videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
România are 42 de centre de transfuzie sanguină. Nu toate însă țin pasul vremurilor. Sunt câteva care se ,,învârt după soare”, așa cum s-au exprimat unii specialiști din sistemul autohton de medicină transfuzională, dar sunt și multe centre de transfuzie în țară care-și fac veacul în clădiri cu risc mare seismic, cu dotări precare și personal insuficient. Videomedicina.ro și-a propus să afle care sunt principalele riscuri la care se supun cei care lucrează într-un centru de transfuzie sanguină, dar și donatorii care merg, de la Ovidiu Marcel Boboescu, inspector în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), cadru tehnic PSI și inspector de protecție civilă la compania T.A.T.A. CONSULT EX S.R.L, cel care a donat în două centre de transfuzii din țară.
În urma unui control efectuat în anul 2022, care a vizat verificarea respectării conformității centrelor de transfuzie sanguină (CTS), Ministerul Sănătății a întocmit un raport cu cele constatate. Au fost catagrafiate și controlate 41 centre de transfuzie sanguină și au fost aplicate 8 sancțiuni contravenționale din care 6 avertismente și 2 amenzi contravenționale în valoare de 4.400 lei.
Interviu în exclusivitate cu un expert SSM
Alexandra Mănăilă: Care sunt principalele riscuri profesionale pentru personalul medical care lucrează într-un centru de transfuzie sanguină?
Ovidiu Boboescu: Principalele riscuri cu care se confruntă personalul medical care lucrează într-un centru de transfuzie sanguină sunt:
Expunerea la agenți biologici: Din cauza manipulării necorespunzătoare a sângelui și a altor fluide derivate sau prin înțepături accidentale cu ace, contact cu mucoasele sau pielea deteriorată, personalul se poate expune la agenți patogeni precum HIV, virusurile hepatitice B și C și alți agenți infecțioși.
Risc de înțepături sau tăieturi accidentale: Manipularea acelor, bisturiurilor sau altor instrumente ascuțite poate duce la accidente, înțepături sau tăieturi, expunând personalul la infecții.
Expunerea la substanțe chimice periculoase: Utilizarea anumitor substanțe chimice pentru testare, dezinfectare sau conservare (de exemplu, etanol, formaldehidă) poate expune personalul la vapori sau contacte directe cu pielea, ceea ce poate cauza iritații, arsuri sau efecte toxice pe termen lung.
Stresul și epuizarea profesională (burnout): Volumul mare de muncă, responsabilitatea ridicată și necesitatea de a respecta protocoale stricte pot duce la stres cronic, oboseală și burnout, afectând performanța și starea de bine a personalului.
Riscuri ergonomice: Mișcările repetitive, pozițiile incorecte de lucru și manipularea greșită a echipamentelor sau produselor sanguine pot cauza dureri musculare, afecțiuni musculo-scheletice și alte probleme de sănătate pe termen lung.
Risc de iradiere: Unele echipamente de laborator folosesc radiații (de exemplu, echipamentele de diagnosticare moleculară sau aparatele de testare cu raze X), care dacă nu sunt utilizate corect pot expune personalul la doze periculoase de radiații. Expunerea repetată la radiații poate crește riscul de apariție a cancerului sau poate cauza alte probleme de sănătate.
Riscuri de incendii și explozii: Centrele de transfuzie care utilizează echipamente electrice sau substanțe inflamabile trebuie să gestioneze riscul de incendiu sau explozie printr-un control riguros al condițiilor de lucru.
Riscuri psihologice: Lucrul într-un mediu de îngrijire critică poate avea un impact emoțional semnificativ, ducând la stres, anxietate și alte probleme psihologice legate de expunerea constantă la situații de urgență și responsabilitate ridicată. Cabinetele medicale sunt încadrate ca posturi de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială deosebită.
Aceste riscuri, sunt doar o parte din totalitatea riscurilor la care se expune personalul dintr-un centru de transfuzie.
Alexandra Mănăilă: Vorbeați de solicitare neuropsihică a personalului medical. Există riscuri specifice legate de stresul psihologic pentru angajații centrelor de transfuzie sanguină (CTS)?
