Dr. Georgeta Hanganu, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Prahova: ,,Munca nevăzută din spatele pungii cu sânge este complexă și implică multă răspundere”

Dr. Georgeta Hanganu, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Prahova
Dr. Georgeta Hanganu, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Prahova

Acum mulți ani, la dispensarul în care lucra dr. Georgeta Hanganu, o pacientă care suferea de talasemie majoră avea nevoie în mod constant de tratament transfuzional, iar găsirea componentelor sanguine potrivite pentru această pacientă erau mereu o adevărată provocare pentru medic. ,,Mi s-a părut că aș putea să fac mai mult pentru acești pacienți care au nevoie în mod constant de componente sanguine și că alegerea unui centru de transfuzie este o oportunitate pentru a ajuta”, a mărturisit pentru videomedicina.ro, dr. Georgeta Hanganu, medicul care s-a specializat la Paris în medicină transfuzională și care din anul 2002 ocupă funcția de director al Centrului de Transfuzie Sanguină (CTS) Prahova. Centrul din Ploiești a reușit performanța de-a colecta de două ori mai mult sânge decât necesarul județului, ajutând astfel spitalele din București care au nevoie de sânge.

La începutul anului 2002, dr. Georgeta Hanganu a devenit directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Prahova, după ce lucrase la CTS-ul din Ploiești câțiva ani, fiind angajată din anul 1990. Nu a stat în permanență în Centrul de Transfuzie Sanguină Prahova, deoarece și-a făcut studiile pentru obținerea specialității de Medicină de Laborator (secundariatul) în centrul universitar București, apoi a urmat specializarea în Medicină Transfuzională la Paris. Când a devenit directorul CTS Prahova acumulase experiență în domeniu.

Alexandra Mănăilă: Cum v-ați închipuit că va fi și cum este, de fapt, munca într-un centru de transfuzii?

Dr. Georgeta Hanganu: Nu m-am gândit în ce fel voi munci în centrul de transfuzie nicio clipă, atunci când la secundariat, mi-am ales Centrul de Transfuzie Sanguină Ploiești, dar am constatat că munca nevăzută din spatele pungii cu sânge este complexă, implică multă răspundere și în mare parte este o muncă puțin cunoscută celor din exteriorul sistemului transfuzional. Tot ceea ce facem implică riscuri, dar dacă luăm măsuri de precauție și dacă punem mereu răul înainte, evaluând permanent posibilitatea ca „drobul de sare să cadă de pe sobă” adică acționând preventiv, toate riscurile asociate activității centrului de transfuzie pot fi minimizate și depășite.

Alexandra Mănăilă: Văzute prin ochii directorului Centrului de Transfuzii Prahova care sunt cele mai mari nevoi pe care le are în prezent instituția?

Dr. Georgeta Hanganu: Din punctul meu de vedere ca director al Centrului de Transfuzie Sanguină Prahova ar fi nevoie în acest moment de o schimbare totală, o schimbare în primul rând a clădirii care ar trebui să fie mult mai încăpătoare, mai generoasă, mai modernă, să poată asigura un spațiu mai generos pentru donatori, să permită instalarea mai multor echipamente, să poată asigura extinderea unor noi activități, dar și o schimbare din punct de vedere a resurselor umane, care sunt insuficiente pentru dezvoltarea și creșterea activității.

Alexandra Mănăilă: Care au fost cele mai mari provocări legate de clădirea centrului, astfel încât să respecte normele locale de construcție și siguranță?

Dr. Georgeta Hanganu: Am avut șansa ca cei care au fost înaintea mea în Centrul de Transfuzie Prahova să aibă viziune și grijă pentru această instituție. Clădirea care a fost construită în anii 1968-1969 și dată în folosință în anul 1970, a fost gândită foarte bine de prima directoare a centrului de transfuzie, care a avut o viziune extraordinară, deoarece a conceput circuitele dedicate donatorilor, circuitele sângelui recoltat, a probelor sanguine, a personalului, spațiile de stocare a componentelor sanguine atât de bine, încât le folosim și noi astăzi (desigur cu multe schimbări conforme cu evoluția tehnologiei, dar spațiul a permis adaptarea), fiind optime desfășurării activității la peste 54 de ani de la inaugurarea clădirii. Clădirea este foarte solidă, oferă securitate donatorilor, publicului și personalului. Desigur, a fost mult modernizată și adaptată timpurilor în care trăim, dar probleme majore de construcție și siguranță nu am avut niciodată.

Alexandra Mănăilă: Cum a evoluat de-a lungul vremii colecta de sânge și cum ați reușit să creșteți numărul donatorilor?

