Simona Andrei, doctor în științe atmosferice: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”

Virusul West Nile (WNV), transmis de țânțarii Culex, devine o amenințare tot mai mare în Europa, iar schimbările climatice joacă un rol crucial în răspândirea sa. Studiile recente arată că temperaturile ridicate primăvara și vara, iernile calde și secetele din sezonul cald favorizează apariția virusului. Cu o perioadă de incubație de până la 14 zile, țânțarii infectați pot transmite virusul la oameni, 25% dintre aceștia dezvoltând simptome precum febra, iar în cazuri rare (<1%) apar complicații neurologice severe. Simona Andrei, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, doctor în științe atmosferice, expertă cu 25 de ani de experiență în climatologie, explică pentru videomedicina.ro legătura directă dintre schimbările climatice și extinderea WNV în Europa, subliniind riscurile pe care România le-ar putea întâmpina în viitor.

În cadrul serialului multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției, demarat de Videomedicina.ro, dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Prof.dr. Matei Balș” și medic infecționist a atras atenția asupra faptului că ,,infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”.

Virusul West Nile legat de temperaturile ridicate, secetă și ploi abundente

Virusul West Nile (WNV) este unul dintre cele mai recente și răspândite virusuri emergente transmise de țânțari în Europa. Cel mai comun și competent vector din Europa este țânțarul din specia Culex, care se infectează după ce mușcă o pasăre cu West Nile. Perioada de incubație dependentă de temperatură variază de la 2 la 14 zile și țânțarul poate transmite virusul mai departe la om prin mușcătură. Aproximativ 25% dintre oamenii care devin victimele acestor țânțari dezvoltă simptome precum febră și dureri de cap și 1% dezvoltă complicații neurologice mai severe care pot duce chiar la deces. Cercetări recente arată că schimbarea climei este un factor critic în spatele riscului crescut de răspândire a WN în Europa. Un studiu publicat în feb 2024 în Nature comunications despre Contribuția schimbărilor climatice la extinderea virusului West Nile în Europa a legat apariția virusului de temperaturile ridicate din primăvara și vara, de secete în sezonul cald și ierni calde.

,,În ultimele decenii au avut loc schimbări radicale în ceea ce privește climatul european în sensul în care valurile de căldură și, în general, episoadele calde au predominat chiar și în timpul sezonului rece. Noi nu mai știm exact cum arată o iarnă ca la carte de mai bine de 10 ani. Dacă stau bine și mă gândesc, cred că ultimul sezon rece ca la carte a fost 2010-2011. Și prin urmare, da, Europa a traversat o perioadă foarte caldă, cu vârfuri de temperatură în timpul verilor, dar și cu o extindere a perioadelor calde și în perioada de toamnă și în perioada de primăvară. Toate aceste situații au dus la o reconfigurare a circulației atmosferice, în sensul în care mase de aer foarte cald dinspre zona ecuatorială au migrat către Europa, către latitudini mai medii. Chiar și țările nordice au avut parte de vreme din ce în ce mai caldă. Iar circulațiile sudice aduc aer dinspre continentul african, iar transportul la distanță nu înseamnă doar aer cald, curat, ci și aer îmbogățit cu o sumedenie de particule. Sunt deja bine cunoscute intruziunile de praf din spre Sahara, dar totodată, pe lângă intruziunile de praf saharian, poate să aducă și larve, de exemplu, polen, virusuri, fungi și așa mai departe. Iată am naturalizat și speciile acestea de țânțari în zona europeană unde bineînțeles au dat de un aer mai umed și știm cu toții că aerul umed ajute la proliferarea acestor specii”, a explicat doctor în științe atmosferice Simona Andrei.

Frecvența ploilor abundente și a furtunilor a crescut în România

Virusul West Nile circulă în Europa din anii 1950, dar abia în 1996 a fost detectat un focar uman mare cu 393 de cazuri umane. În anul 1996, România s-a confruntat cu cea mai mare epidemie de meningită West Nile din Europa. De la apariția acestui virus pe bătrânul continent, focare anuale au fost raportate în fiecare vară în Marea Mediterană și Europa centrală. Studiile arată că punctele fierbinți actuale ale circulației WNV în Europa pot fi în mare măsură atribuite schimbărilor climatice și că temperatura crescută a aerului vara și precipitațiile reprezintă factori esențiali ai circulației WNV. Cercetătorul științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, Simona Andrei a precizat că România are un climat de tip mediteraneean în ultimii ani și că  ,,frecvența ploilor abundente, furtunilor a crescut în ultimii ani în România. În general, masele de aer calde vin dinspre Mediterana, o zonă umedă și, automat, toată infuzia asta de aer cald cu vapori de apă duce la accentuarea fenomenelor convective din timpul verii, care se traduc prin ploi abundente”.

