Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”

O boală infecțioasă produsă de virusul West Nile, care este transmis prin înțepătura de țânțar de la păsări la oameni, înroșește de la un an la altul tot mai mult harta Europei. De la începutul anului 2024 până la 2 octombrie au fost raportate 1202 cazuri de infecție cu West Nile dobândite la nivel local și 88 de decese în 14 țări din Europa, inclusiv România, și în 5 țări învecinate UE, potrivit ultimelor date furnizate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). Virusul West Nile este răspândit în Africa, Europa, Orientul Mijlociu, America de Nord și Asia de Vest și poate cauza o boală neurologică fatală la oameni, deși 80% dintre persoanele infectate nu au niciun fel de simptome. În cadrul serialului multimedia: ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenție”, inițiat de Videomedicina.ro cu sprijinul SCIENCE+, aflați de la dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Prof.dr. Matei Balș” care este situația României privind răspândirea infecției cu West Nile și ce putem face pentru a preveni o epidemie în sezonul următor.

Infecția cu virusul West Nile la oameni este o boală care trebuie notificată la nivelul UE, iar cazurile ar trebui raportate de autoritățile naționale de sănătate publică prin intermediul Sistemului european de supraveghere.

Virusul West Nile (WNV) este transmis la păsări prin mușcături de țânțari. Oamenii se pot infecta, printr-o simplă înțepătură de țânțari, în special a speciei Culex pipiens, originară din Europa, dar nu numai (există și alte specii, cum este cunoscuta specie țânțarul tigru asiatic, aedes albopictus, venită din Asia de Sud) și în majoritatea cazurilor infecția are manifestări subclinice.

,,În primul rând ar trebui să spunem că este în mod cert o subdiagnosticare, pentru că în cele mai multe cazuri infecția cu West Nile înseamnă fie forme asimptomatice, fie forme ușoare care trec ușor cu vederea exact ca o simplă viroză. Practic, noi înregistrăm doar cazurile severe care presupun meningita, meningoencefalita, adică exact acele forme severe, care reprezintă o minoritate. Sunt foarte puține pe deoparte și cu un procent destul de mare de mortalitate, pentru că sunt doar acele forme severe care apar, de obicei, la persoanele în vârstă, la cei cu boli cronice. Dar mortalitatea, de fapt, este foarte mică prin infecția West Nile, dacă mă gândesc la toate cazurile luate împreună”, a declarat pentru videomedicina.ro dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Prof.dr. Matei Balș”.

Peste 100 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, raportate în România în 2024

În ultimii ani, în Europa, tot mai multe țări raportează cazuri umane de infecție cu WNV. Țara noastră, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, are o lungă experiență în privința acestei infecții: în anul 1996 România s-a confruntat cu cea mai mare epidemie de neuroinfecție West Nile din Europa, când s-au înregistrat 352 de cazuri de neuroinfecție West Nile. Un an mai târziu s-a implementat sistemul de supraveghere a acestei infecții la om, care a funcționat neîntrerupt. De atunci, anual s-au înregistrat cazuri de neuroinfectie cu virus West Nile la om, dar și alte epidemii în anii 2010, 2016, 2017, 2018.

Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, adunate de la începutul perioadei de supraveghere a infecției cu virusul West Nile, 03.06.2024 până la data de 07.11.2024, în România s-au înregistrat 103 cazuri, dintre care 75 cazuri confirmate și 28 cazuri probabile de infecție cu virusul West Nile. Din aceste cazuri, 20 au decedat.

,,În imensa majoritate, infecția West Nile nu pune probleme. Cei mai mulți dintre cei care au infecția nu au un diagnostic pentru că nu ajung să fie testați. Cazurile din țara noastră cel mai probabil erau autohtone. Este un element important de spus. Virusul West Nile de multă vreme nu mai se referă la bolile exotice din alte țări, pentru că știm bine că de multă vreme în România nu mai e o noutate. Nu mai e o boală exotică. Avem de-a face cu West Nile, am avut perioade complicate de vară, când a fost chiar epidemie. Cazurile sunt autohtone, din păcate”, a explicat dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Prof.dr. Matei Balș”.