Dr. Georgeta Hanganu: Din anul 2002, de când am devenit director, am încercat să intensific activitatea centrului, crescând colecta de la sub 10.000 de unități de sânge total recoltate pe an, la 20.000 – 25.000 de unități recoltate anual, în funcție de contextul general. Așa se face că am reușit să acoperim necesarul de componente sanguine din județul Prahova, dar am și crescut treptat colecta, astfel că în ultimii 7-8 ani am reușit să colectăm de peste două ori mai mult decât necesarul județului Prahova. Având în vedere că suntem în proximitatea centrului universitar București, care are numeroase spitale și un necesar transfuzional foarte mare, foarte greu de asigurat, am luat măsuri specifice de creștere a activității pentru a putea ajuta spitalele din București. Numărul donatorilor care se prezintă în mod voluntar la centrul de transfuzie este de 75-80% din totalul donatorilor, iar colecta mobilă reprezintă între 20 și 25 % din ceea ce colectăm.

Alexandra Mănăilă: Cum gestionați personalul și resursele în situații dificile, când este foarte aglomerat?

Dr. Georgeta Hanganu: Există momente când se prezintă un număr mare de donatori la centrul de transfuzie. Datorită faptului că întreg personalul a înțeles misiunea noastră ca instituție, atunci când există perioade aglomerate și personalul care lucrează în alte sectoare ce nu țin de lucrul cu publicul (iar munca acestora poate fi temporizată) participă la gestionarea momentelor de aglomerație alături de colegi, revenind ulterior pe sectorul de lucru. Datorită faptului că am reușit să realizăm două săli de recoltare de sânge: una din săli având 7 fotolii de recoltare, iar cealaltă sală având încă 3 fotolii de recoltare, putem să ne asigurăm colecta în mod extins, atunci când sunt perioade de aglomerație, în așa fel încât timpul de așteptare a donatorilor să fie redus substanțial.

Până acum nu am avut situații dificile pe care să nu le putem rezolva. Am avut dificultăți în gestionarea numărului zilnic de donatori în perioada pandemiei COVID-19, când am trimis mulți donatori acasă, pentru că nu mai erau solicitate componentele sanguine, pentru că nu puteau fi folosite în spitale deoarece era interzisă efectuarea intervențiilor chirurgicale programate, serviciile de Terapie intensivă fiind rezervate exclusiv pacienților Covid 19.

Am avut dificultăți în gestionarea numărului zilnic de donatori la începutul anului 2024, când valoarea tichetelor de masă a crescut de 4 ori. În acest context, donarea de sânge a devenit extrem de atractivă pentru donatorii noi, care până la creșterea valorii tichetului de masă nu s-au gândit să facă acest gest.

Deoarece misiunea personalului este aceea de a gestiona donarea de sânge și stocurile de componente sanguine, de a asigura o concordanță între aprovizionarea continuă cu sânge și distribuirea de componente sanguine, am luat măsuri adecvate pentru a gestiona aprovizionarea cu sânge, de a explica potențialilor donatori care este situația, pe care putem să o rezolvăm doar împreună.

Am încercat să explicăm oamenilor că doar împreună putem ajuta pacienții, care trebuie să primească sângele potrivit, la momentul potrivit, în cantitatea potrivită, că sângele nu trebuie colectat în exces pentru a fi destinat cu bună știință expirării. Donatorii au înțeles mesajul nostru și activitatea a intrat in normal.

Alexandra Mănăilă: Aveți și donatori cu dizabilități care vin la centru? Clădirea este accesibilă pentru persoanele cu dizabilități?

Dr. Georgeta Hanganu: Prin definiție, în întreaga lume donatorul de sânge este o persoană perfect sănătoasă, iar donatorii cu dizabilități, persoanele care sunt pensionate medical sau cu anumite boli nu pot dona sânge. Clădirea însă este accesibilă și acestor persoane.

Alexandra Mănăilă: Dacă vi s-ar propune să înființați un centru nou de transfuzie sanguină de la zero, pe ce anume ați pune accent?

Dr. Georgeta Hanganu: Dacă ar exista resurse financiare optime pentru a construi un nou centru de transfuzie sanguină, aș pune accent pe facilități care să atragă donatorii: mult spațiu verde, copaci, bănci de relaxare, parcare extinsă, suficientă. Aș pune accent pe tot ce este nou, modern și elegant, cu bun gust, pentru că imaginea unei clădiri inspiră încredere și siguranță celor care intră în instituție. Aș insista pe dotarea cu echipamente de ultimă generație, care să asigure componente sanguine de calitate tuturor pacienților.

Aș ține cont și de oamenii- personalul medical- cu care aș desfășura activitatea în acest nou centru, pentru a fi veșnic tineri, frumoși, profesioniști, dedicați, comunicativi, zâmbitori precum însoțitorii de zbor și aș introduce criterii suplimentare la angajare: cunoștințe în arta comunicării.

Alexandra Mănăilă: Cât de frecvente sunt reacțiile transfuzionale în practica de zi cu zi?

