Ala Nemerenco, ministrul Sănătății din Republica Moldova: Noi le-am oferit refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali acele locuri de muncă care era necesar să fie acoperite

Alexandra Manaila 15 aprilie 2024 56 Vizualizări

Un milion de refugiați ucraineni au intrat în Republica Moldova din 2022 de la izbucnirea războiului și aproximativ 100.000 au ales să rămână în Moldova, potrivit unui studiu realizat de organizaţia neguvernamentală HIAS Moldova. 25% dintre ucrainenii refugiați sunt angajaţi, iar 23% în căutarea unui loc de muncă. Personalul medical din Ucraina care s-a refugiat în țara vecină profesează fără probleme în Republica Moldova, susține Ala Nemerenco, ministrul Sănătății din Republica Moldova.

În cadrul serialului multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova”, videomedicina.ro vă prezintă declarațiile miniștrilor Sănătății din România, prof.dr. Alexandru Rafila, respectiv Ala Nemerenco din Republica Moldova cu privire la personalul medical refugiat din Ucraina și posibilitatea de-a lucra în țara gazdă.

În acest episod Ala Nemerenco povestește cum a reușit să-i angajeze pe aproape toți medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina în Republica Moldova.

,,Deoarece la momentul de față nu suntem încă țară UE, doar ne pregătim și ne ajustăm toată legislația ca să corespundă cerințelor Uniunii Europene (UE), nu avem în Republica Moldova această directivă a UE care impune aceste reguli cu referire la validarea diplomelor. De asemenea, am folosit situația de urgență și faptul că am avut această comisie pentru situații excepționale, în care am inclus un punct prin care s-a indicat de la guvern Ministerului Sănătății să găsească această modalitate de oferire a posibilității de încadrare a lor. Noi avem într-adevar diferențe de instruire, deoarece în Republica Moldova de la începutul anilor 2000 a fost introdusă instruirea postuniversitară prin rezidențiat, în marea majoritate curriculele corespund curriculelor țărilor UE și mă refer la durata de studii care este minim de 3 ani pentru medicina de familie și maxim pentru neurochirurgie, 4-5 ani. Deci, există această diferență de instruire, dar noi am făcut această excepție temporară și am încadrat persoanele care au stagii în instituțiile medicale, în special acolo unde am avut nevoie acută de personal medical. Și, doi, în Republica Moldova nu există această barieră strictă lingvistică. Faptul că provenim din Uniunea Sovietică, a impus cunoașterea limbii ruse atât în Republica Moldova cât și de către ucraineni. Avem foarte multă populație care cunoaște rusă în Republica Moldova și chiar este vorbitoare de rusă. Astfel că ei cumva și-au găsit locul și, de asemenea, asistentele medicale, in special asistente în sălile de operație unde nu au nevoie de atâta comunicare. Cea mai multă comunicare este în medicina primară, în pediatrie, unde într-adevăr trebuie să descoși pacientul”, a declarat Ala Nemerenco, ministrul Sănătății din Republica Moldova.

Din 70 de cereri, 58 aprobate

În jur de 60-70 de cereri ale refugiaților ucraineni cu profesii medicale au fost depuse în Republica Moldova. Dintre acestea, 58 au fost aprobate de către ministerul Sănătății moldovean.

Aproximativ 20 până la 30% din ucrainenii refugiați în țara vecină este formată din persoane în vârstă și persoane cu dizabilități.

,,Nu cred că refugiații din Ucraina cunosc locurile unde sunt acești medici ucraineni. Există și personal medical care s-a angajat în ONG-uri sau în anumite centre de plasament și avem câteva cazuri în care ei au preferat și au solicitat să fie implicați în acele locuri de o concentrare maximă a refugiaților din Ucraina și ei activează în centrele de plasament ca personal medical. În rest, ei oferă servicii medicale în aceeași măsură tuturor celor care se adresează acelor instituții medicale, fie cetățeni ai Republicii Moldova, fie ucraineni refugiați”, a precizat Ala Nemerenco.

Deficit de personal medical în Republica Moldova

Sistemul medical din Moldova înregistrează un deficit de personal medical, care este în continuă creștere. În 2018-2021,  conform  datelor  Agenției Naționale pentru  Sănătate  Publică  (ANSP) au plecat din diverse cauze circa 1200 de medici și asistenți medicali.

,,Republica Moldova a fost lovită de un val de emigrație în ultimii 10 ani destul de mare și nu a putut să nu atingă și lucrătorii medicali. În special au emigrat medici, avem foarte mulți medici care activează și în România”, a mărturisit ministrul Sănătății din Republica Moldova.

Chiar dacă refugiații ucraineni, cadrele medicale, nu reușesc să acopere acest deficit, umplu totuși niște goluri din sistemul medical moldovean.

,,Desigur, noi am oferit acele locuri de muncă care pentru noi era destul de necesar să le acoperim, fiindcă există instituții medicale care suferă o criză mai mare sau nu atât de acută de cadre medicale, în special de medici. Nu putem spune că acest număr de cadre a suplinit suficient. Suntem bucuroși că s-au integrat destul de bine. Mulți dintre ei au mers în regiuni în care este o concentrație mai mare de populație vorbitoare de ucraineană, în nordul țării, având posibilitatea chiar să discute cu pacienții în ucraineană”, a subliniat Ala Nemerenco.

Serialul multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Puteți urmări și celelalte episoade ale serialului:

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Mariana Semenyuk, Polonia: Medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina ar putea umple o parte din lipsa de personal din Europa. Polonia un exemplu privind integrarea în muncă

3.930 de medici și stomatologi ucraineni au primit o decizie pozitivă în legătură cu depunerea …

Mentiuni legale Politica date personale
© 2024 videomedicina.ro. Toate drepturile rezervate. EUROPONTIS.COM SRL