Mariana Semenyuk, Polonia: Medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina ar putea umple o parte din lipsa de personal din Europa. Polonia un exemplu privind integrarea în muncă

Mariana Semenyuc, CEO EWL Migration Platform
Mariana Semenyuc, Director de recrutare al Platformei de Migrație EWL din Polonia

3.930 de medici și stomatologi ucraineni au primit o decizie pozitivă în legătură cu depunerea unei cereri la Camera Superioară Medicală pentru a avea dreptul de a exercita profesia în Polonia din februarie 2022 încoace, potrivit Ministerului Sănătății polonez. Dintre aceștia, 3.606 sunt medici și stomatologi care au primit decizii pozitive în conformitate cu art. 61 din Legea privind asistența cetățenilor Ucrainei în legătură cu conflictul armat de pe teritoriul acestei țări. ,,Ucraina nu ține statistici privind plecările în străinătate ale ucrainenilor după profesii. De asemenea, nu există astfel de date oficiale în Polonia”, a declarat în exclusivitate pentru videomedicina.ro Mariana Semenyuk, directorul departamentului de recrutare al Platformei de migrație EWL din Polonia.

În cadrul serialului multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova”, videomedicina.ro v-a prezentat opiniile miniștrilor Sănătății din România și Republica Moldova, opinia Colegiului Medicilor Stomatologi din România, iar acum vă prezintă un interviu cu medicul Mariana Semenyuk, ucraineancă stabilită în Polonia de 12 ani, care recrutează personal medical în cadrul unei importante agenții de ocupare a forței de muncă(EWL). 

 

În Polonia s-a creat o oportunitate de a lucra fără echivalarea diplomei și fără a susține un examen de limbă pentru medicii ucraineni refugiați, după cum a precizat Anna Chernysh, consilier de carieră în Polonia, în Serialul multimedia ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări”, realizat de videomedicina.ro.

Mariana Semenyuk aduce informații în plus cu privire la cadrele medii refugiate din Ucraina, astfel că din 24 februarie 2022, au fost emise 1.978 de decizii pozitive asistentelor și moașelor din Ucraina pentru a lucra în Polonia.

Alexandra Mănăilă: Cum a reușit Polonia să- i integreze pe medicii ucraineni care lucrează în sistemul de Sănătate polonez?

Mariana Semenyuk: Datorită condițiilor simplificate de angajare, care au fost introduse în timpul pandemiei de Covid 19, a devenit mai ușor pentru medicii ucraineni să obțină un loc de muncă în Polonia. Potrivit acesteia, medicii străini pot fi angajați fără nostrificarea diplomelor (confirmarea diplomelor).

Mai demult, ei erau nevoiți să dea examene de specializare și de limbă, dar acum nu mai trebuie decât să depună acte la Ministerul Sănătății și să obțină un permis de muncă pentru 5 ani. La început, li s-a permis să lucreze doar în spitalele Covid, dar cu timpul oportunitățile s-au extins.

Datorită acestui fapt, medicii ucraineni  puteau începe să lucreze mai devreme. În urmă cu câțiva ani, erau nevoiți să facă un stagiu gratuit într-o instituție medicală poloneză, care dura 2 ani. Adică, în acest timp medicul a trebuit să se întrețină singur pe sine. Acum poate începe să muncească după  3-4 luni până la șase luni.

Principala cerință pentru medici este cunoașterea limbii poloneze. Cu toate acestea, având în vedere deficitul critic de medici din Polonia, unele spitale au făcut concesii și au angajat medici care nu vorbeau încă suficient de bine limba poloneză, așa că le ofereau un traducător asistent.

În plus, angajatorii – instituții medicale – oferă adesea locuințe pentru medicii ucraineni. Poate fi un apartament cu o cameră pentru un medic care a venit singur în Polonia sau o casă pentru un medic cu familia. Adesea, aceasta este o locuință gratuită sau cu o mică plată suplimentară pentru aceasta.

Toți acești pași au un efect pozitiv. După cum au arătat cercetările Fundației pentru Dezvoltarea Europei Central-Estice (Fundacja Rozwoju Europy Środkowo-Wschodniej), efectuate în 2023, cel mai des medicii ucraineni lucrează în spitale. Ei apreciază faptul că munca le oferă posibilitatea de a învăța limba și oferă condiții bune de angajare. Deși nu văd întotdeauna oportunități de dezvoltare a carierei lor profesionale și de dezvoltare profesională.

