Asistenții medicali, pe locul 2 în topul joburilor de viitor din România

Asistenții medicali sunt esențiali în sistemul sanitar, ei joacă un rol crucial în sistemul de îngrijire medicală. De cele mai multe ori ei vin primii în contact cu pacienții și tot ei devin adesea sfătuitorii principali în materie de sănătate, știut fiind că timpul medicilor este extrem de limitat și nu reușesc în timpul consultațiilor medicale să le ofere toate informațiile pacienților la frământările pe care le au. O profesie îmbrățișată preponderent de femei (dar sunt și bărbați care o practică), aflată într-o situație critică din cauza penuriei de personal medical în lumea întreagă, a abandonului și a îmbătrânirii lucrătorilor actuali, își strigă din răsputeri cântecul de lebădă. Aflați cum ne afectează deficitul de asistenți medicali, ce putem face și care vor fi cele mai căutate specialități medicale din România în rândul asistenților medicali.

,,Asistenții noștri. Viitorul nostru. Puterea economică a îngrijirilor medicale”, acesta este sloganul din acest an, lansat de Ziua Internațională a Asistentelor Medicale 2024. Potrivit Consiliului Internațional al Asistenților Medicali (ICN) peste 28 de milioane de asistenți medicali lucrează în întreaga lume încercând să acorde îngrijiri medicale persoanelor care au nevoie și să facă cu adevărat o diferență în viața oamenilor.

,,Știm că în întreaga lume nu sunt pregătiți suficienți asistenți medicali. Trebuie să finanțăm și cursuri postuniversitare de asistență medicală avansată pentru a sprijini asistenții medicali în dezvoltarea rolurilor lor, pentru a avea structuri de carieră atractive pentru asistente medicale de specialitate care să le ajute să abordeze provocările de sănătate cu care se confruntă lumea. Trebuie să aliniem planificarea și dezvoltarea rolurilor de asistență medicală, educația asistenței medicale și modul în care finanțăm modelele de servicii pentru a maximiza impactul pe care îl poate avea asistența medicală”, este de părere Howard Catton, directorul executiv al ICN.

Deficitul asistenților medicali pe piața muncii ar putea ajunge la 13 milioane

Predicțiile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la deficitul de forță de muncă din domeniul sănătății fac referire la zece milioane de asistenți medicali până în 2030, în timp ce ICN sugerează că deficitul global de asistență medicală ar putea ajunge la 12 sau 13 milioane.

„Avem un deficit de șase milioane de asistente medicale înainte de pandemie, știm că avem aproape cinci milioane de asistente care urmează să se pensioneze în următorii câțiva ani, precum și efectul COVID, știm din raportul nostru că sunt în creștere ratele de părăsire a profesiei. Decalajul pentru asistente medicale este în creștere și nu vedem nicio creștere semnificativă a educației asistentelor din întreaga lume”, a semnalat Howard Catton.

Președinta ICN, dr. Pamela Cipriano e de părere că „În ciuda faptului că reprezintă coloana vertebrală a îngrijirilor de sănătate, profesia de asistent medical se confruntă adesea cu constrângeri financiare și cu o subapreciere socială.(…) Considerăm că acum este momentul pentru o schimbare de perspectivă. Am văzut în repetate rânduri cum crizele financiare duc adesea la restricții bugetare în îngrijirile de sănătate, de obicei în detrimentul serviciilor de asistență medicală. Această abordare reducționistă nu ia în considerare valoarea economică substanțială și adesea subestimată pe care profesia de asistent medical o aduce îngrijirilor de sănătate și societății, în ansamblu. Adesea, factorii de decizie politică, administratorii din domeniul îngrijirilor și chiar publicul general nu sunt conștienți sau sunt dezinformați cu privire la randamentul investițiilor pe care îl poate oferi o finanțare adecvată în profesia de asistent medical, în special în perioade tulburi din punct de vedere financiar, precum cea din prezent. Pornind de la lecțiile învățate din pandemia COVID-19 și recunoscând amenințarea din ce în ce mai mare asupra sănătății populației din întreaga lume, din cauza conflictelor, a crizei climatice și a instabilității financiare, considerăm că este momentul să milităm pentru  o schimbare de perspectivă și politică.”

Numărul asistenţilor medicali din România a scăzut cu 25 la sută

În România, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2020 lucrau 137.589 de asistenți medicali cu pregătire medie și peste 16.000 de asistenți medicali cu studii superioare. În total, sunt aproximativ 160 000 de asistenţi medicali în România.

Şcoala Postliceală Sanitară ,,Carol Davila”, prima școală particulară înființată în România după căderea comunismului, formează de 34 de ani asistenți medicali.

Încă din anul 2022, școala a lansat un semnal de alarmă cu privire la nevoia stringentă a României de a forma asistenţi medicali.

,,Pe fondul migraţiei personalului specializat (medici, asistenţi, infirmieri), situaţia asistenţei medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar. România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătății categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni. Astăzi, mai mult că oricând, trebuie să realizăm cât de multă nevoie are societatea românească, precum și lumea întreagă, de Măria Sa – Asistentul Medical”, a declarat prof. Aurelia Șova, Directorul Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.

În acest an școlar această unitate pregătește 1462 de elevi, dintre care 1271 de fete și 191 băieți. Dar în țara noastră sunt 255 de școli postliceale sanitare care pregătesc asistenți medicali, din care 12 de stat și 243 particulare (167 acreditate, 76 autorizate). Din nefericire, nu toți absolvenții școlilor postliceale sanitare se regăsesc în sistemul sanitar.

