean, neurolog cu aproape trei decenii de experiență. A lucrat și ca profesor universitar timp de 15 ani în Ucraina, dar în România nu a putut munci decât ca interpret în cadrul fundației Regina Maria din București, iar acum ca mediator.

,,Dr. Vasyl, neurolog, lucrează ca mediator sanitar în cadrul proiectului #OneMedicalStopShop dedicat pacienților ucraineni din cadrul Fundației Inovații Sociale Regina Maria. Deși este un medic excepțional, el nu are dreptul de a-și exercita profesia în România, cu toate că zecile de mii de refugiați ucraineni din țara noastră întâmpină serioase probleme în accesarea serviciilor medicale de aici. Am în echipa mea 3 colegi din țara vecină, medici excelenți, care din păcate NU își pot exercita profesia aici, cu toate că pentru cei aproape 80000 de refugiați ucraineni din România accesul la servicii medicale este încă o aventură dificilă și uneori umilitoare. Mă bucur să văd că totuși încep, timid, să apară sugestii și propuneri, bazate pe exemplele Olandei și Poloniei, care au reușit sa găsească o soluție onorabilă la aceeași problemă”, a precizat Cristina Mateoiu, director executiv la Fundația Inovații Sociale Regina Maria.

Un alt ONG a povestit în albumul Help to Help Ukraine ce soluții încearcă să găsească pentru refugiații ucraineni ca să se adapteze mai ușor în țara noastră.

,,Încercăm să-i ținem cât mai mult ancorați în lumea lor profesională, facilitând anumite programe de voluntariat. Sunt oameni care își doresc foarte mult să aducă o contribuție și care, din păcate, nu au posibilitatea să profeseze meseria pe care o aveau la ei în țară, dar au această capacitate de-a se adapta și deschide – e foarte important să fii deschis și să poți să-ți reclădești un drum până la urmă”, a scris Mihaela Sandu, coordonatoarea centrului Asociației Hands Across România.

CMR a propus modificarea legislației. Mingea este în terenul Ministerului Sănătății

Dr. Călin Bumbuluț, vicepreședintele Colegiului Medicilor România (CMR) a declarat la videomedicina.ro că a propus Ministerului Sănătății (MS) modificarea legislației, prin prevederea unui stagiu de adaptare pentru medici din țări terțe, respectiv și Ucraina.

,,Am solicitat ca să se instituie o procedură de compensare a lipsei acestei perioade de pregătiri din formarea de specialitate, prin care solicitantul să aibă posibilitatea și pe lângă proba de aptitudini, acolo unde este o diferență majoră de ani de zile de pregătire să parcurgă un stagiu de adaptare sau cum o s-o denumească ministerul, prin care să poate ajunge la același nivel de pregătire cu un rezident din România sau cu cineva care a parcurs pregătirea în România și care să ne permită și nouă și pacienților și României în general și Uniunii Europene în particular să stăm liniștiți că este vorba de o pregătire care a fost parcursă în întregime și acel specialist, acel medic este pe deplin competent să-și exercite profesia și în România. Am avut o întâlnire la Ministerul Sănătății și am solicitat aceasta. Urmează probabil cât de curând să fie adoptată o modificare a legislației pe care noi avem în domeniu, care vine practic în sprijinul solicitanților și sigur ne ajută și pe noi în procesul de recunoaștere”, a declarat vicepreședintele CMR, care a ținut să precizeze că această propunere nu este valabilă pentru toate specialitățile medicale, fiindcă unele specialități sunt echivalente ca durată și nu există probleme deosebite privind recunoașterea lor.

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila susține că: ,,încercăm să facem eforturi ca să asigurăm celor care vin din Ucraina și au această calificare medicală să le asigurăm posibilitatea să practice în România”.

32% dintre refugiații ucraineni nu au accesat asistența medicală din cauza barierei lingvistice

Un acces mai bun al medicilor ucraineni la piața muncii din sectorul sanitar din România ar îmbunătăți situația refugiaților ucraineni care au nevoie de servicii medicale și cărora le-ar fi mult mai ușor dacă ar putea vorbi în limba lor.

,,Principala noastră grijă a fost cum organizăm serviciile medicale, ca familiile de ucraineni și în special copiii să primească asistență medicală. Și au primit această asistență medicală de sănătate publică, au primit vaccinuri, cei care au dorit sau au avut nevoie să-și completeze sistemele de vaccinare, asistență medicală gratuită, iar accesul la servicii medicale pentru ucraineni în România este similar cu cel al românilor asigurați la sistemul de sănătate, inclusiv accesul la programele de sănătate”, a subliniat ministrul Alexandru Rafila.

În România, potrivit datelor UNFCR, 74% dintre copiii ucraineni cu vârsta între 0-6 ani au primit vaccinul antipoliomielitic în perioada  iulie- septembrie 2023, în aceeași perioadă 77% dintre copiii ucraineni cu vârsta între 9 luni și 5 ani au primit vaccinul împotriva rujeolei.

În schimb, 35% dintre refugiații ucraineni nu au accesat asistența medicală atunci când le-ar fi fost necesară, din cauza lipsei cunoștințelor despre cum să acceseze serviciile de sănătate, iar 32% au invocat bariera lingvistică ca motiv că nu au accesat serviciile medicale. 29% dintre refugiații ucraineni în România nu au accesat asistența medicală atunci când au avut nevoie fiindcă le-a fost imposibil să se programeze.

Serialul multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Puteți urmări și celelalte episoade ale serialului:

Foto: Alexandra Mănăilă

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

© europontis.com | videomedicina.ro

 

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

EXCLUSIV: Larisa Dovgopola, medic de familie și neurolog din Ucraina, refugiat în Polonia: ,,Oportunitatea de a lucra în profesia ta, chestiune de noroc și fericire”

Împreună cu soțul și cei doi copii, ucraineanca Larisa Dovgopola de profesie neurolog și medic …