Cu toate acestea, se crede că poziția lor profesională se va îmbunătăți în următorii ani, iar acest lucru depinde în principal de propria dăruire și silință. Ei sunt mulțumiți de programul comod de muncă, cultura și limba asemănătoare, condițiile sociale bune și apropierea de țara natală.

Marea majoritate a respondenților au ales Polonia datorită asemănărilor culturale și lingvistice (59,4%), o oportunitate reală de a lucra în profesia de medic (50,5%) și a apropierii logistice față de locul de origine (49,5%). Dar, cel mai adesea, deciziile de migrare au fost cauzate de un sentiment de amenințare legat de război și situația politică (59,4%), venituri mici (45%) și calitatea scăzută a vieții în țara de origine (34,7%).

Alexandra Mănăilă: Ce condiții speciale a oferit Polonia pentru medicii ucraineni refugiați și pentru asistenții medicali?

Mariana Semenyuk: O lege specială, pe care Polonia a introdus-o la două săptămâni după începerea războiului , a echivalat în mare măsură statutul refugiaților cu cel al cetățenilor polonezi. Simplificări au fost prescrise și separat pentru medicii care fugeau de războiul din Ucraina în Polonia. În conformitate cu legislația, medicii, stomatologii, moașele și asistentele care au sosit în Polonia din Ucraina după 24 februarie pot obține dreptul de a lucra după profesie – pot lucra în Polonia în specialitatea lor medicală timp de până la 1 an. Cu toate acestea, ei vor putea îndeplini doar acele sarcini pentru care vor primi admitere și numai sub supravegherea unui conducător special.

După expirarea termenului, la cererea salariatului, contractul poate fi prelungit. După aceea, medicii ucraineni își vor putea îndeplini sarcinile în mod independent, fără control suplimentar și restricții stricte.

De asemenea, medicul trebuie să învețe limba poloneză. În acest scop, sunt adesea organizate cursuri de limbă gratuite pentru medicii ucraineni.

Mulți medici au primit, de asemenea, locuințe ca refugiați. Platforma de migrație EWL a fost contactată de spitale care sunt gata să angajeze medici ucraineni, chiar și fără cunoștințe de limba poloneză la etapa inițială a muncii. Toate acestea au făcut posibil ca medicii și asistentele să înceapă să lucreze în profesia lor și să se simtă mai încrezători în afara patriei.

Alexandra Mănăilă: Poate fi considerată Polonia un bun exemplu la nivel european privind integrarea medicilor ucraineni refugiați și asistenților medicali integrarea în muncă?

Mariana Semenyuk: Da, se poate, cel puțin având în vedere faptul că numărul medicilor ucraineni angajați a crescut după simplificarea angajării. Cel mai ușor este să obții un loc de muncă în Polonia, valabil pentru medici și asistenți, comparativ cu alte țări europene, iar salariile sunt mai mari decât în ​​Ucraina. Acest lucru atrage medicii ucraineni. Deși nu se poate spune că acest lucru a dus la creșterea fluxului lor, întrucât nu este o sosire pentru munca sezonieră, ci o decizie bine gândită de a se muta și a începe viața într-o altă țară, cu căutarea locuinței, școlii și grădiniței pentru copii.

În schimb, dreptul de a obține un permis de muncă pentru 5 ani cu posibilitatea de a obține blue card oferă medicilor un sentiment de stabilitate și predictibilitate într-o țară străină, ceea ce este foarte important.

Mariana Semenyuc, CEO EWL Migration Platform
Mariana Semenyuc, Director de recrutare al Platformei de Migrație EWL

Alexandra Mănăilă: Intenționează Polonia să renunțe la facilități pentru refugiatii ucraineni medici, stomatologi și asistente medicale care vor să lucreeze în Polonia?

Mariana Semenyuk: Există o nevoie semnificativă de medici în Polonia – există un deficit de aproape 160.000 de medici. Numărul medicilor de familie care muncesc, în raport cu populația din Polonia este cel mai mic din Europa. Fiecare al patrulea medic din Polonia a atins vârsta de pensionare. În plus, deficitul de asistente este resimțit acut. Vârsta medie a asistentelor și moașelor care lucrează în domeniul sănătății este în prezent de 53 de ani. Vor fi prea puține asistente tinere pentru a le înlocui pe deplin pe cele care se pensionează.

