Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”

Românii nu au prea multe informații despre virusul West Nile, spun medicii și pacienții care s-au confruntat cu forme grave ale acestei infecții. O arată și sondajul realizat de videomedicina.ro ,,Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja?” 25% din respondenții la chestionar au recunoscut că nu sunt deloc familiari cu simptomele și transmiterea virusului West Nile. Însă de la începutul anului 2024 pană în data de 20 noiembrie 2024, au fost raportate 1375 cazuri umane de infecție cu acest virus și 113 decese în 19 țări membre și state din Spațiul Economic European, potrivit datelor Centrului European de Boli Transmisibile.  ,,Din punct de vedere al numărului de cazuri comparativ cu celelalte state membre, România se situează pe locul 6 cu 103 cazuri raportate, Italia, Grecia și Spania situându-se pe primele trei locuri”, a precizat pentru videomedicina.ro. dr. Anca Sîrbu, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) și medic primar epidemiolog.

În cadrul serialului multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, Videomedicina.ro a stat de vorbă cu medici de diferite specialități de la boli infecțioase, la  sănătate publică, cu experți în climatologie, biologie și acum cu un medic epidemiolog, care în funcția de director al CNSCBT se ocupă și cu supravegherea bolilor infecțioase transmise prin vectori, așa cum este infecția produsă de virusul West Nile.

Alexandra Mănăilă: Care este situația actuală a cazurilor de infecție cu virusul West Nile (WNV) în România?

Dr. Anca Sîrbu: Cazurile din țara noastră s-au înregistrat predominant la persoane cu vârsta peste 65 ani. Au fost mai numeroase în mediul urban, decât în cel rural, iar în ceea ce privește distribuția pe sexe, s-au înregistrat mai multe cazuri la sexul masculin decât la cel feminin (1,2/1). Ca și în anii anteriori majoritatea cazurilor s-au înregistrat în sudul și estul țării, însă s-au înregistrat cazuri și în județe din zona centrală de nord și vest a țării.

2024 în Europa- cea mai mare distribuție geografică a WNV raportată vreodată într-un an

Alexandra Mănăilă: Cum a evoluat infecția cu West Nile în Europa în ultimii ani?

Dr. Anca Sîrbu: În Europa, în ultimii ani, a crescut numărul de cazuri de infecție cu WNV și de la an la an au fost afectate noi teritorii. Numărul cazurilor raportate în acest an în Europa este peste numărul mediu lunar de cazuri din ultimii 10 ani. Cu toate acestea, cifrele sunt mai mici decât în 2018, când au fost raportate 2 038.

În ceea ce privește regiunile afectate, în acest an sunt 204 regiuni din cele 19 țări care au raportat cazuri de infecție cu WNV dobândite la nivel local, comparativ cu 136 de regiuni în 2023 și 165 de regiuni în 2018 în aceeași perioadă. Aceasta este cea mai mare distribuție geografică a WNV raportată vreodată într-un an.

După cum s-a observat în anii precedenți, cele mai multe cazuri sunt în rândul bărbaților peste 65 de ani. Indicatorii de severitate sunt comparabili cu cei observați în anii precedenți, cu o rată a letalității de 9% și manifestări neurologice în 69% din cazuri.

Alexandra Mănăilă: Care sunt țările cele mai afectate din Europa de West Nile?

Dr. Anca Sîrbu: În sezonul actual cele mai afectate țări din Europa sunt Italia (449 cazuri), Grecia (217 cazuri) și  Spania (131 cazuri), țări care au înregistrat cazuri și în anii anteriori.

Bucureștiul, orașul care de-a lungul timpului a înregistrat în permanență cazuri de West Nile

Alexandra Mănăilă: Cum caracterizați acest an comparativ cu cei anteriori din punct de vedere al răspândirii infecției cu West Nile în România?

Dr. Anca Sîrbu: România urmează același model ca și celelalte țări europene, în sensul că, de-a lungul timpului s-au înregistrat tot mai multe cazuri și noi teritorii au fost afectate. Putem vorbi de incidențe mari mari în anumite județe, ca de exemplu, în sezonul 2024 cele mai afectate județe au fost Brăila (incidența 2,2 %000 loc), Giurgiu (incidența 1,5%000), Mureș (incidența 1,3%000 loc.), Suceava și Vrancea (ambele cu incidența 1,2%000 loc.) Bucureștiul rămâne orașul care de-a lungul timpului a înregistrat în permanență cazuri (anul acesta 18 cazuri realizând o incidență de 1 %000 loc).

Alexandra Mănăilă: Care sunt zonele sau regiunile specifice din România unde infecția este mai frecventă si de ce?

