videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
De la declanșarea crizei din Ucraina și până în prezent, organizația Salvați Copiii România a oferit sprijin pentru 353.959 de persoane, dintre care 179.577 de copii ucraineni și 174.382 de adulți. Printre ei se află și Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina împreună cu fetița ei, care acum lucrează pentru Salvati Copiii. Cum a reușit să se angajeze la o farmacie în România, dar și de ce a fost nevoită să renunțe la acest job, povestește Indira Ihnat, pentru videomedicina.ro în cadrul serialului multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova”. Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii România, implicată în ajutorarea refugiaților ucraineni, lansează apelul ,,să-i ajutăm și noi, pe ucrainienii cu pregătirea medicală și să oferim tratamente și condiții mai bune pentru cei care vin din Ucraina”.
Trei din cinci părinți ucraineni refugiați în România nu au un loc de muncă. Potrivit unei anchete derulate de Salvați Copiii România, în luna februarie a acestui an, doar 17% dintre refugiații ucraineni sunt angajați cu contract în România. 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României și 7% sunt angajați fără contract de muncă.
Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina: Barierele lingvistice limitează accesul refugiaților la servicii medicale
Indira Ihnat în vârstă de 27 ani, de profesie farmacist, a fugit din Odesa împreună cu fetița ei de 5 ani. Soțul ei este pe front, așa că e nevoită să se descurce singură în România.
,,Decizia de a veni aici a fost luată în grabă. Am hotărât să plecăm în România, mi-am luat copilul ca să pot să-i ofer un loc sigur, un loc ferit de pericole. Am ales România, deoarece cunoșteam puțin limba română și am avut speranța că mă acomodez un pic mai ușor. Fetița mea nu vorbea română și mi-am dat seama că va fi cam greu pentru ea”, a declarat Indira Ihnat.
Indira era managerul unei farmacii In Ucraina, însă a fost nevoită să-și lase jobul, soțul care se află pe front și casa situată în apropierea unei baze militare și să plece într-o țară străină.
..Am lucrat 4 ani într-o farmacie în Ucraina și îmi plăcea mult ceea ce fac. Când am ajuns în România, timp de două luni am avut o scurtă perioadă de acomodare, după care mi-am dat seama că vreau să merg la muncă și că vreau să mă angajez ca farmacist. Am mers la Ministerul Educației. Eram prima persoană care am solicitat echivalarea studiilor. Răspunsul a fost unul pozitiv și foarte rapid am susținut un examen de cunoaștere a limbii și în 15 zile lucrătoare am obținut un certificat și am devenit membru al Colegiului Farmaciștilor din România. Am mers și m-am angajat la o farmacie, dar numai câteva zile. Mi-a plăcut foarte mult acea experiență de foarte scurtă durată, dar din păcate, find aici în România doar cu copilul, nu îmi convenea programul. Nu avea cine să-l ducă și să-mi ia copilul de la grădiniță și atunci am luat decizia să caut un alt job”, a povestit Indira Ihnat.
Refugiata din Ucraina a renunțat la jobul de farmacist, dar nu și să muncească. În plus, îi încurajează pe conaționalii ei să profese în domeniul în care s-au pregătit. ,,Îi încurajez să învețe limba română, să încerce să-și echivaleze studiile, să fac domeniul pe care îl iubesc. În cazul meu a fost ușor fiindcă am avut o diplomă a Universității de Medicină din Odesa, care este echivalată mai ușor în țările din Europa. Dar am rude, care sunt medici sau chiar asistente medicale, care au încercat să obțină echivalarea studiilor, dar din păcate li s-au oferit doar liste de universități unde ar trebui să facă niște cursuri, nu au fost îndrumați care-ar fi următorii pași de făcut și au rămas blocați.”
În ceea ce privește integrarea sa în România, Indira s-a străduit din răsputeri și le mulțumește românilor care au ajutat-o.
,,Soțul meu este în Ucraina pe front, acolo unde sunt zonele cele mai fierbinți, dar, din fericire, păstrăm legătura zilnică. Nu e ușor”, mărturisește ucraineanca.
De la farmacie la ONG ca lucrător social
Oficial, de la debutul războiului și până la data de 29 februarie 2024, în evidențele ANOFM s-au înregistrat 21.617 cetățeni ucraineni, dintre care 14.727 femei; dintre aceștia 2.784 s-au încadrat pe piața muncii, 1.890 fiind femei. Lipsa abilităților de comunicare în limba română este cauza pe care o declară 65% dintre refugiații din Ucraina, ca impediment pentru angajare. 54% dintre refugiați de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei, arată datele Salvați Copiii.
,,În momentul de față, muncesc într-un domeniu nou pentru mine, sunt lucrător social la organizația Salvați Copiii și îmi place și aici ceea ce fac. Dar le-aș transmite autorităților mesajul să le faciliteze accesul și echivalarea studiilor refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali, să îi îndrume un pic, deoarece chiar este un blocaj la un moment dat, că nu sunt informați bine. Oricum e greu într-o țară străină. Dar când vezi că nu ai înțelegere este și mai greu și apare descurajarea”, e de părere Indira Ihnat, care consideră că ,,accesul la serviciile medicale ale refugiaților din Ucraina, din păcate este limitat tocmai din cauza barierei lingvistice”.