Acest deficit înseamnă că oamenii trebuie să aștepte din ce în ce mai mult pentru o programare sau să caute servicii medicale în orașe adesea îndepărtate. Polonia nu va putea compensa pe cont propriu deficitul de personal în următorii ani -în baza creșterii numărului de studenți la medicină, deoarece pregătirea unui specialist independent în Polonia durează aproximativ 12 ani. Prin urmare, țara este interesată de medici străini. În acest sens, medicii ucraineni sunt excelenți profesioniști cu mulți ani de experiență care știu să lucreze bine cu pacienții.

Alexandra Mănăilă: Există deficit de medici și asistente în sistemul de sănătate din Ucraina?

Mariana Semenyuk: Există, de asemenea, o lipsă semnificativă de medici și asistente în Ucraina – a existat o lipsă de personal medical în timpul pandemiei de coronavirus. Și acum, după începerea războiului, deficitul a devenit și mai mare. Ucraina nu are statistici privind plecările în străinătate după profesii. Există însă informații despre numărul de medici care au lucrat înainte și care lucrează în prezent în instituțiile medicale.

Potrivit Centrului de Sănătate Publică, la sfârșitul anului 2022, în instituțiile medicale din subordinea Ministerului Sănătății erau cu 6.300 de medici mai puțini decât la sfârșitul anului 2021. Numărul personalului medical junior și mediu – asistenți medicali, asistente medicale, paramedici – a scăzut cu 35.000.

Adică, conform Centrului de Sănătate Publică, în primul an de război au fost cu 41.000 de medici mai puțini în sistemul medical al Ucrainei.

Există mai multe motive pentru reducerea personalului – unii dintre medici au fost mobilizați și au mers pe front, unii au devenit medici pe câmpurile de luptă, alții au plecat în străinătate, alții au murit. Din februarie 2022, armata rusă a efectuat peste o mie de atacuri asupra sistemului medical al Ucrainei. Sute de spitale au fost distruse, peste 150 de medici au murit, potrivit Centrului Ucrainean de Sănătate (UHC), care monitorizează și documentează atacurile asupra spitalelor.

Potrivit Ministerului Sănătății al Ucrainei, nu mai mult de 8% dintre lucrătorii medicali au părăsit Ucraina.

Piața muncii în domeniul medical din Ucraina este plină de posturi vacante la care nu are cine să răspundă, potrivit unui studiu realizat de platforma de căutare a unui loc de muncă Work.ua, unde au analizat cum s-a schimbat situația de pe piața de căutare a personalului medical înainte de invazie și acum. Dacă în martie 2022 au fost căutați 806 de lucrători medicali, atunci în august 2023 erau 6.465 de posturi vacante.

Aproape 40% din instituțiile medicale din Ucraina se confruntă cu o penurie de personal, în special o lipsă acută în teritoriile neocupate. Acest lucru se arată într-un studiu al agenției umanitare Zdorovi, unde au fost intervievați 180 de manageri și reprezentanți ai instituțiilor medicale.

În Ucraina este nevoie de kinetoterapeuți, psihologi, specialiști în psihiatrie, medici generaliști și terapeuți.

Alexandra Mănăilă: Medicii refugiați din Ucraina și asistenții medicali ar putea rezolva criza de personal medical existentă în Europa?

Mariana Semenyuk: S-ar putea să umple o parte din lipsa de personal, dar nu vor rezolva complet criza europeană de medici. Chiar și penuria dintr-o țară europeană, de exemplu din Polonia, medicii din Ucraina nu vor putea să o rezolve. Și aici vorbim nu numai despre procedurile complicate de angajare din multe țări europene pentru medicii ucraineni și nu despre interdicția de plecare a bărbaților din Ucraina. În Ucraina se desfășoară un război, în care sunt mulți răniți și victime. Medicii ucraineni realizează că acum este nevoie de ei în Ucraina, deci continuă să lucreze acasă.

Alexandra Mănăilă: Dezvăluiți-ne câte ceva despre d-voastră.

Mariana Semenyuk: În ultimii 10 ani, ajut oamenii să-și găsească de lucru în străinătate. Înțeleg bine dificultățile care însoțesc mutarea: lipsa cunoașterii limbii, diferențele de mentalități și viziuni asupra vieții.