Dr. Anca Sîrbu: Cele mai afectate zone din țara noastră sunt cele din sud și est, practic județele din Câmpia Română până la Carpați și din Podișul Moldovei, datorită condițiilor prielnice de dezvoltare a vectorilor țânțari pe de o parte, cât și a staționării și cuibăririi păsărilor călătoare care vin din zona Nilului primăvara și pot reintroduce virusul West Nile în zonă, pe de altă parte. Înregistrarea predominantă a cazurilor în mediul urban, se explica prin prezența lacurilor, abundența vegetației și infrastructura urbană, rețeaua de termoficare subterană și subsolurile inundate din unele blocuri, care reprezintă locuri de creștere și adăpost pentru vectorii țânțari și favorizează contactul cu gazdele de amplificare (păsările) și cu oamenii.

Noi modalităţi de transmitere a infecției cu acest virus la om prin: transplant de organe, transfuzii de sânge

Alexandra Mănăilă: Cum se transmite virusul West Nile și care sunt cele mai frecvente surse de infectare?

Dr. Anca Sîrbu: Transmiterea virusului West Nile la om se face în principal pe cale vectorială, prin înțepătura de țânțar.

Studiile epidemiilor cu virus West Nile din America și din Europa au evidenţiat noi modalităţi de transmitere a infecției cu acest virus la om prin: transplant de organe, transfuzii de sânge și foarte rar prin alăptare și transplacentar de la mamă la făt.

Virusul West Nile se poate transmite accidental, în laboratoarele pentru arbovirusuri. La început, când nu exista echipament de protecție adecvată, pregătirea antigenelor virale pentru diagnostic era o manevră riscantă, generatoare de aerosoli, pentru personalul din laborator. Exceptând transmiterea prin aerosoli, virusul West Nile mai poate fi transmis în laborator pe cale percutană, prin contactul pielii lezate cu produse biologice sau prin mucoase (expunere conjunctivală).

Alexandra Mănăilă: Care sunt simptomele tipice ale infecției cu virusul West Nile și cât de gravă poate deveni boala?

Dr. Anca Sîrbu: Cele mai multe cazuri de infecție cu Virusul West Nile la om sunt asimptomatice. În 15-20% dintre cazuri sunt raportate simptome similare unei gripe ușoare, în general caracterizate prin debut brusc cu febră, cefalee, mialgii, stare de rău, lipsa poftei de mâncare, grețuri și vărsături. O mică parte dintre pacienți pot prezenta fenomene eruptive cutanate: eritem maculopapular sau morbiliform care interesează gâtul, trunchiul, brațele sau membrele inferioare. Boala poate dura între 2-5 zile.

În mai puțin de 1% dintre cazuri pot apărea simptome neurologice ca meningita, meningoencefalita sau mielita în general asociate cu febra.

Recuperarea după boală este completă, de cele mai multe ori însoțită de slăbiciune și mialgii pe termen lung – aproximativ 1 an de la debutul simptomelor. Nu au fost descrise sechele permanente.

Mortalitatea este în mod normal rară, însă vârsta înaintată, condițiile preexistente cum ar fi bolile cornice renale, hepatita cu virus C, diabetul, cancerul sau imunodepresia pot fi factori de risc pentru deces.

Supravegherea entomologică lipsește la noi în țară din anul 2004

Alexandra Mănăilă: Ce măsuri de supraveghere și control sunt în vigoare pentru monitorizarea infecțiilor cu virusul West Nile în România?

Dr. Anca Sîrbu: Datorită complexității epidemiologiei acestei infecții, supravegherea ei presupune supravegherea tuturor actorilor implicați în ciclul de transmitere a virusului West Nile: supraveghere entomologică, supraveghere la păsări, supraveghere la cabaline, supraveghere umană.

Încă din anul 1997, după epidemia din 1996, a fost implementat în România un sistem de supraveghere și control a infecției cu virus West Nile la om care a funcționat neîntrerupt de-a lungul timpului. Principalul obiectiv al sistemului de supraveghere este acela de a detecta cazuri umane de infecție cu virus West Nile în vederea implementării de măsuri de prevenire și control pentru a reduce apariția de noi cazuri.

Supravegherea la om este de tip pasiv, adică cazurile suspecte de neuroinfecție WNV selectate în baza unei definiții de caz, sunt raportate imediat, telefonic, de furnizorii de servicii medicale către compartimentele de epidemiologie din cadrul DSPJ și a munipiului București, iar de aici la Institutul Național de Sănătate Publică (CRSP și apoi la CNSCBT). Probe biologice (lichid cefalorahidian și ser) sunt recoltate de la cazurile suspecte și sunt investigate cu laboratorul pentru etiologia WNV astfel încât să stabilim dacă este vorba sau nu de un caz de infecție cu acest virus. Supravegherea donatorilor cu scopul identificării potențialilor donatori infectați, pentru a preveni transmiterea infecției la om.