Ovidiu Boboescu: Așa cum spus am amintit la riscurile specifice, volumul mare de muncă, responsabilitatea ridicată și necesitatea de a respecta protocoale stricte pot duce la stres cronic, oboseală, și burnout, afectând performanța și starea de bine a personalului. Măsurile de eliminare sau reducere a acestui risc trebuie să se canalizeze în direcția unui mediu de muncă plăcut și sigur, a unui volum de muncă echilibrat și a existenței unor echipamente de muncă moderne și sigure. Cabinete și săli medicale bine amenajate și dotate corespunzător, bine iluminate, temperatura ambientală corespunzătoare, grupuri sanitare utilate, spații de odihnă și recreere, săli de mese adecvate, curățenie corespunzătoare, personal suficient și existența unor instrucțiuni clare care să elimine nesiguranța, îndoiala în timpul procesului de muncă.
De la 1 ianuarie 2024, de când valoarea tichetelor pentru donarea de sânge, a fost majorată la 280 lei, numărul donatorilor a crescut în unele centre și de 10 ori.
Alexandra Mănăilă: Cum se asigură managerii centrelor de transfuzie că personalul este instruit și conștient de procedurile de urgență în caz de expunere accidentală la sânge contaminat?
Ovidiu Boboescu: Pentru a se asigura că personalul este instruit și conștient de procedurile de urgență în caz de expunere accidentală la sânge contaminat, managementul centrelor de transfuzie trebuie să respecte programul de instruire testare și să pună accent deosebit pe instruirile periodice SSM și SU (Situații de Urgență), a căror tematici să conțină în mod obligatoriu atât instrucțiuni de lucru proprii, pas cu pas, cât și protocolul de urgență în astfel de cazuri. Din punctul meu de vedere, ținând cont de riscurile existente, personalul care lucrează în laborator sau în sălile de recoltare, cât și personalul care manipulează și transportă unitățile de sânge, chiar și personalul de curățenie, trebuie să efectueze instruirea periodică SSM și SU lunar sau cel mult la trei luni. Bineînțeles, aceste instruiri trebuie să se finalizeze cu teste de verificare a cunoștințelor.
Alexandra Mănăilă: Ce riscuri specifice legate de manipularea echipamentelor tehnice dintr-un centru de transfuzie (de exemplu, centrifuge sau aparate de filtrare există?
Ovidiu Boboescu: Personalul care lucrează în centrele de transfuzii este expus la o serie de riscuri legate de utilizarea echipamentelor tehnice. Aceste riscuri trebuie gestionate corespunzător pentru a proteja sănătatea și siguranța personalului. Iată care sunt ele:
- Utilizarea acelor sau a altor echipamente ascuțite pot duce la răniri grave, înțepături sau tăieri și implicit expun personalul la agenți patogeni, așa cum am mai spus. Unele echipamente de laborator folosesc radiații (de exemplu, echipamentele de diagnosticare moleculară sau aparatele de testare cu raze X) care, dacă nu sunt utilizate corect, pot expune personalul la doze periculoase de radiații, acest fapt poate crește riscul de apariție a cancerului sau poate cauza alte probleme de sănătate. Echipamentele de protecție împotriva radiațiilor (șorțuri cu plumb, ecrane de protecție), instruirea adecvată a personalului și monitorizarea expunerii la radiații ar fi măsurile de control al acestui risc.
- Manipularea echipamentelor grele, precum frigiderele medicale, centrifugele sau congelatoarele necesită manipulare atentă pentru a preveni accidentele legate de căderi sau răniri cauzate de echipamentele masive. Acestea pot duce la răniri grave sau afecțiuni ale mușchilor, articulațiilor și a coloanei vertebrale. Învățarea și utilizarea tehnicilor corecte de ridicare și manevrare a maselor sau utilizarea unor echipamente speciale de manipulare a încărcăturilor sunt măsurile adecvate în astfel de cazuri.
