videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
De la începutul acestui an și până pe 20 noiembrie 2024, au fost înregistrate 1 375 cazuri umane de infecție cu virusul West Nile (WNV) în 14 țări UE și în alte cinci țări învecinate UE, potrivit raportării Centrului European de Control al Bolilor (ECDC). Italia este cea mai afectată țară, s-a confruntat cu cele mai multe cazuri – 449, iar România figurează cu 99 de cazuri. În privința deceselor din cauza acestei infecții, în Europa au fost raportate 113 și pe primele trei locuri se clasează Grecia cu 34 de morți, România cu 20 și Italia 18. ,,Virusul West Nile reușește să se adapteze la temperaturi din ce în ce mai temperate sau mai reci și asta face posibil ca răspândirea lui să fie una destul de mare și în țările nordice. Cu cât arealul de răspândire crește, cu atât problema devine mai serioasă tocmai prin faptul că o parte, chiar dacă nu e importantă din populație, poate face o formă extrem de grea de boală, pentru care nu avem decât tratament suportiv”, a declarat în exclusivitate pentru videomedicina.ro dr. Adrian Pană, medic, expert în sănătatea publică și managementul sanitar și cu vastă experiență în politici de sănătate.
EXCLUSIVITATECând videomedicina.ro a demarat documentarea pentru serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, cifrele ECDC la acel moment (de la începutul anului 2024 până la 16 octombrie 2024) arătau că 19 țări din Europa raportaseră cazuri umane de infecție cu virusul West Nile: Albania, Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Kosovo, Macedonia de Nord, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania și Turcia. În România până la 5 septembrie 2024 au fost raportate 47 de cazuri și 4 decese de infecție cu virusul West Nile.
,,Sunt două motive principale pentru care România este gazdă a virusului West Nile. Unul dintre ele este faptul că țara noastră este pe ruta păsărilor care migrează, anumite grupuri de păsări fiind gazdele virusului, dar acest lucru nu e doar de anul acesta sau de anul trecut. E un fapt care se întâmplă de mai mult timp și nu suntem singura țară din Europa afectată pentru că suntem în zona în care potențialele schimbări climatice în speță creșterea graduală a temperaturii și posibile furtuni care producă o mare cantitate de ploaie și, respectiv, apă după aceea care nu reușește să fie filtrată în pământ, sunt principalele cauze pentru care țânțarul cel mai răspândit din Europa și din păcate și gazda virusului West Nile este prezent și la noi”, a declarat dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate.
,,Ne putem aștepta în anii următori ca și iarna să ne confruntăm cu acești țânțari și nu doar cu West Nile”
Țânțarii se pot împerechea și în spații restrânse, în care trăiesc și în timpul iernii fără să intre în diapauză. Adultul depune ouăle când temperatura apei depășește 10 °C (între sfârșitul lui aprilie și mai); generațiile din primăvară și vară se succed la fiecare 15–20 zile, în funcție de temperatura apei. Dezvoltarea larvelor se realizează în ape stătătoare. Sunt mai multe specii de țânțari care pot transmite infecția de la păsări la oameni, iar ECDC a enumerat speciile și distribuția acestora:
- Aedes caspius: Egipt, Israel, România.
- Aedes detritus/coluzzii: Egipt, Israel.
- Aedes vexans s.l.: România
- Anopheles claviger s.l.: Iordania și Israel
- Anopheles maculipennis s.l.: distribuția Olanda şi România.
- Anopheles plumbeus: au fost raportate primele date de prezență pentru Polonia.
- Coquillettidia richiardii: Cehia, Olanda, România.
- Culex modestus: este raportat primul raport de prezență în Finlanda.
- Culex pipiens: distribuție în multe țări, în special în Germania și România.
Chiar dacă în sezonul rece respirăm ușurați, fiindcă am scăpat țânțari și de pericolul răspândirii virusului West Nile, pe viitor lucrurile s-ar putea complica. ,,Acum, de exemplu, înregistrăm o diferență de temperatură destul de mare între zi și noapte, ceea ce face ca pentru țânțarul respectiv climatul să nu fie extrem de favorabil. În anii următori o să avem mai multe zile cu temperaturi constant pozitive, fără să avem minime peste noapte și cu cât temperaturile cresc constant, chiar dacă foarte puțin, adică probabil insesizabil pentru noi, cu atât adaptabilitatea țânțarului care trăiește în mod natural în Europa devine mai ridicată și implicit perioada de replicare a virusului și transmiterea virusului la om. Deci, ne putem aștepta în anii următori ca și iarna să ne confruntăm cu acești țânțari și nu doar cu West Nile. În anii următori, în condițiile în care temperatura media anuală se modifică nu doar la nivelul României, ci la nivelul globului, emisfera nordică cu siguranță se va reîntoarce la o perioadă în care bolile transmise prin țânțari vor crește ca și importanță. Dacă, de exemplu, în România acum avem malarie doar de import, nu este imposibil ca în următorii ani să avem malarie transmisă local tocmai prin posibilitatea ca țânțarul respectiv să poată supraviețui în mediul înconjurător din România”, a atras atenția dr. Adrian Pană. Și Simona Andrei, doctor în științe atmosferice atenționează: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”
În forme grave de boală, probabilitatea de deces este între 10- 20%
Virusul West Nile are afinitate pentru celulele nervoase din creier, măduva spinării, nervi etc. Manifestările clinice diferă la om faţă de animale. La om, simptomele cele mai des întâlnite sunt: febră (38˚ – 40˚C), dureri de cap, dureri de gât, dureri de muşchi şi articulaţii, lipsa poftei de mâncare, greaţă, conjuctivită. Pot apărea chiar diaree sau semne respiratorii. Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale gripei sezoniere. În anumite cazuri (1 din 150 de persoane infectate) boala poate evolua spre forme mai grave cum ar fi encefalită, meningită, meningoencefalită sau chiar poliomielită. Categoriile cele mai afectate sunt copiii şi persoanele în vârstă.