Se utilizează chestionare care pun accent pe interogarea donatorilor privind simptomele de boală precum și pe întrebări referitoare la istoricul de călătorie într-o zonă endemică de virus West Nile. Sunt excluși temporar de la donare cei cu simptome și cei cu istoric de călătorie.

Am introdus screeningul donatorilor în municipiul București folosind testarea NAT a donatorilor sau a produselor de sânge carantinate.

Identificarea eventualelor cazuri de infecție cu virus West Nile apărute postdonare prin sistemul de hemovigilență, la o persoană care a primit sânge/transplant și care dezvoltă febra neexplicată de altă cauză, meningită sau encefalită până la 4 săptămâni de la transfuzie/transplant.

În ceea ce privește supraveghere entomologică, aceasta lipsește la noi în țară din anul 2004, singurele informații sunt cele obținute în urma unor studii de cercetare ale INDCMM Cantacuzino.

Supravegherea la animale intră în responsabilitatea ANSVSA cu care colaborăm prin schimb de informații.

Alexandra Mănăilă: Cum colaborează Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile cu alte instituții și organizații pentru a preveni răspândirea virusului?

Dr. Anca Sîrbu: Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile colaborează cu instituții naționale și internaționale pe această temă.

La nivel național colaborăm cu Ministerul Sănătății și INHT unde raportăm cazurile de neuroinfecție WNV imediat după confirmarea lor pentru a implementa măsuri la donatori, în concordanță cu legislația în vigoare.

Colaborăm cu ANSVSA prin schimb de informații. Ei ne furnizează informații rezultate din supravegherea instituită la animale (detectarea infecției la cai/păsări).

INDCMM Cantacuzino care ne furnizează informații prețioase din cercetările lor: detectarea virusului WN în țânțari și caracterizarea virusului WN.

În baza acestor informații recomandăm DSPJ să implementeze împreună cu autoritățile locale măsuri de control a vectorilor și să emită recomandări către populație pentru aplicarea măsurilor de protecție.

Colaborăm cu Centrul European de Boli Transmisibile unde raportăm săptămânal cazurile la om și care afișează săptămânal harta Europei cu zonele în care s-au confirmat cazuri în Europa, pentru a introduce în chestiionarul donatorilor întrebări legate de expunerea în aceste locuri. Colaborăm cu OMS unde raportăm anual cazurile identificare la om.

Alexandra Mănăilă: Ce măsuri preventive recomandați populației pentru a reduce riscul de infectare?

Dr. Anca Sîrbu: În primul rând recomand evitarea expunerii la înțepături de țânțar. În acest sens, populația trebuie să evite plimbările între apusul de soare și zorii zilei când țânțarii au cea mai mare activitate, iar în cazul în care o fac, să își acopere pielea purtând haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și șosete. De asemenea, recomand utilizarea de substanțe repelente pe părțile neacoperite ale corpului.

Pentru persoanele care lucrează noaptea pe câmp, pentru militari, recomand utilizarea hainelor impregnate cu substanțe insecticide (dar nu aplicate pe piele).

De asemenea recomand, o serie de măsuri pentru împiedicarea pătrunderii țânțarilor în case prin închiderea ușilor și a ferestrelor sau prin punerea de plase la uși și ferestre. Utilizarea de benzi impregnate cu substanțe insecticide (permethrin) în zonele unde nu este posibilă evitarea intrării țânțarilor în camera de dormit, utilizarea de plase în jurul patului. Utilizarea în interiorul locuinței de spray-uri sau alte produse cu insecticide, dar și utilizarea în case a aparatelor de aer condiționat și a ventilatoarelor care pot îndepărta țânțarii datorită fluxului de aer rece.

Eliminarea apei stagnate prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, a bidoanelor și a găleților, îndepărtarea anvelopelor uzate din curți, curățarea jgheaburilor înfundate, îndepărtarea gunoiului menajer.

Pentru personalul din laboratoare recomand respectarea  precauțiunilor standard și să reducă manevrele care produc aerosoli.

Alexandra Mănăilă: Cum vedeți evoluția acestei probleme de sănătate publică în următorii ani in Romania?