Dr. Georgeta Hanganu: Din fericire, reacțiile adverse severe, la tratamentul transfuzional care se înregistrează la administrarea componentelor sanguine în spitale sunt în număr foarte redus, deoarece atât centrele de transfuzie cât și personalul medico-sanitar din spitale se îngrijește și în a respecta protocoale de verificare, testare și administrare componentelor sanguine încât să asigure securitatea transfuzională la cel mai înalt nivel. Testarea sângelui efectuată în centrele de transfuzie din România este realizată cu ajutorul testelor screening stabilite și evaluate la nivel național, care sunt efectuate cu maximă răspundere de către personalul tuturor centrelor de transfuzie; riscurile de transmitere a unei boli infecțioase vehiculate prin sânge sunt riscurile reziduale, care sunt asociate oricărui produs biologic administrat omului; riscurile se pot minimiza prin cercetarea științifică, care determină crearea de noi teste, tot mai performante, dar riscul rezidual biologic va exista în permanență.

Alexandra Mănăilă: Din experiența dvs ați avut de-a face cu erori în identificarea grupelor de sânge sau în documentație?

Dr. Georgeta Hanganu: Datorită tehnologiei avansate de care dispun centrele de transfuzie, datorită reactivilor moderni cu care se lucrează în centrele de transfuzie, personalului foarte dedicat și bine pregătit, nu am avut din fericire, erori în identificarea grupelor de sânge. De asemenea în unitățile de transfuzie din spitale personalul este pregătit și spitalele sunt dotate cu reactivi performanți, special achiziționați, având în vedere că grupa de sânge este o analiză foarte importantă, care trebuie corect determinat.

Alexandra Mănăilă: Cât de riscant este pentru personalul angajat să lucreze într-un CTS ?

Dr. Georgeta Hanganu: Riscul principal al personalului care lucrează în centrele de transfuzie este riscul de a se contamina cu produse biologice, de la donatori, în special sânge care se poate face în primul rând prin înțepare cu un ac de la un donator potențial infectat cu un virus de maladie transmisibilă prin sânge, dar atenția sporită la muncă, tehnologia modernă și sistemele de pungi de recoltare de sânge, cu sisteme de protecție inovatoare asigură o importantă securitate pentru personalul medical.

Alexandra Mănăilă: Ați avut angajați care au renunțat la job din cauza riscurilor?

Dr. Georgeta Hanganu: Nu. Din fericire am avut doar angajați care au renunțat la job din cauza vârstei. Știți că vârsta nu iartă pe nimeni, merge înainte și a fost nevoie să iasă la pensie. Am reușit să creem un climat optim de muncă, plăcut și profesionist astfel încât tot personalul să vină cu bucurie la muncă.

Alexandra Mănăilă: Ați lucrat în Paris și puteți face o comparație între centrele de transfuzie din Franța si cele din România?

Dr. Georgeta Hanganu: Este adevărat că am lucrat în Franța și am cunoscut acolo centrele de transfuzie și cunosc o mare parte din centrele de transfuzie din România. Din punctul meu de vedere, centrele de transfuzie din România se ridică la nivelul centrelor de transfuzie din întreaga Europă prin personalul care este dedicat muncii sale și bine pregătit; centrele de transfuzii sunt în mare parte, bine echipate cu echipamente noi și moderne. Există însă diferențe majore de organizare a sistemului transfuzional, de organizare a donării, testării, prelucrării sângelui și unele diferențe de dotare. Și în România se va schimba în viitor modul de organizare a centrelor de transfuzie sanguină.

Alexandra Mănăilă: Cum v-ați dori să arate Centrul de transfuzie sanguina de la Ploiești peste 10 ani?

Dr. Georgeta Hanganu: Peste 10 ani mi-aș dori ca Centrul de Transfuzie Sanguină Prahova din Ploiești să beneficieze de o clădire nouă, mult mai mare, cu capacitate mai bună de preluare a donatorilor, care să inspire încredere, să ofere eleganță, confort și lux pentru a atrage oamenii care vin să ofere sângele lor. Mi-aș dori să aibă mult mai multe facilități pentru donatori: în primul rând să fie situat într-o zonă verde, să aibă o cafetărie și un restaurant, iar centrul de transfuzie să devină nu doar un centru de donare sânge, ci un centru pentru diverse evenimente ale orașului, care să atragă populația. Mi-aș dori ca personalul să fie la fel de tânăr, entuziast și profesionist, dedicat și încrezător ca cel pe care îl avem astăzi. Aș dori ca prin munca Centrului de Transfuzie Sanguină Prahova toți pacienții să beneficieze de tratament transfuzional optim, în timp util.

Citește și:

Ovidiu Boboescu, inspector SSM și donator: ,,Nu îmi pot imagina cum București, capitala unui stat european, poate avea centru de transfuzii care funcționează într-o clădire veche și precară. Sper să mă audă cineva!”

👁‍🗨 Urmărește-ne și pe:

🌐 Site – https://videomedicina.ro/\
👍 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
📷 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
 Twitter – https://twitter.com/videomedicina

📧 Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

„Stop Obezitate: Alege să fii sănătos!” Obezitatea poate schimba viața în rău!

Peste 20% dintre români suferă deja de obezitate, o boală cronică ce afectează grav sănătatea, …