Gabriela Alexandrescu, Salvați Copiii: Să învățăm din experiența Republicii Moldova și să-i ajutăm pe ucrainenii cu pregătire medicală
Principalele nevoi ale ucrainenilor care s-au refugiat cu copiii în România sunt legate de: ajutor financiar, în proporție 23%, sprijin pentru accesarea serviciilor medicale 19%, cursuri de limba română 16%, servicii de afterschool pentru copii 13%, sprijin pentru găsirea unui loc de muncă 12%, potrivit unei anchete realizată de Salvați Copiii România.
,,Au trecut doi ani de la începerea războiului din Ucraina. Am primit în România peste 5 milioane de ucraineni care au tranzitat țara noastră, peste 155.000 au cerut asistență specială de la Guvern, dintre care mai mult de jumătate sunt copii. Salvați Copiii, Guvernul, alte organizații neguvernamentale au oferit și servicii și suport umanitar la granițe și în centrele de refugiați și solicitați de azil, și în câmpurile de refugiați organizate s-au organizat foarte multe hub-uri integrate de suport. Ce am învățat noi este că e important să ne concentrăm foarte mult pe copii, pe asigurarea drepturilor lor la educație, la sănătate, la sănătate emoțională, pentru că acești copii au trecut prin traume grave, care trebuie sprijinite, rezolvate”, a precizat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii România.
54% dintre ucrainenii refugiați în România nu-și pot satisface nevoile legate de vizitele la doctor și achiziția de medicamente. Aceștia spun că accesul la servicii medicale este de multe ori dificil și contra cost, în plus bariera de limbă este un alt impediment în calea îngrijirii sănătății.
,,Cred că avem în România și știu prin experiența Salvați Copiii că avem medici din Ucraina, farmaciști din Ucraina, asistenți medicali din Ucraina care pot fi integrați și angajați în sistemul nostru ca să faciliteze un suport și un tratament mai bun să înțeleagă refugiații ce li se întâmplă, ce fel de serviciii le vor fi oferite”, a explicat Gabriela Alexandrescu.
Ala Nemerenco, ministrul Sănătății din Republica Moldova, invitată la evenimentul ,,Better prepared for migrant children integration, good practices and challenges”, organizat de Salvați Copiii, a prezentat situația refugiaților ucraineni din țara sa.
,,Au făcut niște progrese uimitoare în Republica Moldova, faptul că le-au dat specialiștilor un permis temporar de lucru. Și sperăm că și la noi se va adopta acest lucru. Am văzut de la ministrul român al Sănătății că există preocupare pentru a asigura recunoașterea diplomelor celor din Ucraina. Știu că s-a semnat și un acord la nivelul guvernamental, haideți să sperăm că lucrul acesta se va pune și la noi în practică, să învățăm din experiența celor din Republica Moldova și să-i ajutăm și noi, pe ucrainenii cu pregătirea medicală și să ne ajutăm și noi în sistem propriu să oferem tratamente și condiții mai bune pentru cei care vin din Ucraina”, a subliniat președintele executiv al Salvați Copiii.
Farmacista Indira Ihnat a atras atenția că de înțelegerea limbii depinde sănătatea și viața oamenilor și că ,,dacă li s-ar echivala mai ușor medicilor acele diplome, ar fi o posibilitate ca restul refugiaților care au, din păcate, probleme de sănătate, să acceseze serviciile medicale“, fără să mai aibă bariera lingvistică.
În cei doi ani de când trăiește în țara noastră, Indira a accesat serviciile medicale. ,,Am identificat o problemă cu vederea la fetița mea și am fost nevoită să merg odată la 3 luni la o monitorizare la un medic oftalmolog. Din fericire, vorbind limba română, mi-e mai ușor, dar de fiecare dată când mergem acolo și întâlnesc pe cineva din Ucraina care așteaptă la medic la rând sau e la recepție, nu se descurcă să vorbească, să-și exprime problema. E dificil”, a mărturisit farmacista refugiată.
Serialul multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova” este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.
Foto: Alexandra Mănăilă / © europontis.com, arhiva Salvați Copiii România | videomedicina.ro
Puteți urmări și celelalte episoade ale serialului:
- EXCLUSIV- Cinci stomatologi ucraineni au primit aprobarea Colegiului Medicilor Stomatologi de-a profesa în România
- EXCLUSIV: Cenușăreașa ucraineancă Victoriia Grytsenko visează să-și practice meseria de stomatolog în România
- Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, despre medicii ucraineni refugiați: Încercăm să le asigurăm posibilitatea să practice în România!
- Ala Nemerenco, ministrul Sănătății din Republica Moldova: Noi le-am oferit refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali acele locuri de muncă care era necesar să fie acoperite
- Mariana Semenyuk, Polonia: Medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina ar putea umple o parte din lipsa de personal din Europa. Polonia un exemplu privind integrarea în muncă
- EXCLUSIV: Larisa Dovgopola, medic de familie și neurolog din Ucraina, refugiat în Polonia: ,,Oportunitatea de a lucra în profesia ta, chestiune de noroc și fericire”
- EXCLUSIV: Oleksandra Bilash, medic ucrainean refugiat: Un medic care nu lucrează zilnic își pierde calificările, experiența și interesul pentru muncă. Polonia a oferit cu 100% mai multe oportunități
Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe:
- Website: https://videomedicina.ro/
- Facebook: https://www.facebook.com/videomedicina
- YouTube: https://www.youtube.com/@videomedicina_ro/videos
- Instagram: https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
- Twitter: https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