,,Un număr mic de persoane fac o formă foarte gravă de boală, o formă neurologică care poate fi: meningită, encefalită sau chiar o formă de mielită asemănătoare poliomielitei, ele sunt forme grave de boală. În condițiile în care avem aproape 1 din 10 decedați, asta înseamnă că cele 47 de forme de boală au fost forme grave. Cu siguranță că incidența infecției cu West Nile este mult mai mare. Noi știm că forme grave fac sub 3% din populație infectată. Mare parte dintre noi probabil că suntem infectați, facem o formă ușoară de boală similară unei răceli sau altei afecțiuni virale respiratorii fără să ne dăm seama că am fost infectați cu virusul West Nile”, a explicat medicul Pană.
În opinia expertului în politici de sănătate, cei care au făcut o formă gravă de boală au riscul de a muri, motiv pentru care trebuie privită cu seriozitate această problemă atât de autorități, cât și de indivizi, care trebuie să pună accent pe prevenție.
,,Probabil că erau persoane trecute de 50 de ani cu mai multe probleme de sănătate, una sau mai multe probleme de sănătate, dar nu este absolut obligatoriu. O asemenea infecție i se poate întâmpla oricăruia dintre noi”, a semnalat dr. Adrian Pană.
Riscul de-a face o formă gravă de infecție cu West Nile este de 1-3%, dar probabilitatea de deces în aceste cazuri este mare.
,,Probabilitatea de deces este între 10 și 20%. Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare ca în cazul formelor grave de West Nile!”, a avertizat dr. Adrian Pană.
Oamenii și comunitățile locale au responsabilitatea protecției
În momentul de față nu există un vaccin dedicat West Nile, deci prevenția rămâne cheia.
,,Știu că o singură țară din lume, Israelul care a avut o epidemie cu o formă destul de gravă de West Nile în istoria recentă, a dezvoltat o formă de imunoglobulină concentrată pentru tratamentul pacienților cu forme grave de boală, dar ea nu este disponibilă și aprobată pentru utilizare în țările Uniunii Europene. Deci, propriu zis, în momentul de față tratamentul suportiv este cel care este baza tratamentului pentru formele grave de boală, tocmai din acest motiv și rata de fatalitate (deci decesele cauzate pentru formele grave de boală) este foarte mare. Deci, prevenția este cea mai importantă. Tocmai din această cauză, pe de-o parte, statul și aici mă refer la comunitățile locale, are responsabilitatea luării tuturor măsurări de protecție împotriva înmulțirii atât a larvelor, cât și a țânțarilor adulți, mai ales în perioada în care avem ploi abundente sau temperaturi constante ridicate, știind care e mediul propice pentru respectivul țânțar de a se înmulți. S-a dovedit că undeva la două-trei săptămâni după o furtună puternică apare un vârf al creșterii numărului de țânțari. Așa că orice apă reziduală, orice baltă, orice apă care stă pur și simplu pe stradă la marginea unei comunități sau chiar într-o comunitate trebuie asanată cât mai rapid. Canalizările trebuie să funcționeze foarte bine, ceea ce nu e cazul pentru multe bălți. Fiecare din ele pot duce împreună cu o temperatură mai puțin mai ridicată la proliferarea numărului de țânțari. În condițiile în care nu sunt aplicate nici insecticide pentru țânțarul respectiv, nici pentru formă adultă, nici pentru larvă, aceștia se înmulțesc exponențial”, a spus medicul. În ceea ce privește populația, ar trebui să respecte absolut toate regulile pentru a putea să prevină mușcăturile de țânțari.
,,Dar nu ne gândim că acel țânțar ar putea să provoace o boală gravă. De exemplu în cazul mușcăturii de căpușe, pentru care există o mult mai mare dezbatere publică, cel puțin în perioadele când căpușele sunt prezente în natură într-un număr foarte ridicat, conștientizarea e mult mai mare comparativ cu mușcătura de țânțar. Atât statul ar trebui să intervină foarte prompt, cât și noi ca și indivizi, pentru că ține de noi să aerisim cu plase de țânțari, să purtăm îmbrăcăminte adecvată și cei care sunt mai vulnerabili în perioadele în care sunt țânțari să respecte sfaturile pe care le dăm în mod uzual atunci când oamenii merg într-o țară tropicală”, a subliniat dr. Adrian Pană.
Acest material face parte din serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.
Vezi și:
- Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”
- Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”
- Simona Andrei, doctor în științe atmosferice: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”
- Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”
- Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja? Completează chestionarul și ajută la lupta împotriva răspândirii infecției!
- EXCLUSIV: Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate: ,,Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare!”
- EXCLUSIV: Istoricul Cosmin Popa, victima virusului West Nile: ,,Problema nu este că poți să mori, ci că poți să rămâi o legumă!”
Surse:
https://www.ecdc.europa.eu/en/disease-vectors/surveillance-and-disease-data/mosquito-maps
Accesează și completează chestionarulaici
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro/\
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro
© europontis.com | videomedicina.ro