Schimbările climatice transformă bolile exotice în boli europene

Factorii favorizanți pentru apariția epidemiilor în Europa sunt modificările de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de căldură ce urmează ploilor abundente) precum și intensificarea circulației de călători și mărfuri, informează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

,,Dacă vorbim de ceea ce se întâmplă cu bolile infecțioase, foarte probabil că vom ajunge în punctul în care bolile exotice să fie și boli europene. Un exemplu este West Nile, dar nu numai. S-ar putea să discutăm și de malarie și de orice altă boală. Încălzirea globală, dacă e să mă refer strict la West Nile, e un alt exemplu că în țările unde de obicei era mai frig, în țările nordice, din păcate apare și acolo. Încălzirea globală, pas cu pas, ne duce în situația în care să avem un sezon cald o perioadă mai lungă de timp și să avem un sezon cald și în acele țări care în mod tradițional erau friguroase”, a spus medicul infecționist.

Atenție la simptomele bolii! Meningita este o urgență medicală!

Aproximativ 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome. Însă 20% dintre infecțiile cu virusul West Nile la oameni pot provoca febra West Nile, caracterizată prin simptome precum dureri de cap, stare de rău, vărsături și oboseală. Mai pot apărea dureri musculare și erupţii cutanate. În cazurile severe, care afectează în special persoanele peste 60 de ani cu boli cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boala renală cronică) pot apărea şi alte simptome: rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară. 1% dintre infecții pot provoca boli severe care afectează sistemul nervos precum meningita.

,,De fapt, ce e important pentru cetățean e să recunoască simptomele meningitei care înseamnă urgență medicală. În momentul în care starea generală se modifică brusc, cu febră înaltă, cu durere importantă de cap care nu cedează la tratamentul simptomatic, în momentul în care apar vărsături în jet, îl supără lumina, ar trebui să se gândească la o meningită și să ajungă cât mai repede la medic într-o cameră de gardă la spitalul cel mai apropiat”, a atenționat medicul infecționist.

Există teste speciale pentru detectarea infecției cu virusul West Nile, iar diagnosticul de meningită presupune și efectuarea unei puncții lombare pentru a lua probă din lichid cefalorahidian sau din sânge.

,,Puncția lombară este investigația de aur pentru un diagnostic de meningită, iar diagnosticul trebuie să fie pus cât mai rapid cu putință. Orice oră de întârziere poate să ducă din păcate la un prognostic absolut nefavorabil”, a avertizat dr. Adrian Marinescu.

Cine poate muri din cauza unei înțepături de țânțar

În România au fost înregistrate anul acesta 20 decese din cauza West Nile în: jud. Bacău (1), jud. Bihor (1), jud. Botoșani (2), jud. Brăila (1), jud. Dâmbovița (1), jud. Giurgiu (1), jud. Iași (1), jud. Mureș (2), jud. Sălaj (1), jud. Suceava (4), Timiș (1), jud Vrancea (1), Municipiul București (3).

,,Aceste forme severe, apar de obicei la persoana vulnerabilă prin vârstă, prin bolile cronice. E acea persoană care are un sistem imunitar deficitar și acea persoană face cu o probabilitate mult mai mare o infecție severă. Face meningită, sepsis, adică infecție generalizată”, a spus medicul referindu-se la decesele care survin din cauza West Nile.

Vestea bună este că cei care au trecut până la urmă cu bine prin infecție pot dobândi imunitate după boală, dar… nu atât de bună încât să se culce pe o ureche.

,,Se dobândește imunitate, dar și aici e de discutat pentru cât timp. Nu vei face în aceleași sezon, dar ce se va întâmpla în anii următori, din păcate, n-ai o garanție”, a subliniat medicul infecționist.