Sunt medic conform studiilor, la fel ca mama mea. Am venit în Polonia acum 12 ani. Îmi amintesc că am trecut granița și am simțit că eram într-o altă lume, nu într-o altă țară. Cu toate acestea, polonezii m-au primit cu căldură și mi s-a oferit să rămân și să încerc să lucrez în Polonia. Cu sprijinul lor, am îndrăznit. Inițial, am avut în plan să stau în Polonia doar câteva luni, dar locuiesc deja aici de 12 ani. La vremea aceea, nici nu mă gândeam să-mi schimb profesia și nu auzisem nimic despre recrutare. Cariera mea s-a schimbat după ce m-am întâlnit cu o cunoscută care mi-a spus despre recrutare – că recrutorii îi ajută pe oameni să-și găsească de lucru. Mi-a adus aminte de cum m-am simțit când eu tocmai sosisem în Polonia. Am fost pasionată de ideea de a ajuta oamenii.

Din acel moment, pentru mine, fiecare persoană care își caută un loc de muncă nu este doar un CV, ci o persoană cu propriile vise și ambiții. Mă bucur că pot ajuta oamenii în căutarea unui loc de muncă.

__

Traducerea articolului în limba ucraineană

Скільки українських лікарів і медсестер переїхали у країну, в якій знаходитесь від початку війни до цього часу? Скільки українських біженців – медичного персоналу отримали тимчасові медичні ліцензії в Польщі від початку війни і за скільки часу?

Статистики виїзду за кордон за професіями в Україні не ведуть. Так само в Польщі немає таких офіційних даних.

  За даними МОЗ Польщі,  після лютого 2022 року 3930 лікарів і стоматологів отримали позитивне рішення у зв’язку з поданням заяви про дозвіл на роботу в Польщі. Це рішення є підставою для звернення до Вищої лікарської палати про право займатися професією. З них 3606 – це лікарі і стоматологи, які отримали позитивні рішення за порядком ст. 61 Закону про допомогу громадянам України у зв’язку зі збройним конфліктом на території цієї країни.  Крім того, з 24 лютого 2022 року видано 1978 позитивних рішень медичним сестрам і акушеркам з України.

Як Польщі вдалося інтегрувати українських лікарів, які працюють у системі охорони здоров’я Польщі?

Завдяки спрощеним умовам працевлаштування, які були впроваджені ще у час пандемії Covid 19 українським медикам стало простіше працевлаштуватися на роботу в Польщі. Згідно неї  медиків-іноземців можна працевлаштовувати без нострифікації дипломів (підтвердження дипломів).

Раніше їм треба було скласти екзамени зі спеціалізації та мови, а зараз – лише подати документи в Міністерство здоров’я і отримати дозвіл на роботу на 5 років. Спершу дозволяли працювати лише в ковідних лікарнях, проте з часом можливості розширилися.

Завдяки цьому українські медики могли швидше приступити до роботи. Ще кілька років тому вони обов’язково мали пройти безкоштовну практику у польському медзакладі, яка тривала 2 роки. Тобто цей час лікар мав сам себе утримувати. Зараз він може почати працювати в термін від 3-4 місяців до півроку.

Основною з вимог роботи для лікарів- знання польської мови. Проте, зважаючи на критичний брак медиків у Польщі, деякі лікарні йшли на поступки і працевлаштовували лікарів, які ще не досить впевнено послуговувалися польською, тому для таких давали асистента-перекладача.

Крім того, роботодавці – медичні установи- часто надають житло для українських лікарів. Це може бути однокімнатна квартира для лікаря, який приїхав сам до Польщі, або будинок для лікаря з родиною. Часто це безкоштовне житло або з невеликою доплатою за нього.

Усі ці кроки мають позитивний ефект.  Як показало дослідження Фундації розвитку Центрально-Східної Європи Фундація розвитку Центрально-Східної Європи (Fundacja Rozwoju Europy Środkowo-Wschodniej), проведене у 2023 році, що найчастіше українські медики працюють в лікарнях. Вони цінують те, що робота дає їм можливість вивчити мову та пропонує хороші умови працевлаштування. Хоча не завжди бачать можливості для розвитку своєї професійної кар’єри та підвищення кваліфікації.