- Zgomotul și vibrațiile din cauza utilizării frecvente a unor echipamente, cum ar fi centrifugele sau alte dispozitive care produc zgomot și vibrații, poate afecta sănătatea auditivă și fizică a personalului pe termen lung. Expunerea pe termen lung la zgomot poate duce la pierderea auzului, iar vibrațiile pot provoca afecțiuni musculare sau osoase. Achiziționarea unor echipamente fiabile, verificarea periodică a nivelului de zgomot și vibrații, utilizarea protecției auditive și izolarea fonică a echipamentelor, unde este posibil, sau amplasarea acestora în camere izolate față de personalul angajat sunt măsurile de atenuare a acestor riscuri.
- Ergonomia inadecvată, generată de pozițiile incorecte în timpul lucrului (de exemplu, în timpul colectării sângelui sau al manipulării echipamentelor) pot duce la afecțiuni musculo-scheletale pe termen lung, cum ar fi dureri de spate, gât sau articulații. Astfel, apar problemele musculo-scheletale care pot afecta capacitatea de muncă și calitatea vieții personalului.
Măsurile de prevenire presupun instruirea personalului cu privire la postura corectă de lucru și utilizarea echipamentelor ergonomice pentru prevenirea problemelor de sănătate.
Alexandra Mănăilă: La ce riscuri se supun angajații care lucrează în spații tehnice, fără lumină suficientă, care au în încăperi cutii cu fire electromagnetice, servere cu zgomote și radiații electromagnetice?
Ovidiu Boboescu: Personalul angajat care lucrează în spații tehnice, fără lumină, care au în încăperi cutii cu fire electromagnetice, serverele cu zgomotele și radiațiile electromagnetice prezintă risc ridicat de accidentare și îmbolnăvire profesională.
Cabinetele medicale sunt posturi de muncă cu solicitare neuropsihică și psihosenzorială deosebită, iar condițiile de mediu ar trebui să fie foarte importante atunci când se efectuează analiza de risc.
Mai mult decât atât, suntem entități distincte și răspundem în mod diferit la factorii nocivi din exterior, deci ar trebui să se țină seama și de doleanțele medicilor de cabinet.
Alexandra Mănăilă: Poate fi un centru de transfuzie sanguină un pericol pentru personalul medical și pentru populație?
Ovidiu Boboescu: Un centru de transfuzie sanguină poate fi un pericol pentru personalul medical și pentru populație atunci când nu sunt respectate normele și protocoalele specifice, prevăzute în legislație, atât cele legate de profesie, cât și de securitate și sănătate în muncă. Atunci când nu se pune accent pe pregătirea profesională continuă și pe instruirile specifice de SSM. Atunci când personalul este nepregătit, când sunt ignorate măsurile igienico-sanitare și când se utilizează echipamente de muncă precare sau îmbătrânite.
Alexandra Mănăilă: Ce sfaturi aveți pentru șefii centrelor de transfuzie din țară pentru a evita pericolele?
Ovidiu Boboescu: Sfatul meu ar fi să nu facă rabat de la pregătirea susținută și continuă a salariaților din punct de vedere profesional. Să nu minimizeze importanța instruirilor SSM și SU, să pună presiune pe autorități pentru achiziționarea de echipamente moderne și fiabile, sigure pentru personal și donatori. Să asigure spații și cabinete optime, cu dotări corespunzătoare pentru a asigura servicii medicale de calitate în astfel de centre.
Alexandra Mănăilă: În opinia dvs există CTS-uri în România cu risc zero? Dar cu risc maxim?
Ovidiu Boboescu: Personal, am donat în două centre de transfuzii, Galați și București. Nu pot spune că se încadrează în extreme. Dar, Galațiul beneficiază de un centru de transfuzii, într-o clădire relativ nouă, spațioasă și modernă, cu dotări bune și personal calificat. Bucureștiul stă bine din punct de vedere al profesionalismului personalului, al fluidității procesului de donare, însă, nu îmi pot imagina cum, o capitală a unui stat european, poate să aibă un centru de transfuzii care să funcționeze într-o clădire atât de veche și precară. Mobilier care nu arată prea bine, cabinete îngrămădite, medici nemulțumiți ! Sper să mă audă cineva!
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro/
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro
© europontis.com | videomedicina.ro