Dr. Anca Sîrbu: Schimbările climatice, urbanizarea rapidă, distrugerea habitatelor naturale ale vectorilor și pătrunderea omului în habitatul acestora, intensificarea călătoriilor, migrația, o serie de factori biologici care țin de țânțari (cum ar fi rezistența la insecticide, rata mare de reproducere) sunt factori care influențează distribuția geografică a bolilor transmise prin vectori și deci și a infecției cu virusul West Nile.

Consider că, din punct de vedere al distribuției geografice, în următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării, chiar dacă zonele din sudul si sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate. Numărul cazurilor poate fi însă influențat, în sensul scăderii, daca populația conștientizează riscul îmbolnăvirii și respectă recomandările, iar autoritățile locale aplică susținut măsuri de combatere a vectorilor.

Trebuie elaborat un plan național de supraveghere și control al vectorilor în acord cu specificul zonelor din România

Alexandra Mănăilă: Cum ar trebui schimbate politicile de sănătate din România cu privire la bolile tropicale precum infecția cu West Nile, febra dengue, malaria care sunt prezente și în țara noastră?

Dr. Anca Sîrbu: În ceea ce privește politicile de sănătate consider că trebuie elaborat un plan național de supraveghere și control al vectorilor în acord cu specificul diferitelor zone din România.

De asemenea, consider că trebuie încurajată cercetarea pentru a completa lacunele despre bolile transmise prin vectori, inclusiv despre infecția cu WNV, inclusiv cele legate de schimbările climatice.

În momentul actual, cazurile de febra Denga și de malarie care se înregistrează sunt cazuri importate din diverse țări endemice de Dengue respectiv malarie, ca urmare a expunerii persoanelor care călătoresc acolo în diverse scopuri. Dar, în viitor, datorită încălzirii globale și a intensificării călătoriilor acești agenți patogeni ar putea fi introduși și în țara noastră.

Alexandra Mănăilă: Considerați că infecția cu West Nile este subdiagnosticată în România și ce s-ar putea face pentru a identifica mai precoce cazurile?

Dr. Anca Sîrbu: Supravegherea infecției cu virus West Nile în Romania presupune identificarea cazurilor cu manifestări neurologice (meningita, meningoencefalita, encefalita produsă de virusul West Nile), adică a 1% din formele de infecție produse de acest virus. Aceste cazuri, prin intensitatea simptomelor clinice, se prezintă la medic și vor fi diagnosticate. Personalul medical pe acestea trebuie să se concentreze pentru a le identifica și diagnostica, fiindcă dacă sunt persoane vârstnice sau cu boli asociate pot avea o evoluție severă.

Însă, 15-20% dintre cazurile de infecție cu virus West Nile au simptome similare unei gripe ușoare, acestea din urma pot rămâne subdiagnosticate, iar cazurile de infecție asimptomatice (care sunt majoritare), rămân nediagnosticate.

Alexandra Mănăilă: Ce ar trebui să facă autoritățile române pentru a preîntâmpina o epidemie de West Nile în sezonul următor?

Dr. Anca Sîrbu: Recomandarea nu este numai pentru sezonul următor, este practic permanentă. Autoritățile implicate în supravegherea acestei infecții trebuie să colaboreze între ele, prin schimb de informații în timp real, informații utile pentru aplicarea imediată de măsuri de prevenire a îmbolnăvirii la om.

De asemenea, autoritățile locale ar trebui să aibă un plan de control al vectorilor bine întocmit și un buget corespunzător pentru aplicarea măsurilor de control a vectorilor. În aceste acțiuni de control a vectorilor ar trebui implicată inclusiv comunitatea locală.

Alexandra Mănăilă: Care este cel mai mare pericol pe care îl reprezintă această infecție din punctul dvs de vedere?

Dr. Anca Sîrbu: Cred că, în viitor, ca urmare a modificărilor climatice și a lipsei măsurilor de control a vectorilor, există riscul ca zonele endemice să se extindă, cuprinzând tot teritoriul țării. Populația trebuie să conștientizeze riscul de îmbolnăvire prin expunerea la înțepătura de țânțari. Persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni cronice asociate au un risc crescut de a face forme grave de boală și de aceea trebuie să ia în serios acest risc și să aibă o grijă mai mare să se protejeze.

Acest material face parte din serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

 

Foto: arhiva personală Dr. Anca Sîrbu; envato.com

Vezi și:

• Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”
• Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”
• Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”
• Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja? Completează chestionarul și ajută la lupta împotriva răspândirii infecției!
• EXCLUSIV: Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate: ,,Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare!”
• EXCLUSIV: Istoricul Cosmin Popa, victima virusului West Nile: ,,Problema nu este că poți să mori, ci că poți să rămâi o legumă!”

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

 Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro

© europontis.com | videomedicina.ro