Однак вважають, що їхнє професійне становище покращиться в найближчі роки, і це залежить головним чином від їх власної відданості та рішучості. Найбільше їх влаштовує зручний час роботи, культурна та мовна близькість, хороші соціальні умови та близькість до рідної країни.

Переважна більшість респондентів обрали Польщу через культурну та мовну близькість (59,4%), реальну можливість працювати за медичною професією (50,5%) та логістичну близькість до місця походження (49,5%). Але найчастіше рішення про міграцію були викликані відчуттям загрози, пов’язаної з війною та політичною ситуацією (59,4%), низькими доходами (45%) і низькою якістю життя в країні походження (34,7%).

Які особливі умови запропонувала Польща для українських лікарів і медсестер-біженців?

Спеціальний закон, який Польща запровадила через два тижні після початку повномасштабної війни, багато в чому зрівняв статус біженців зі статусом громадян Польщі. Окремо також були прописані спрощення для медиків, які рятувалися у Польщі від війни в Україні.  Відповідно до законодавства, лікарі, стоматологи, акушери та медсестри, які прибули до Польщі з України після 24 лютого, можуть отримати право на роботу за професією –  роботу в Польщі за своїм медичним фахом терміном до 1 року. Утім вони зможуть виконувати лише ті обов’язки, до яких отримають допуск, і виключно під наглядом спеціального керівника.

Після закінчення терміну, за бажанням працівника, можна продовжити контракт. Після цього українські медики зможуть виконувати посадові обов’язки самостійно, без додаткового контролю та суворих обмежень.

Також лікар обов’язково повинен вчити польську мову. З цією метою українським медикам часто організовують безплатні мовні курси.

Багатьом медикам також надавали житло як біженцям. До Міграційної платформи EWL зверталися лікарні, які готові працевлаштувати українських медиків, навіть без знання польської мови на початковому етапі роботи. Усе це дало можливість лікарям та медсестрам розпочати роботу за фахом і впевненіше себе почувати поза Батьківщиною.

Чи можна вважати Польщу хорошим прикладом на європейському рівні щодо інтеграції українських лікарів і медсестер-біженців на роботу?

Так, можна, хоча б зважаючи на той факт, що кількість працевлаштованих українських медиків зросла після спрощення працевлаштування. У Польщі найпростіше працевлаштуватися для лікарів і медсестер порівняно з іншими країнами Європи, а зарплати вищі, ніж в Україні. Це приваблює українських медиків. Хоча не можна сказати, що це призвело до їхнього напливу, оскільки це не приїзд на сезонну роботу, а зважене рішення про переїзд і  початок життя в іншій країні, з пов’язаними з цим пошуком житла, школи і садочка для дітей.

Натомість право отримати дозвіл на роботу на 5 років з можливістю отримати далі blue card дає медикам відчуття стабільності і прогнозованості в чужій країні, що є дуже важливим.

Чи планує Польща відмовитися від можливостей для українських лікарів, стоматологів і медсестер, які хочуть працювати в Польщі?

У Польщі значна потреба в лікарях –   бракує майже 160 тисяч лікарів. Кількість практикуючих сімейних лікарів у співвідношенні з кількістю населення у Польщі – найнижча в Європі. Кожен четвертий лікар у Польщі досяг пенсійного віку. Крім цього, гостро відчувається нестача медсестер. Середній вік медсестер і акушерок, які працюють у сфері охорони здоров’я, наразі становить 53 роки. Молодих медсестер буде надто мало, щоб повноцінно замінити тих, хто йде на пенсію.

Цей дефіцит призводить до того, що людям доводиться все довше чекати на прийом або звертатися за медичною допомогою у часто віддалені міста.

Польща не зможе компенсувати дефіцит кадрів у найближчі роки власними силами – за рахунок збільшення кількості студентів-медиків, тому що навчання незалежного фахівця в Польщі займає близько 12 років.

Тому країна зацікавлена в лікарях-іноземцях.

У цьому плані українські лікарі є чудовими професіоналами з багаторічним досвідом, які вміють добре працювати з пацієнтами.

Чи не вистачає лікарів і медсестер в системі охорони здоров’я України?

В Україні також відчутний брак лікарів та медсестер  – дефіцит медичних кадрів був під час пандемії коронавірусу. І зараз, після повномасштабного вторгнення він посилився. Статистики виїзду за кордон за професіями в Україні не ведуть. Але є інформація про кількість медиків, які працювали раніше і працюють зараз у медичних закладах.