În plus, țânțarii au și ei posibilitatea de a se adapta la temperaturi mai joase, astfel că ar putea trăi și la mai puțin de 10 grade Celsius, deci și protecția trebuie să fie pe măsură.

Nu există vaccin împotriva West Nile

În momentul de față nu există un tratament specific și nici un vaccin pentru West Nile. Se tratează meningita ca orice meningită, se dă tratament antiviral, simptomatic, antiinflamator și tratamentele pentru menținerea funcțiilor vitale, când e un pacient este critic.

,,Faptul că nu există un vaccin la acest moment sau un vaccin pe care să-l putem accesa, sigur că e o problemă reală pentru că oricine ar spune că se ferește cu ușurință de țânțari, trebuie să realizeze că nu e chiar așa. Că țânțarii există și lângă bloc, există și în parcul de lângă. Autoritățile ar trebui ca în sezonul cald, să acționeze în dinamică pentru combaterea țânțarilor”, a mai semnalat managerul Institutului Matei Balș.

Israelienii studiază vaccinuri și noi opțiuni de tratament pentru infecția West Nile

Vara aceasta Israelul s-a confruntat cu cel mai răspândit focar de virus West Nile din ultimii 20 de ani, având peste 800 de cazuri raportate până la jumătatea lunii august 2024. Centrul Medical Sheba din Israel împreună cu Institutul de Cercetare pentru Pregătirea Pandemică din Sheba) explorează noi opțiuni de tratament pentru infecția West Nile. Ei au inclus pacienți într-un studiu care a folosit anticorpi de la pacienți recuperați. Cercetătorii israelieni iau în calcul dezvoltarea unui vaccin. ,,Încercări în privința vaccinului au fost făcute și există cercetare în această direcție. Doar că dacă nu am posibilitatea unui vaccin care să fie practic distribuit la nivel Europei, la nivel global și să-l pot folosi pentru prevenție, nu e o soluție deocamdată. Dacă la un moment dat acel vaccin trece toate etapele necesare și va fi acceptat inclusiv în Europa, sigur că vom lua și noi în calcul această opțiune”, a spus dr. Marinescu, care îndeamnă populația și autoritățile să pună accent pe măsurile de prevenție.

,,Autoritățile locale trebuie să ne ajute și să facă suficiente dezinsecții în așa fel încât să nu avem țânțari și să facă o urmărire din punct de vedere epidemiologic, să vedem dacă într-adevăr circulă virusul în sezonul respectiv, că și acest lucru e important, nu toți țânțarii sunt infectați”, a precizat medicul infecționist din România.

Pe plan individual nu rămâne decât ca fiecare dintre noi să încerce să se ferească de țânțari în sezonul cald, mai ales seara. În zonele împădurite, în parcuri să aibă o îmbrăcăminte care să acopere cea mai mare parte a corpului, să folosească diverse soluții, repelenți și diverse creme care pot fi eficiente. Dar, în opinia dr. Marinescu ,,nimic nu este 100%”.

Acest material face parte din serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Surse:

• https://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/west-nile/3197-metodologie-supraveghere-neuroinfectie-wn-sezon-2022/file
• https://www.ecdc.europa.eu/en/west-nile-fever/surveillance-and-disease-data/disease-data-ecdc
• https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/communicable-disease-threats-report-week-44-2024.pdf
• ECDC.Europa: Communicable disease threats report

Foto: Alexandra Mănăilă

 

 

 

Vezi și:

• Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”
• Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”
• Simona Andrei, doctor în științe atmosferice: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”
• Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”
• Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja? Completează chestionarul și ajută la lupta împotriva răspândirii infecției!
• EXCLUSIV: Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate: ,,Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare!”
• EXCLUSIV: Istoricul Cosmin Popa, victima virusului West Nile: ,,Problema nu este că poți să mori, ci că poți să rămâi o legumă!”

Accesează și completează chestionarul aici

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

 Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro

© europontis.com | videomedicina.ro