În România zilele caniculare sunt cele în care se înregistrează valori termice de peste 35 de grade Celsius și în ultimii 10 ani în România nu a existat o vară în care să nu se depășească recordurile termice anterioare. Și ultimul an nu este o excepție. Recorduri.

,,Am avut o vară foarte călduroasă, am avut anul acesta, într-adevăr, zile în șir, cu temperaturi de peste 35 de grade în sudul și sud-estul României. Am avut nopți în care temperatura aerului nu a scăzut sub 20 de grade Celsius multe nopți la rând”, a confirmat Simona Andrei.

Organismul uman, un roller-coaster din cauza variațiilor termice

În opinia expertei în climatologie ,,o să avem perioade din ce în ce mai calde, iar autoritățile ar trebui să aibă în vedere și faptul că dacă astfel de situații vor apărea, va fi necesară o intervenție a lor. Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ne ferim de căldurile din timpul verii, stăm în zonele cu aer condiționat, dar când ieșim pe ușă organismul nostru este ca un roller-coaster devine mai vulnerabil din cauza stărilor prin care trece. Nu știu în ce măsură mai putem să fim rezistenți în cazul în care pot apărea cine știe ce tipuri de epidemii”, a atras atenția Simona Andrei.

Există posibilitatea ca virusul West Nile să se răspândească mai mult în Europa

Predicțiile oamenilor de știință nu sunt deloc optimiste. Un studiu publicat în 2023 in Elsevier despre Proiecții europene privind transmiterea virusului West Nile în condițiile schimbărilor climatice arată o creștere de până la 5 ori a riscului de virus West Nile (WNV) pentru 2040-2060 în Europa, în funcție de regiune geografică și scenariu climatic, comparativ cu 2000-2020, punând în pericol intre 161 -244 de milioane de oameni. Expansiunea geografică a virusului West Nile în Europa de Vest este izbitoare, previziunile cercetătorilor vorbesc de o creștere  a zonelor de până la 10 ori. În Europa Centrală și de Est, proporția actuală a zonelor care raportează transmitere WNV, este de 35% și  se estimează că va crește la 44%, respectiv  la 56% în perioada 2040–2060. În mod similar, pentru Europa de Sud, proporția actuală este de 32%,  zonele infectate ar putea crește la 33%, respectiv 39% (SSP3-RCP70) în aceeasi perioadă.

,,E adevărat, sunt deja lucrări științifice, publicate, care pe diverse scenarii climatice arată posibilitatea ca acest virus să se răspândească mai mult în Europa”, a confirmat cercetătoarea în științe atmosferice.

Este important de știut cum va fi în România primăvara următoare, cât de călduroasă va fi și dacă sezonul cald se va prelungi, astfel încât autoritățile să nu fie luate pe nepregătite să ia măsuri mai devreme pentru a evita focare de infecție cu West Nile în România. Dar meteorologii spun că e greu de făcut predicții de pe acum.

,,Un simplu episod mai cald, urmat de ploi abundente și câteva zile bune în care apa se băltească este suficient ca țânțarii să se înmulțească și să răspândească virusul respectiv. Dar ar fi de preferat să n-avem probleme cu țânțarii de niciun fel, nici dacă nu răspândesc niciun virus. Autoritățile trebuie să înțeleagă că dezinsecția este necesară, indiferent ce și cum. Ținând cont de faptul că suntem o populație îmbătrânită și de obicei bătrânii sunt cei mai vulnerabili la astfel de infecții, ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”, a concluzionat Simona Andrei.

Acest material face parte din serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Foto: Arhiva personală Simona Andrei

Vezi și:

• Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”
• Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”
• Simona Andrei, doctor în științe atmosferice: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”
• Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”
• Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja? Completează chestionarul și ajută la lupta împotriva răspândirii infecției!
• EXCLUSIV: Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate: ,,Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare!”
• EXCLUSIV: Istoricul Cosmin Popa, victima virusului West Nile: ,,Problema nu este că poți să mori, ci că poți să rămâi o legumă!”

 

 

 

 

Accesează și completează chestionarul

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

 Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro

© europontis.com | videomedicina.ro