За даними Центру громадського здоров’я, станом на кінець 2022 року у медичних закладах, підпорядкованих Міністерству охорони здоров’я, стало на 6300 лікарів менше, ніж на кінець 2021 року. На 35 тисяч зменшилась кількість молодшого і середнього медичного персоналу – медсестер, медбратів, фельдшерів, санітарів.

Тобто, за даними Центру громадського здоров’я, в медичній системі України за перший рік війни стало на 41 тисячу медиків менше.

Є кілька причин скорочення персоналу – частина медиків була мобілізована і вони пішли на фронт, частина стала бойовими медиками, частина виїхала за кордон, частина загинула. Від лютого 2022 року російська армія скоїла понад тисячу нападів на медичну систему України. Зруйновані сотні лікарень, загинуло понад 150 медиків, наводить дані Український центр охорони здоров’я (UHC), де відстежують та документують атаки на лікарні.

За даними Міністерства здоров’я України, з України виїхало не більше 8% медичних працівників.

Ринок праці в медичній сфері в Україні заповнений вакансіями, на які нікому відгукуватися, йдеться у дослідженні платформи з пошуку роботи Work.ua Там проаналізували, як змінилася ситуація на ринку пошуку медичних кадрів до вторгнення і зараз. Якщо у березні 2022 року шукали 806 медичних працівників, то у серпні 2023 року було 6 465 вакансій.

Майже 40% медзакладів в Україні відчувають брак кадрів, особливо гострий дефіцит на деокупованих територіях. Про це йдеться у дослідженні гуманітарного агентства Zdorovi, де опитали 180 керівників і представників медзакладів.

В Україні є потреба у фізіотерапевтах, психологах, фахівцях з психіатрії, лікарів загальної практики та терапевтів.

Чи зможуть українські лікарі та медсестри вирішити європейську кризу охорони здоров’я?

Вони можуть заповнити певний дефіцит кадрів, але повністю не вирішать європейську кризу охорони здоров’я. Навіть дефіцит в одній європейський країні, наприклад, у Польщі медики з України не зможуть вирішити. І тут йдеться не тільки про ускладнені процедури працевлаштування у багатьох європейських країнах для українських лікарів і не про заборону виїзду чоловіків з України. В Україні триває повномасштабна війна, в якій багато поранених і втрат. Українські медики усвідомлюють, що вони зараз потрібні в Україні, тому продовжують працювати вдома.

Біографія Мар’яни Семенюк

Протягом останніх 10 років я допомагаю людям знаходити роботу за кордоном. Я добре розумію труднощі, які супроводжують переїзд: відсутність знання мови, різниця менталітетів та поглядів на життя.

За освітою я медик, як і моя мама. 12 років тому я приїхала до Польщі. Пам’ятаю, як перетинала кордон і відчувала себе як в іншому світі, а не в іншій країні. Проте, польська родина маминих знайомих тепло зустріла мене і запропонувала залишитися та спробувати працювати в Польщі. З їхньою підтримкою я наважилась.

Початково планувала побути в Польщі лише кілька місяців, але вже проживаю тут 12 років. Тоді я і не задумувалася про зміну професії, і про рекрутерство нічого не чула. Моя кар’єра змінилася після зустрічі зі знайомим, який розповів про рекрутацію – про те, що рекрутери допомагають людям знайти роботу. Це нагадало мені, як я відчувала себе, коли сама тільки-но приїхала в Польщу. Я загорілась ідеєю допомагати людям.

З того, моменту для мене кожна людина, яка шукає роботу – це не просто резюме, а особистість зі своїми мріями та амбіціями.  Я  радію, що можу допомогти людям у пошуку роботи.

_

Serialul multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Foto: Arhiva personală Mariana Semenyuk

*Mulțumiri speciale d-lui Piotr Drabik pentru ajutorul acordat în realizarea acestui interviu.

Puteți urmări și celelalte episoade ale serialului:

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

EXCLUSIV: Larisa Dovgopola, medic de familie și neurolog din Ucraina, refugiat în Polonia: ,,Oportunitatea de a lucra în profesia ta, chestiune de noroc și fericire”

Împreună cu soțul și cei doi copii, ucraineanca Larisa Dovgopola de profesie neurolog și medic …