Anual 1.500 de asistenți medicali își depun actele să plece în străinătate. Este posibil ca în curând numărul asistenţilor medicali plecaţi la muncă în străinătate să ajungă la 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenţi medicali de pe piaţa muncii europene.  Potrivit Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%. Un raport al Eurostat arăta că în 2019 România avea 7,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori față de media UE de 8,4.

Viitorul ar putea fi promițător pentru cei care vor deveni asistenți medicali

4.5 miliarde de oameni, adică jumătate din populația globului nu beneficiază de servicii esențiale de îngrijire a sănătății. Mai mult, îngrijirea de slabă calitate se reflectă în niveluri ridicate de morbiditate și mortalitate, contribuind cu până la 15% la numărul total de decese din unele țări, multe dintre acestea putând fi prevenite. În fiecare an, sănătatea precară reducere PIB-ul global cu 15%. În țara noastră, mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE și include decesele cauzate de cancer de prostată și mamar care pot fi tratate, după cum arată raportul State of Health in the EU – România 2021, realizat de Comisia Europeană.

Studiul Frames, realizat la inițiativa  Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” și a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu” a reliefat nevoia de asistenți medicali mai ales în mediul rural. Sunt zeci de județe în țară unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, mai ales în zona de prevenție.

Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială și BERD,  Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din țară, calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media națională), alături de alte opt județe (Iași, Covasna, Brașov, Botoșani, Galați, Bacău, Sibiu și Mehedinți), marginalizarea rurală existentă fiind de 9 – 15% din totalul populației rurale.

Un asistent medical comunitar, de exemplu, îngrijește în medie 16 gravide și lăuze, și se ocupă în medie de 200 de nou-născuți, copii și adolescenți. Estimările oficiale arată că procesul de îmbătrânire a populației se va accentua în următorii ani. Ieșirea bruscă din câmpul muncii a peste 1,8 milioane de oameni, ,,decrețeii’’ așa cum sunt cunoscuți, va genera o presiune semnificativă pe sistemul medical.

,,Din păcate, există în România o legătură directă între scăderea activității profesionale și problemele de sănătate, astfel că următorii ani vor aduce un număr din ce în ce mai mare de pacienți în clinicile medicale. Dincolo de medici, nevoia de asistenți medicali pe diverse specialități va fi una fără precedent’’, afirmă prof. Aurelia Șova, directorul Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.

Statisticile Frames arată că domeniul medical este pe locul 2 în topul joburilor de viitor din România, cu un estimat de 192.996 de poziții deschise în următorii ani. Profesia de asistent medical este un job sigur, de viitor, nefiind amenințată de inteligența artificială, fiindcă un robot asistent medical sau un asistent medical virtual nu vor putea înlocui în totalitate un om care prestează jobul de asistent medical. Există o cerere semnificativă pentru Asistent Medical Generalist, dar și pentru alte joburi precum Asistent Medical Chirurgie Plastică, Reconstructivă și Estetică, Asistent Medical ATI – Chirurgie Cardiovasculară, Asistent Medical Terapie Intensivă Neonatală, Asistent Medical Pediatrie și Asistent Medical Obstetrică – Ginecologie și Fertilizare în Vitro.

La mare căutare, în viitor, vor fi joburile de asistență medicală în centrele de îngrijire a bătrânilor.

,,În următorii ani vom asista la deschiderea a tot mai multor clinici destinate persoanelor în vârstă în condițiile în care îmbătrânirea populației se accentuează. La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%). Toți acești oameni, în următorii 10-15 ani vor ieși la pensie și vor avea nevoie de asistență medicală de specialitate’’, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce e de făcut? Din perspectiva autorităților, acestea trebuie să se preocupe de asigurarea fondurilor necesare pentru dezvoltarea forței de muncă în acest sector. Această problemă nu este specifică României.

Un raport al Consiliul Internaţional al Asistenților Medicali sugerează că vor fi necesare până la 13 milioane de asistenţi medicali suplimentari în următorul deceniu, aproape jumătate din forţa de muncă actuală. Se aşteaptă ca unul din şase asistenţi medicali din lume să se pensioneze în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că este nevoie de 4,7 milioane de asistenți medicali noi, pentru a îi înlocui doar pe cei care se pensionează.

Pe măsură ce țările depun eforturi pentru a reconstrui și a consolida sistemele de sănătate și economiile, investiția strategică în profesia de asistent medical apare ca o cale esențială de dobândire a unei dezvoltări și a unei reziliențe susținute.

În contextul Zilei Internaționale a Asistenților Medicali și a Zilei Sclerozei Multiple, ambele marcate în luna mai, vom reveni în curând cu un proiect interesant aici pe Videomedicina.ro despre rolul pe care-l au asistenții medicali ca parte a echipelor medicale care îngrijesc pacienții cu scleroză multiplă din România. Vă invităm să luați parte la acest proiect, urmăriți-ne că vom reveni cu amănunte.

Surse:

https://framesmedia.ro/blog/imbatranirea-populatiei-si-bolile-romanilor-o-bomba-sociala-romania-are-nevoie-urgenta-de-50-000-de-asistenti-medicali/

https://www.icn.ch/how-we-do-it/campaigns/international-nurses-day

https://www.icn.ch/news/icn-participation-and-interventions-who-5th-global-forum-human-resources

👁‍🗨 Urmărește-ne și pe:

🌐 Site – https://videomedicina.ro/
👍 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
📷 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
 Twitter – https://twitter.com/videomedicina

📧 Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România

Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”

Românii nu au prea multe informații despre virusul West Nile, spun medicii și pacienții care …